Zoe Dumitrescu-Buşulenga: The attractiveness of comparatism.
Eminescu in the horizon of the germanic romanticism
This paper is intended to be “a critique of the critique” applied to Zoe Dumitrescu-Buşulenga’s study Eminescu şi romantismul german (Eminescu and the Germanic Romanticism). I was interested in the way in which the critique uses the concept of comparatism, therefore, I could easily notice that for Zoe Dumitrescu-Buşulenga, the concept of comparatism is invested with a particular definition and a special practicability. For Zoe Dumitrescu-Buşulenga, the comparatism, as an exegetics procedure of working, has the understanding of the French term that herself confers to it “discipline de coronnement” (discipline of
crowning). That is why, I truly believe that the exegetics that the critique undertakes is based on a orientation of the study, doubtless, “towards concept”, this paper is a suitable demonstration of the pertinet theory sustained by Ioana Bot who makes well-known the major problem of the “eminescology”: “the majority of the studies, regarding Eminescu, are, most of the time, “author-oriented”, instead of being “problem-oriented” or better said, “concept-oriented.” The studies “author-oriented” tell us what we already know, the fact that Eminescu is a great poet.” But starting from the premise that this “eminescologic” study is mirrored in the Germanic romanticism as a manner of exploring the comparatist sources, I tried to organise this universe of influence with the help of “three concentric circles.” Nevertheless, taking into consideration that the comparative method is for Zoe Dumitrescu-Buşulenga one “sans rivages” (without borders), my intentions were of the best: I focused on the way in which Eminescu really borrows romantic motives, themes, elements from the Romantic writers, but always this borrowing is, finally, filtrated through his own vision about world and himself, the result -the mirroring in the Germanic romanticismbeing an amazing proceeding of how Eminescu analyses and transforms some known “topoi” into new meanings, offering its new perspectives, functions and symbolical representations. In one word, the construction of his own mito-poetic universe, knowing that Eminescu does feel constantly connected to the the (romantic) spirit of the century.
Keywords: concentrical circle, sweet music, creation of Eminescu, German romantism, new world of Eminescu.
1. Novalis, apud. Ricarda Huch, Romantismul german,
traducere de Viorica Nişcov, Bucureşti, Editura
Univers, 1974, p. 230.
2. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi romantismul
german, Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 1999.
3. Ion Vlad, Orizonturile operei eminesciene, în revista
Tribuna, XXX, 1986, nr. 44, 30 octombrie, pp. 1, 6.
4. Ne putem referi la binecunoscuta anliză a lui G.
Bogdan Duică, Despre Floare albastră-explicare istorică,
în Bul. Mihai Eminescu, 1931, pp. 18-19; care susţine că
nu poate fi vorba de nicio legătură motivică sau
simbolică între prezenţa ,,florii albastre” la Novalis şi la
Eminescu. Zoe Dumitrescu-Buşulenga demonstrează
contrariul; vezi în acest sens subcapitolul 2.3.
Universuri paralele în confluenţe literare al lucrării de
faţă.
5. Mircea Iorgulescu, Comparatism şi interpretare, în
revista România literară, XIX, 1986, nr. 42, 16
octombrie, p. 10.
6. Zoe Dumitrescu Buşulenga, Eminescu şi romantismul
german, op.cit., p. 30.
7. Constantin Cubleşan, Eminescu în conştiinţa critică,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994, p. 166.
8. Ibidem, p. 166.
9. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu. Viaţă. Operă.
Cultură, Bucureşti, Editura Eminescu, 1989, p. 283.
10. Ibidem, p. 285.
11. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, apud. Constantin
Cubleşan, op.cit., p. 168.
12. Procesul alchimic presupunea trei faze (prima etapă
,,înnegrirea” din lat. nigredo corespunde înnegririi,
putrezirii, mortificării, în această fază conştiinţa trebuie
detaşată de simţuri şi îndreptată spre interior; etapa a
doua ,,albirea” din lat. albedo, este o etapă a sublimării
conştiintei corporale eliberate de coagulările ei. Cea de
a treia fază ,,rubificarea” / ,,înroşirea” din lat. rubedo
corespunde limitei supreme a disoluţiei când toate
posibilităţile sufleteşti au fost realizate. În urma
realizării celor trei etape rezultă Opera Magna (Marea
Operă), având rolul unui elixir al vieţii.
13. Ioana Em. Petrescu, Eminescu. Modele cosmologice şi
viziune poetică, prefaţă de Irina Petraş, Piteşti, 2005,
Editura Paralela 45, p. 5.
14. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi
romantismul german, op. cit., pp. 31-32.
15. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Iosif Sava, Muzica şi
literatura, vol. I, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1986, pp. 172, 173.
16. Ioana Em. Petrescu, op.cit., p. 19.
17. George Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu,
Bucureşti, Editura Pentru Literatură, 1969, p. 143.
18. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Eminescu şi
romantismul german, op. cit., pp. 82-83.
19. Călin Teutişan, Textul în oglindă (Reflexii ale
imaginarului eminescian), Cluj-Napoca, Editura
Biblioteca Apostrof, 2006, p. 9.
20. Ioana Em. Petrescu, Eminescu şi mutaţiile poeziei
româneşti, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1989, p. 60.
Vezi în acest sens, subcap. III.1. Captivul din oglindă
pentru o prezentare mai amănunţită.
21. Ioana Bot, Obiectul ,,singular” al eminescologiei, în
revista Dilemateca, nr. 9, anul II, februarie, 2007, p. 20.
22. Ibidem, p. 24.
23. Importanţa studiului Zoei Dumitrescu-Buşulenga
este exprimată de Ştefan Melancu printr-o asemănare de
viziune comparatistă ,,cu ceea ce Ricarda Huch, de
pildă, oferea culturii germane (şi nu numai germane)
prin bine cunoscutul său Romantismul german.” Vezi
Ştefan Melancu, Eminescu şi Novalis (paradigme
romantice), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999, p. 13.
1. BOT Ioana, Obiectul ,,singular” al
eminescologiei/ The singular object of eminescology, în
revista Dilemateca, nr. 9, anul II, februarie, 2007.
2. BUŞULENGA-DUMITRESCU Zoe,
Eminescu şi romantismul german/ Eminescu and the
Germanic Romanticism, Bucureşti, Editura Universal
Dalsi, 1999.
3. BUŞULENGA-DUMITRESCU Zoe,
Eminescu. Viaţă. Operă. Cultură/ Eminescu. Life.
Literary work. Culture, Bucureşti, Editura Eminescu,
1989.
4. BUŞULENGA-DUMITRESCU Zoe, Iosif
Sava, Muzica şi literatura/ Music and literature, vol. I,
Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1986.
5. CĂLINESCU George , Opera lui Mihai
Eminescu/ Mihai Eminescu. The literary work,
Bucureşti, Editura Pentru Literatură, 1969.
6. CUBLEŞAN Constantin, Eminescu în
conştiinţa critică/ Eminescu in the critical
consciousness, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1994.
7. HUCH Ricarda, Romantismul german/ The
Germanic Romanticism, Bucureşti, Editura Univers,
1974.
8. IORGULESCU Mircea, Comparatism şi
interpretare/ Comparatism and interpretation, în
revista România literară, XIX, 1986, nr. 42, 16
octombrie.
9. MELANCU Ştefan, Eminescu şi Novalis
(paradigme romantice)/ Eminescu and Novalis.
Romantic paradigms, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1999.
10.PETRESCU Em. Ioana, Eminescu-modele
cosmologice şi viziune poetică/ Eminescu. Cosmological
models and poetic vision, Piteşti, Editura Paralela 45,
2005.
11. PETRESCU Em. Ioana, Eminescu şi mutaţiile
poeziei româneşti/ Eminescu and the mutations of the
Roumanian poetry, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
1989.
12. TEUTIŞAN Călin, Textul în oglindă (reflexii
ale imaginarului eminescian)/ The mirroring text.
Reflexions of Eminescu’s imaginary, Cluj-Napoca,
Editura Biblioteca Apostrof, 2006.
13. VLAD Ion, Orizonturile operei eminesciene/
The Horizons of Eminescu’s literary work, în revista
Tribuna, XXX, nr.44, 30 octombrie, 1986.
