The Philosophic Real – Discoursive Determinations
Starting from the assumption that any possible general idea about reality is inevitably associated to a cognitive situation and implicitly, to a form of verbalization or representation, the study aims at explaining the way in which the referent’s horizon participates in every cognitive and discursive praxis, in other words, in every mise-en-scene of the human subject. If the object is at the same time both an indefinite basis for experience and a product of experience, then, knowledge becomes dual in an act of positioning the object, followed by an act of implicit or virtual operationalizing of it, through discourse. Hence, reality is resting somewhere between a system of objects and a system of operations that are interdetermined.
Keywords: reality, discourse, knowledge, through, context, object, possibility, referent, correspondence, potency.
Powered By EmbedPress
1. Tonoiu, Vasile, Idoneismul – filosofie a deschiderii.
Studiu asupra gândirii lui Ferdinand Gonseth, Bucureşti,
Editura Politică, 1972, p. 451.
2. F. Gonseth, G. Bachelard, P. Bernays, Dialectica,
nr.26/1953, p.41, apud, V. Tonoiu, op. cit., p.359.
3. V. Tonoiu, op. cit., p. 359.
4. Gilles Deleuze, Diferenţă şi repetiţie, Bucureşti,
Editura Babel, 1995, p. 103.
5. Paul Ricoeur, La şcoala fenomenologiei, Bucureşti,
Editura Humanitas, 2007, p.198.
6. Ibidem, p. 198.
7. Martin Heidegger, Fiinţă şi timp, Bucureşti, Editura
Humanitas, 2003, p. 43 [209].
8. Ibidem, p. 43[ 203].
9. M. Heidegger, Ontologie. Hermeneutica facticităţii,
Bucureşti, Editura Humanitas, 2008, p. 18, [86].
10. Ibidem, p. 22, [97].
11. Pentru Heidegger, faptul de a fi în lume reprezintă
preocuparea sau „grija” Fiinţei faţă de lumea întâlnită,
iar ambianţa este tocmai „ceea ce «înconjoară»
preocuparea şi modul ei de a «umbla» cu lumea.”
Ibidem, p. 26, [102].
12. Ibidem, p. 23, [98], [99], [100].
13. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică
viitoare care se va putea înfăţişa drept ştiinţă, Bucureşti,
Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987, p.144.
14. Ibidem, p. 85.
15. Ilie Pârvu, Arhitectura existenţei, vol. I (Paradigma
structural-generativă în ontologie), Bucureşti, Editura
Humanitas, 1990, p. 210.
16. I. Pârvu, op. cit. p. 9.
17. Bertrand Russel, Signification et verité,
Flammmarion, Paris, 1969, p. 27.
18. Rudolf Carnap, The Logical Structure of the World &
Pseudoproblems in Philosophy, Berkley University of
California Press, 1969, p. 299.
19. Logic and the Reification of Universals, în W. v. O.,
From a Logical Point of View, 2nd ed. Harvard
University Press, Cambridge, Harper, 1953, p. 103.
20. J. G. Fichte, Doctrina ştiinţei, Bucureşi, Editura
Humanitas, 1995, p. 84.
21. Ibidem, pp. 85, 86.
22. Basarab Nicolescu, Noi, particula şi lumea, Iaşi,
Editura Polirom, 2002, p. 102.
23. David Bohm, Plenitudinea lumii şi ordinea ei,
Bucureşti, Editura Humanitas, 1995, p. 98.
24. Paul Ricour, La şcoala fenomenologiei, op. cit., pp.
279-280.
25. Edmund Husserl, Meditaţii carteziene. O introducere
în fenomenologie, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994,
p. 47.
26. Ibidem, p. 51.
27. Edmund Husserl, Idei pentru o fenomenologie pură şi
o filosofie fenomenologică I, Jagrbuch für Philosophie
und phänomenologische Forschung, 1913 apud Paul
Ricour, op. cit., p.p. 108, 120.
28. Ibidem, apud Paul Ricour, op. cit. p. 106.
29. Apropierea lui Scheler de fenomenologie se face pe
filiera idealismului şi trancendentalismului neo-kantian.
Chiar dacă iniţial se poziţionează între fenomenologia
radicalistă a lui Husserl preocupată de certitudinea
epistemologică şi interesul lui Heidegger faţă de Fiinţa
in sine, ideile sale vor fi impregnate treptat, de realism.
30. Ibidem, p. 40.
31. Max Scheler, Selected Philosophical Esseys, Evanston,
Northwestern University Press, 1973, p. 163.
32. Wilhem Dilthey, Selected Works, vol. I, Introduction
to the Human Sciences, Princeton University Press,
1991, XVIII.
33. Stephen Frederick Schneck, Person and Polis. Max
Scheler’s Personalism as Political Theory, Albany, State
University of New York Press, 1987, p. 21.
34. Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-
Philosophicus, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001,
4.121.
35. Ibidem, 4; 4.001.
36. Ibidem, 2.021.
37. Richard Rorty, Contingenţă ironie şi solidaritate,
Bucureşti, Editura All, 1998, p. 36.
38. Ibidem, p. 37.
39. Hilary Putnam, Raţiune, adevăr şi istorie, Bucureşti,
Editura Tehnică, 2005, p. 68.
40. Ludwig Wittgenstein, op. cit., 5.6. 5.61.
41. Paul Ricoeur, Metafora vie, Bucureşti, Editura
Univers, 1984, p. 461.
42. Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală,
vol.I Bucureşti, Editura Teora, 2000, p. 239.
43. Ibidem, p. 242.
44. Jean Ladrière, Discours théologique et symbole, Revue
des sciences religieuses, Strasbourg, t. 49, nr. 1 – 2, 1975,
apud, Paul Ricour, Metafora vie, op. cit., p. 461.
45. Michel Foucault, Arheologia cunoaşterii, Bucureşti,
Editura Univers, 1999, p. 61.
46. Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine şi de Rău,
Bucureşti, Editura Humanitas, 2006, p. 25, aforismul
14.
47. Idem, Voinţa de putere, Bucureşti, Editura Aion,
1999, p.239-240, aforismul 377.
48. Idem, Dincolo de bine şi de Rău, op. cit., p. 49,
aforismul 34.
49. Sigmund Freud, Opere 4, Studii despre sociologie şi
religie, Bucureşti, Editura trei, 2000, p. 118.
50. Émile Benveniste, op.cit., p. 75.
51. René Descartes, Reguli de îndrumare a minţii.
Meditaţii de filosofia primă, Bucureşti, Editura
Humanitas, 1994, p. 267.
52. Pentru Platon a rosti cele ce sunt (ta onta legein) este
echivalent cu a rosti adevărul (alethe legein), şi astfel,
consideră el, „întrucât noi susţinem adevărul rostirii
noastre, este necesar şi să susţinem că noi rostim ceea ce
este şi are fiinţă.” Platon, Parmenide, 161 e – 162 a,
Opere VI, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
1989.
53. Ibidem, 164 b.
54. Platon priveşte mimesisul cu scepticismul
căutătorului principiilor eterene la care nu poţi avea
acces decât trecând dincolo de orice reprezentare. La
Aristotel, mimesis-ul devine proces de mediere şi
expresie fundamentală a experienţei umane, care
apropie de real.
55. M. Kelly, The Enciclopedia of Aesthetics, Oxford,
Oxford university Press, 1998, p. 233.
56. Aristotel, Poetica, IV, 1448b, 20, Bucureşti, Editura
IRI, 1998.
57. Gilles-Gaston Granger, Forme, operation, object,
Paris, Vrin, 1994, p. 9.
1. Aristotel, Poetica/Poetics, Bucureşti, studiu
introductiv, traducere şi comentarii de D. M.
Pippidi, ediţia a –III-a îngrijită de Stella Petecel,
Editura IRI, 1998.
2. Basarab Nicolescu, Noi, particula şi lumea/We
the Particle and the World, Iaşi, Editura Polirom,
2002.
3. Benveniste, Emile, Probleme de lingvistică
generală/Issues of general linguistics, vol. I, traducere
de Lucia Magdalena Dumitru, Bucureşti, Editura
Teora, 2000.
4. Bohm, David, Plenitudinea lumii şi ordinea
ei/The Wholeness of the Worls and its order,
traducere din limba engleză de Horia-Roman
Patapievici, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.
5. Carnap, Rudolf, The Logical Structure of the
World & Pseudoproblems in Philosophy, traducere
din limba germană de Rolf A. George, Berkley
University of California Press, 1969.
6. Déleuze, Gilles, Diferenţă şi repetiţie/
Difference and reccurence,traducere din limba
franceză de Toader Saulea, Bucureşti, Editura
Babel, 1995.
7. Descartes, René, Reguli de îndrumare a minţii.
Meditaţii de filosofia primă/Governing Rules for
Mind-guiding. Meditations on First Philosophy,
traducere din latină şi monografia vieţii şi filosofiei
lui René Descartes de Constantin Noica, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1994.
8. Dilthey, Wilhem, Selected Works, vol. I,
Introduction to the Human Sciences, Princeton
University Press, 1991.
9. Fichte, Johann Gottlieb, Doctrina ştinţei/The
Doctrine of Science, traducere de Paul Blendea şi
Radu Gabriel Pârvu, Bucureşti, Editura
Humanitas, 1995.
10. Freud, Sigmund, Opere 4, Studii despre
sociologie şi religie/Studies of Sociology and religion,
traducere din limba germană de Roxana Melnicu,
George Purdea, Vasile Dem. Zamfirescu, Bucureşti,
Editura trei, 2000.
11. Foucault, Michel, Arheologia cunoaşterii/The
Archaeology of Knowledge, traducere de Bogdan
Ghiu, Bucureşti, Editura Univers, 1999.
12. Granger, Gilles-Gaston, Forme, operation,
oject/Form, operation, object, Paris, Vrin, 1994.
13. Heidegger, Martin, Fiinţă şi timp/Beeing and
Time, traducere din limba germană de Gabriel
Liiceanu şi Cătălin Cioabă, Bucureşti, Editura
Humanitas, 2003.
14. Heidegger, Martin, Ontologie. Hermeneutica
facticităţii/Ontology. The Hermeneutics of Facticity,
traducere din limba germană de Christian Ferencz-
Flatz, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008.
15. Husserl, Edmund, Meditaţii carteziene. O
introducere în fenomenologie/Cartesian Meditations.
An introduction to Phenomenology, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1994.
16. Kant, Immanuel, Prolegomene la orice
metafizică viitoare care se va putea înfăţişa drept
ştiinţă/Prolegomena to Any Future Metaphysics,
traducere de M. Flonta şi T. Kleininger, studiu
introductiv şi note de Mircea Flonta, Bucureşti,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1987.
17. Kelly, Michel (ed.), The Enciclopedia of
Aesthetics, Oxford, Oxford University Press, 1998.
18. Nietzsche, Friedrich, Dincolo de Bine şi de
Rău/Beyond Good ans Evil, traducere din limba
germană de Francisc Grünberg, Bucureşti, Editura
Humanitas, 2006.
19. Nietzsche, Friedrich, Voinţa de putere/ The
Will to Power, traducere din limba germană de
Claudiu Baciu, Bucureşti, Editura Aion, 1999.
20. Pârvu, Ilie, Arhitectura existenţei/The
Architecture of Existence, vol.I (Paradigma
structural-generativă în ontologie), Bucureşti,
Editura Humanitas, 1990.
21. Platon, Opere/Works VI, ediţie îngrijită de
Constantin Noica şi Petru Creţia, Bucureşti,
Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1989.
22. Putnam, Hilary, Raţiune, adevăr şi
istorie/Reason Truth and History, traducere din
limba engleză de Ionel Nariţa, Bucureşti, Editura
Tehnică, 2005.
23. Quine, Willard Van Orman, From a Logical
Point of View, 2nd ed. Harvard University Press,
Cambridge, Harper, 1953.
24. Ricour, Paul, Metafora vie/The Living
Metaphor, traducere şi cuvânt înainte de Irina
Mavrodin, Bucureşti, Editura Univers, 1984.
25. Ricour, Paul, La şcoala
fenomenologiei/Lectures on phenomenology,
traducere de Alina-Daniela Marinescu şi Paul
Marinescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
26. Rorty, Richard, Contingenţă ironie şi
solidaritate/Contingency, Irony and
Solidarity,traducere din limba engleză şi note de
Corina Sorana Ştefanov, studiu introductiv de
Mircea Flonta, Bucureşti, Editura All, 1998.
27. Russel, Bertrand, Signification et
verité/Meaning and Truth, traduction fr. Philippe
Devaux, Flammmarion, Paris, 1969.
28. Scheler, Max, Selected Philosophical Esseys,
translated by David Lachterman şi Francke
Verlang, Evanston, Northwestern University
Press, 1973.
Schneck, Stephen Frederick, Person and Polis.
Max Scheler’s Personalism as Political Theory,
Albany, State University of New York Press, 1987.
30. Tonoiu, Vasile, Idoneismul – filosofie a
deschiderii. Studiu asupra gândirii lui Ferdinand
Gonseth /Idoneism as open philosophy. Study on the
Thought of Ferdinand Gonseth , Bucureşti, Editura
Politică, 1972.
31. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus Logico-
Philosophicus, traducere din germană de Mircea
Flonta ti, Editura Humanitas, 2001.