”The Diary” of Octav Șuluțiu, between nothingness and authenticity
This article is a research on the diary of the Romanian writer Octav Șuluțiu, based on the existing edition, but also taking into account the unpublished, slightly different version kept at National Museum of Romanian Literature. The focus is on the relationship between the author and the text, assuming the idea that both reflect one another. Since Șulutiu claimed that his diary should be destroyed by all means after his death, and his will was strictly followed by his wife, we confront with a case of a symbolic and real „suicide” of the text by its own author. The diary would function as a depository of the biological, real author, since his death has to be reflected by the diary’s death. From this perspective, the diary is refused any transcendence, the function of an eternal Work of art to survive his author. But, at the same time, this perfect mirror of the author’s self, even if this self is perceived in the diary as a vaccum, as a void space, reflects perfectly the unpredictable, unstable inner movements of his author. The negative, but hopefully true image of the author’s self is rendered in this existentialist text whose aim is not to make literature from the miseries of one’s mediocre life, but to try to be honest to himself, not adorned for the others, but authentic to himself. At all costs, including self-destruction. That is why Șuluțiu’s diary, even not so famous for the history of Romanian literature, is a singular instance of deliberate non-literature, anyway, an exceptional document for the existentialist credo.
Keywords: diary, existentialism, self, authenticity, despair, vacuum
1. Jean Rousset, „Jurnal intim, text fără destinatar”, în Caiete critice, nr. 3-4, 1986, p. 9
2. Pentru Mihai Zamfir, jurnalele se împart în două mari categorii : „de criză” și „de existență”. Autorii „jurnalelor de criză” scriu „pentru că nu mai pot altfel și își descarcă, prin fervoare scriptică, o stare de exasperare sau de revoltă ireprehesibile” (Mihai Zamfir, Cealaltă față a prozei, Editura Eminescu, București, 1988, p. 105).
3. Nicolae Florescu, Înapoi la Aristarc, Editura „Jurnalul literar”, București, 2009, p. 379
4. idem, p. 378
5. idem, p. 379
6. Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. I, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 191
7. ibidem
8. Søren Kierkegaard, Boala de moarte, Editura Humanitas, București, 1995, trad. și pref. de Mădălina Diaconu, p. 53
9. Octav Șuluțiu, Jurnal, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975, pp. 74-75
10. idem, p. 77
11. idem, p. 78
12. idem, pp. 180-181
13. idem, p. 195
14. ibidem
15. Soren Kierkegaard, op. cit., p. 60
16. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 354
17. idem, p. 242
18. idem, p. 316
19. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 81
20. idem, p. 66
21. Roland Barthes, Romanul scriiturii, trad. de Adriana Babeți și Delia Șepețeanu-Vasiliu București, Editura Univers, București, 1987, p. 244
22. Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, Editura Univers, București, trad. Irina Margareta Nistor, 2000, p. 187
23. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 144
24. idem, p. 361
25. Jean Rousset, op. cit., p. 12
26. Eugen Simion, Ficțiunea jurnalului intim, vol. III, ed. cit., p. 268
27. Enrique Vila-Matas, Bartleby & Co, trad. de Ileana Scipione, Editura Rao, București, 2000, p. 18
28. ibidem
29. Cf. Gustave René Hocke, Europäische Tagebücher, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt/Main, 1991
30. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 101
31. Emmanuel Mounier, Introduction aux existentialismes, Editura Gallimard, Paris, 1962
32. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 313
33. Eugen Simion, op. cit., vol. III, p. 267
34. Octav Șuluțiu, op. cit., p. 85
35. idem, p. 97
36. idem, p. 99
37. Aldous Huxley, Geniul și zeița, Editura Polirom, Iași, trad. Viorica Boitor, 2009, p. 5
38. O. Șuluțiu, op. cit., p. 154
39. idem, p. 369
40. idem, p. 382
41. idem, p. 386
