A global view of the thought of Mircea Vulcănescu
This essay attempts to give a global view of the thought of Romanian philosopher Mircea Vulcănescu as it can be made out from the press articles he wrote and the many talks he gave between the two wars. To this purpose I have selected his most famous talk, „The Romanian dimension of existence”, and also another, „The Dacian temptation”, both of which are very useful for the decryption of his views on the destiny of Romanian culture and
the Romanian nation and on the position the Romanians occupy among the European nations and cultures. I have also added a few remarks on Vulcănescu’s preoccupation with the problem of generation and the interests and orientations of the younger generation of that period, one of the spokesmen of which he was.
Keywords: Vulcănescu, generation, nationalism, Romania, identity, Western civilization, Dacians
1. Studiul a fost publicat în Izvoare de filosofie. Culegere de studii şi texte, vol. II, 1943 (Bucureşti, „Bucovina”, I.E.Torouţiu, 1944), p. 53-97. În cele ce urmează vom folosi pentru
citatele din Vulcănescu culegerea de articole şi studii Dimensiunea românească a existenţei, vol. I: Pentru o nouă spiritualitate filosofică; vol. II: Chipuri spirituale ale vremii; vol.
III: Către fiinţa spiritualităţii româneşti; Editura Eminescu, 1996, în care conferinţa Dimensiunea românească e existenţei apare în volumul III la p. 163-197.
2. ediţia Editurii Eminescu, vol. III, p. 166.
3. Ibidem, p. 178.
4. Ibidem, p. 173.
5. „Întrebările: «E semn bun?» ori «E semn rău?» însoţesc, la român, orice întâmplare a acestei lumi. şi lumea lui nu este o lume neutră de întâmplări, fără sens şi legătură; ci
este o lume plină de puteri rele ori binevoitoare, de chemări şi de tăceri, de arătări şi de ascunderi. Într-un sens, toate lucrurile acestei lumi sunt fiinţe şi au ceva de spus cui ştie
să le asculte. Umbra copacului care te îmbie; pământul careţi rezistă uneori, când vrei să-l despici cu plugul, şi care se lasă despicat alteori; fântâna care te cheamă să bei; pomul
care te îmbie la poame; pasărea care-ţi cântă a bine sau a rău; iepurele care-ţi taie drumul; zânele care te prind în horă, dacă întârzii nopţile pe la răspântii… Totul este
însufleţit, proaspăt, necontenit viu, în această lume concretă. Totul se referă la tine, te îndeamnă, te îmbie, te mângâie ori te ameninţă!”; Ibidem, p. 174.
6. Ibidem, p. 186.
7. Ibidem, p. 182.
8. Ibidem, p. 183.
9. Ibidem, p. 190-191.
10. Ibidem, p. 191.
11. Ibidem, p. 191.
12. Ibidem, p. 194.
13. Ibidem, p. 196.
14. Ispita dacică – În a doua jumătate a lunii mai 1941, Comitetul de iniţiativă pentru dezgroparea cetăţilor dacice din munţii Orăştiei a organizat ciclul de conferinţe „Ideea
dacică”. Mircea Vulcănescu a vorbit al cincilea şi ultimul, în ultima zi a manifestării (31 mai), despre „Componenta dacică a sufletului românesc”. Titlul „Ispita dacică” se găseşte pe textul conferinţei aflat în arhiva familiei Vulcănescu. Textul conferinţei nu a fost publicat în presă
ulterior rostirii lui de către Vulcănescu. (vol. III, p. 30-140 în ediţia editurii Eminescu).
15. ediţia editurii Eminescu, vol. III, p. 31.
16. Ibidem, p. 32.
17. Ibidem, p. 133.
18. Ibidem, p. 168.
19. Ibidem, p. 135.20. Ibidem, p. 135.
21. Ibidem, p. 136.
22. Ibidem, p. 136.
23. Ibidem, p. 136.
24. Ibidem, p. 137.
25. Ibidem, p. 139.
26. Tendinţele tinerei generaţii în domeniul social şi economic – conferinţă rostită în 20 februarie 1934 într-un ciclu organizat de Uniunea Intelectualilor Români. Ciclul de
conferinţe avea tema: „Tendinţele zilei de astăzi”. Contribuţia lui Vulcănescu a fost publicată, împreună cu cea a lui Mihail Manoilescu, din aceeaşi seară, în broşura „Tendinţele tinerei generaţii”, Bucureşti, Biblioteca revistei „Lumea nouă”, 1934, p. 4-23 (p. 30-45 în ediţia editurii Eminescu). Mircea Vulcănescu se referă la acest text, într-o bibliografie întocmită de el însuşi, sub titlul: „Tendinţele tinerei generaţii. Activismul prin disperare”, această din
urmă sintagmă fiind din acest motiv preluată ca subtitlu al textului în ediţia editurii Eminescu.
27. Istorismul prin resemnare în spiritualitatea tinerei generaţii – conferinţă ţinută în ciclul asupra orientărilor tinerei generaţii organizat de Asociaţia Criterion la începutul anului 1933, publicată în „Dreapta”, an II, nr.8, 26 martie 1933, p. 2 (p. 46-52 în ediţia editurii Eminescu). Mircea Vulcănescu dăduse încă dinaintea acestui ciclu de conferinţe numele de „istorism prin resemnare” orientării unui anumit segment al tinerimii intelectuale, în frunte cu
Constantin Noica. Din acest motiv, era prevăzut ca Noica să vorbească în seara cu pricina despre acest subiect, dar nu a mai putut sau nu a vrut, astfel încât Mircea Vulcănescu a
preluat această sarcină, ceea ce, într-un fel, a fost cât se poate de nimerit, deoarece în acest fel Vulcănescu a avut ocazia să definească încă o dată termenul pe care el îl
introdusese.
28. ediţia editurii Eminescu, vol. III, p. 34.
29. Ibidem, p. 36.
