Dobroudja During Petchenegian Invasion (XI-th Century)
Conquers made by the emperors Nichifor Focas (963- 969), Ioan Tzimiskes (969-976) and Vasile al II-lea (976-1025), looked like they are going to bring along period of peace and prosperity but, afert the death of Vasily the Second starts a new period of decline in the Byzantine Empire. During this period in the Orient, the place of the Arabs is taken by the Selgiucidian Turks, while in the West Normans are starting to reach out. In the Balcanians and at Southern Danube, after the Bulgarians and the Russians, the populations from the steps appear (Petchenegians, Udians and Cumans) which will be a continuous threat during the XI-th century. During repeated invasions (especially Petchenegian) numerous sites from Dobroudja were affected or permanently distroyes and in the teritory at the southern Danube a great crisis is installed, crisis at which the Byzantine Empire was almost unable to react.
Keywords: Romania, Dobroudja, Byzantine Empire, Petcheneg, XI-th Century.
1. A. A. Vasiliev, Histoire de l’Empire Byzantin, tome I,
(324-1081), Paris, 1932, p. 423-424; L. Bréhier, Le monde
byzantin. I. Vie et mort de Byzance, Paris, 1949, p. 192-
193; G. Ostrogorsky, Histoire de l’Etat Byzantin, Paris,
1969, p. 334-337.
2. V. Laurent, Le thème byzantin de Serbie au XIe siècle, în
R.E.B., 15, 1957, p. 187-195.
3. Există opinii ce susţin existenţa themei Paristrion
înainte de anul 1018: D. Obolensky, Un commonwealth
medieval: Bizanţul. Europa de răsărit, 500-1453,
Bucureşti, 2002, p. 233. S. Brezeanu, O istorie a
Imperiului Bizantin, Bucureşti, 1981, p. 108. Thomas
Nägler, Doina Nägler, Aurel Dragotă, Europa în secolele
X-XIV, Sibiu, 2007, p. 79. Noi considerăm exclusă
existenţa acestei theme inainte de anul 1018 bazându-ne
pe sursele sigilografice existente. Vezi V. Mărculeţ, Noi
consideraţii asupra organizării teritoriilor bizantine de la
Dunărea de jos în secolele X-XI, în Studia Universitatis
Cibiniensis Series Historica, Sibiu, 2005, p.124-125.
4. N. Bănescu, Les duches byzantins de Paristrion
(Paradunavon) et de Bulgarie, Bucureşti, 1946, p .5, 118-
119. P. Mutafciev, Bulgars et Roumains sdans l’histoire de
Pays danubiens, Sofia, 1932, p. 29-30. Mutafcief susţine
organizarea a patru theme în teritoriile cucerite de Vasile
II: thema Bulgaria, thema Dyrrachion, thema Srem, şi
thema Paristrion; V. Mărculeţ, op. cit. p. 124.
5. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, III.
Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos, Bucureşti,
1971, p.120-121; D. Obolensky, op. cit., p. 234-235.
6. V. Spinei, Ultimele valuri migratoare la nordul Mării
Negre şi al Dunării de Jos, Iaşi, 1996, p. 52.
7. idem, Pecenegii la nordul Dunării de Jos în secolele X-XI,
în D. Prodan. Puterea modelului, Cluj Napoca, 1995, p.
31; Dimitri Obolenski sustine implicarea lor în coaliţia
antibizantină a lui Sviatoslav, însă fără argumente clare.
Vezi D. Obolenski, op. cit. p. 202.
8. Skylitzes-Cedrenos, Hist. Comp., II, 1839, p. 412
(Georgius Cedrenos, Ioannis Skylitzae ope ab
Immanuele Bekkero suppletus et emendatus, II, Bonn,
1839); Elisabeth Malamut, L’image byzantine des
Petchénègues, în Byzantinische Zeitschrift, 88, 1995, 1, p.
116-117.
9. Petre Diaconu, Din nou despre căldările de lut, în
Recenzii şi discuţii arheologice, I, Călăraşi, 1994, p. 155-
167.
10. P. Diaconu, în Dacia, N. S. VIII, 1964, p. 249-251.
11. L. Bréhier, op. cit., p. 204, crede că atacul a fost
declanşat în anul 1025, când împăratul Vasile al II-lea mai
era încă în viaţă; N. Bănescu, op. cit., p. 121-122, plasează
acest eveniment către anul 1026; J. Ferluga, Quelques
problèmes de politique byzantine de colonisation au XIe
siècle dans les Balkanes, în Byzantinische Forschungen,,
1979, 7, p. 53, optează pentru anul 1027.
12. P. Diaconu, Despre pecenegi la Dunărea de jos în prima
jumătate a secolului al XI-lea, în SCIV, 18, 1967, nr. 3, p.
465. idem, Les Petchénègues au Bas-Danube, Bucureşti,
1970, p. 41- 42; Ivan Bozilov, Les Petchénègues dans
l’histoire des terres du Bas-Danube (Notes sur le livre de P.
Diaconu, ,,Les Petchénègues au Bas-Danube’’), în Études
Balkaniques , VII, 1971, 3, p. 171.Victor Spinei, Marile
migraţii din spaţiul nord-pontic în secolele IX-XIII, Iaşi,
1995, p. 69.
13. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Istoria Dobrogei în
perioada 969-1204. Contribuţii arheologice şi numismatice,
Bucureşti, 2001, p. 106-108.
14. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p.120.
15. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 499; I. Zonaras,
Epit. Hist, IV, Leipzig, 1871, p. 132, cf. Izvorele istoriei
României, III. Scriitori bizantini (sec.XI-XIV), publicate
de Al. Elian şi N. Şerban Tanaşoca, Bucureşti, 1975,
p.221.
16. Elisabeth Malamut, op. cit., p, 118, este singura care
menţionează faptul că pecenegii au trecut Dunărea şi în
anul 1033.
17. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 512, cf. Izvorele
istoriei României, III, p.149; I. Zonaras, op. cit., IV, p.
139.
18. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 514, cf. Izvorele
istoriei României, III, p. 149.
19. Ibidem, p. 514-515, cf. Izvorele istoriei României, III,
p. 149-151.
20. Gh. Mănucu Adameşteanu, op. cit., p. 109, aminteşte
ca excepţie cetatea de la Capul Dealului care a fost
probabil afectată de atacul din anul 1032, locuirea fiind
reluată ulterior.
21. Gr. Florescu, R. Florescu, Gloria Ceacalopol,
Săpăturile arheologice de la Capidava, în Materiale şi
cercetări arheologice, VIII,1962, p.702.
22. P. Diaconu, Despre pecenegi la Dunărea de Jos… op.
cit., p. 470.
23. Ibidem, p. 470; I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p
124.
24. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 110
25. P. Diaconu, op. cit., p.470.
26. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 111, nota 66.
27. P. Diaconu, op. cit., p. 471; P. Diaconu, Les
Petchénègues… op. cit., p. 49.
28. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 111.
29. A. Panaitescu, Date noi privind feudalismul timpuriu
în zona comunei Castelu, Pontica, XIII, 1980, p.289-290.
30. Gh. Ştefan, I. Barnea, M. Comşa, E. Comşa,
Dinogeţia I. Aşezarea feudală timpurie de la Bisericuţa
Garvăn, p. 29; P. Diaconu, Les Petchénègues…op. cit., p.
44; I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 124.
31. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.112-113.
32. Ibidem.
33. A. Opaiţ, A. Sion, I. Vasiliu, Aegyssus ’79, în Materiale
şi cercetări arheologice, Tulcea, 1980, p.275
34. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.113, notele: 87-
90.
35. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 125
36. G. Popa Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, VII:
Cronica lui Nestor, Bucureşti, 1935, p. 125.
37. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 582.
38. P. Diaconu, Despre pecenegi la Dunărea de Jos… op.
cit., p. 472.
39. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 582, cf. P. Diaconu,
Despre pecenegi la Dunărea de Jos… op. cit., p. 472. V.
Spinei, Marile migraţii …op. cit. p. 69.
40. Skylitzes –Cedrenos, op. cit, II, p. 581-584.
41. P. Diaconu, Les rives du Danube á la lumière de
quelques passages de la chronique de Skylitzes, în R.E.S.E.E.,
XIV, 1976, 2, p. 313.
42. Constantin Brătescu, Pecenegii. Pagini de istorie
medievală (sec. XI), în Analele Dobrogei, V-VI, 1925-1926,
p. 146; Constantin Cihodaru, Observaţii critice asupra
însemnărilor „toparhului bizantin”, în Studii şi cercetări
ştiinţifice. Seria Istorie, Iaşi, XII, 1961, 2, p.269.
43. P. Diaconu, Les Petchénègues…, op. cit., p.58, nota 162;
Jean Ferluga, Quelques problèmes de politique byzantine de
colonisation au XIe siècle dans les Balkans, în Byzantinische
Forschungen, Amsterdam, 1997, 7, p. 54.
44. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.116-117.
45. N. A. Oikonomidès, Recherches sur l`histoire du Bas-
Danube, op. cit. , p. 77-78; I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op.
cit., p. 125; în schimb Gh. Brătianu, Recherches sur Vicina
et Cetatea Albă, Bucureşti, 1935, p. 21; P. Diaconu, Les
Petchénègues…, op. cit., p. 62-65, J. Ferluga, op. cit., p.
54, pledează pentru iarna 1048/1049.
46. P. Diacou, Les Petchénègues au Bas-Danube, op. cit.,
p. 62.
47. Skylitzes-Cedrenos, op. cit, II, p. 585-587, cf. Izvorele
istoriei României, III, p. 155-157.
48. P. Diaconu, Les Petchénègues…, op. cit., p. 64-65; I.
Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 127.
49. Nicolas Oikonomides, Des Valaques au service de
Byzance, în R.É. S.E.E., XXV, 1987, 2, p. 187-190.
50. Discuţii pe aceeastă temă în P. Diaconu, Les
Petchénègues…, op. cit., p. 66-69.
51. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.122.
52. R. Florescu, Z. Covacef, Stratigrafia Capidavei
romane târzii şi feudale timpurii , în Pontica, XXI-XXII,
1988-1989, p. 244.
53. Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava,
monografie arheologică , vol I, Bucureşti, 1958, p. 164, fig.
90, 92, 93. dar şi câteva fragmente inedite de farfurii
smălţuite cu decor pictat (fragmentele se află în depozitul
şantierului arheologic de la Capidava).
54. Gh. Ştefan, I. Barnea, M. Comşa, E. Comşa, op. cit.,
p. 379; Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.120-121.
55. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 118-121.
56. Ibidem, op. cit., p.119-121
57. Bréhier, op. cit., p. 222-224; Ostrogorsky, op. cit., p.
361.
58. Izvorele istoriei României, IV, p. 35-41; V. Spinei,
Marile migraţii…op. cit., p. 70; E. Malamut, op. cit., p.128-
129.
59. Nicolae Iorga, Istoria românilor.III. Ctitorii.
Bucureşti, 1993, p. 22 şi nota 3.
60. P. Diaconu, Les Petchénègues …, op. cit., p. 78-79.
61. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 132.
62. P. Diaconu, Les Petchénègues au Bas-Danube, op. cit.,
p. 70-71; I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 128-131; Gh.
Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p.123.
63. P. Diacou, op. cit., p. 79; V. Spinei, op. cit., p. 109
64. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 133; J. Ferluga, op.
cit., p. 55; V. Spinei, op. cit., p.108
65. Bréhier, op. cit., p. 226; P. Diacou, op. cit., p. 79.
66. A. Madgearu, Unele observaţii asupra istoriei themei
Paradunavon.. (Despre Vasile Apokapes), în Pontica,
XXXI, 1998, p. 239-244.
67. A. Madgearu, op. cit., p. 242.
68. Zonaras, Cronica, cf.. Izvoarele istoriei României,, III,
p.225; Attaliates, Istorii, cf. Izvoarele istoriei României,
III, p. 69-71.
69. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 133; Gh. Mănucu-
Adameşteanu, op. cit., p. 127.
70. E. Comşa, Gh. Bichir, O nouă descoperire de monede
şi obiecte de podoabă din secolele X-XI în aşezarea de la
Garvăn (Dinogeţia), în S.C.N., III, 1960, p. 240; I. Barnea,
Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 135; Gh. Mănucu-
Adameşteanu, op. cit., p. 127.
71. P. Diaconu, Un tezaur de monede bizantine din secolul
al XI-lea descoperit la Păcuiul lui Soare, în Muzeul
Naţional, III, 1976, p. 235-239.
72. Irimia Dimian, Câteva descoperiri monetare bizantine
pe teritoriul R.P.R., în S.C.N., I, 1957, p. 201
73. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 135.
74. Eugenia Zaharia, Săpăturile de la Dridu. Contribuţii la
arheologia şi istoria perioadei de formare a poporului
român, Bucureşti, 1967, p. 103.
75. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 129.
76. Ibidem.
77. G. Ostrogorski, op. cit. , p. 366.
78. L. Bréhier, op. cit., p. 233-234; G. Ostrogorski, op.
cit., p. 368; I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 135-136.
79. A. Madgearu, Observaţii asupra revoltei din
Paradunavon din 1072-1091, Internet, www.unibuc.ro,
11. XI.2005, p.1-2.
80. Mihail Attaliates, Istoria, cf. Izvoarele istoriei
României,, III, p. 73-75.
81. Ibidem.
82. A. Madgearu, op. cit., p. 5-6.
83. Nicolae Bănescu, Les duchés byzantins…,op. cit., p.90-
99; P. Diaconu, Les Petchénègues…, op. cit., p. 100-107; I.
Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p.136-137; Gh. Mănucu-
Adameşteanu, op. cit., p. 133
84. Mihail Attaliates, Istoria, cf. Izvoarele istoriei
României,, III, p. 75-77.
85. A. Madgearu, The Military Organization of
Paradunavon, în Byzantinoslavica, 60, 1999,2, p. 425-
428.
86. Eugen Stănescu, Les ,,mixobarbares” du Bas-Danube au
XIe siècle. (Quelques problemes de la terminologie des
textes), în N.E.H. (Novelles Études d’Histoire), III, 1965,
p.48; Răzvan Theodorescu, Bizanţ, Balcani, Occident la
începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV),
Bucureşti, 1974, p. 53-54; A. Madgearu, Observaţii asupra
revoltei…, op. cit., p. 6.
87. V. Tîpkova-Zaimova, Les Mixobarbaroi et la situation
politique et ethnique au Bas-Danube pendant la seconde
moitié du XIe siècle, în Bucharest 1971, II, 1973, p. 618-
619.
88. Gh. Mănucu- Adameşteanu, op. cit., p. 134-136; A.
Madgearu, Observaţii asupra revoltei…, op. cit., p. 5.
89. A. Madgearu, op. cit., p. 2;
90. Jean Claude Cheynet, Pouvoir et contestation à
Byzance (963-1210), Paris, 1990, p. 390, cf. Gh. Mănucu-
Adameşteanu, op. cit., p. 134.
91. N. Bănescu este de părere că Attaleiates a făcut o
transcriere greşită a a numelui Tatous ce apare la
Zonaras, Skylitzes, dar şi la Ana Comnena, cf. Izvoarele
istoriei României, III, p. 75, nota 32.
92. Gh. Mănucu- Adameşteanu, Din nou despre monedele
bizantine turnate din secolul al XI-lea descoperite în
Dobrogea, în Peuce, XII, 1996, p. 321- 377; idem, op. cit.,
p. 149.
93. I. Barnea, Şt. Ştefănescu, op. cit., p. 139 şi nota 215.
94. Ibidem. p. 146 şi nota 239.
95. Ibidem, p. 149.
1. Ahrweiler, Hélène, Byzance et la mer – La marine de
guerre, la politique et les institutions maritimes de Byzance
aux VIIe-XVème siécles, Paris, 1966;
2. Barnea, Ion, Ştefănescu, Ştefan, From the History of
Dobroudja, III. Byzantinians, Romanians and Bulgarians
at Southern Danube, Bucharest, 1971.
3. Bănescu, Nicolae, Les duches byzantins de Paristrion
(Paradunavon) et de Bulgarie, Bucharest, 1946.
4. Bozilov, Ivan. Les Petchénègues dans l’histoire des terres
du Bas-Danube (Notes sur le livre de P. Diaconu, ,,Les
Petchénègues au Bas-Danube’’), in: Études Balkaniques,
VII, 3, 1971.
5. Diaconu, Petre, Vâlceanu, Dumitru. Păcuiul lui
Soare/The Byzantine Citadel, Bucharest, 1972.
6. Diaconu, Petre. On Petchenegians at Southern Danube
During the First Half of the XI-th Century, în SCIV, 18, 3
1967.
7. Diaconu, Petre. Les Petchénègues au Bas-Danube,
Bucharest, 1970.
8. Diaconu, Petre, Again About Clay Pots, in,
Archaeological Debates I, Călăraşi, 1994.
9. Ferluga, Jean. Quelques problèmes de politique
byzantine de colonisation au XIe siècle dans les Balkanes, în
Byzantinische Forschungen, no. 7, 1979.
10. Florescu Grigore, Florescu Radu, Diaconu Petre.
Capidava, I, Bucharest, 1958.
11. Malamut, Elisabeth. L’image byzantine des
Petchénègues, în Byzantinische Zeitschrift, 88, 1, 1995.
12. Mănucu-Adameşteanu, Gh., The History of Dobroudja
Between 969-1024. Archaeological and Monetary,
Bucharest, 2001.
13. Mărculeţ,Vasile, New Considerations on the
Administrative Organisation of the Byzantinians at
Southern Danube During X-XI-th Centuries, in Studia
Universitatis Cibiniensis Series Historica, Sibiu, 2005.
14. Oikonomidès, Nicolas A. Recherches sur l`histoire du
Bas-Danube aux Xe –XIe siècles: La Mésopotamie de
l’Occident, in R.E.S.E.E., III, 1965.
15. Ostrogorsky, Georges. Histoire de l’Etat Byzantin,
Paris, 1969. s
16. Spinei, Victor. The Last Migrations at the North of the
Black Sea and at Danube, Iaşi, 1996.
17. Spinei, Victor , Petchenegians at Northern Danube in
X-XI-th centuries, in D. Prodan. The Power of the Model,
Cluj Napoca, 1995
18. Ştefan, Gheorghe, Barnea, Ion, Comşa, Maria,
Comşa, Eugen. Dinogeţia, I, Early Medieval Site of
Bisericuţa-Garvăn, Bucharest, 1967.
19. Tîpkova – Zaimova, Vasilka. L’administration
byzantine a Bas- Danube (fin du Xe- XIe siècles), în
Byzantino Slavica, LIV, 1, Praga, 1993.
20. Tîpkova – Zaimova, Vasilka. Les Mixobarbaroi et la
situation politique et ethnique au Bas-Danube pendant la
seconde moitié du XIe siècle, in Bucharest 1971, II, 1973.
