General considerations about the security of the medieval frontier
in the south of Transylvania (13th – 16th century)
The southern part of Transylvania, a mountain region, belonged to the Hungarian kingdom. In the central part is The Olt Valley that links the Danube region and the inner side of the Carpathian Mountain. Some rivers spring under the ridge of the mountain and are collected from the main rivers Olt and Mures. The rivers were in the Middle Age the way of communications. The path over the mountains and the little rivers were used from shepherds, smugglers, thieves. The most dangerous were the gangs of akângii (a Turkish origin). They plundered the villages and took in slavery the people. In the frontier region were stone wall fortifications with irregular plan and places fortified with ramparts. The ramparts blocked up the access of the enemies. Both categories of fortifications were built on the top of the hills. Also the stone wall fortifications from Turnul Roşu-Boiţa, Tunul Spart had to block the access in the Olt Valley, the main entrance in Transylvania, and protect the custom house. In the modern time, the guardsmen lived in so called wachthaus, a modest building on that routs in the mountain.
Keywords: fortification, border, frontier, Transylvania, mountain
1. K. Horedt, Zur Siebenbürgischen Burgenforschungen, în
Südost Forschungen, Leipzig, 1940, p. 567; Idem,
Südsiebenbürgische Grenzburge,. în Siebenbürgische
Vierteljahrschrift, I, 1941, p. 22-27; Idem, Contribuţii la
istoria Transilvaniei, sec. IV – XIII, Bucureşti, 1958, p. 127-
130; Idem, Siebenbürgen in Frühmittelalter, Bonn, 1986, p.
163 -164. Pentru o privire critică asupra istoriografiei
fortificaţiilor medievale din Transilvania, vezi, P. Beşliu
Munteanu, Mit şi stereotip. Consideraţii asupra istoriografiei
fortificaţiilor medievale din Transilvania, în Comunicări
ştiinţifice, VII, 2008, p. 209.
2. Pentru bibliografia cercetărilor arheologice la
fortificaţiile medievale din sudul Transilvaniei vezi A. A.,
Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din
Transilvania şi teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV), Cluj-
Napoca, 2005, p. 572, 575.
3. I. M., Ţiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în
evul mediu (secolele X-XIV), Bucureşti, 2006, p. 27.
4. A. A., Rusu, Castelarea carpatică. Fortificaţii şi cetăţi din
Transilvania şi teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV), Cluj-
Napoca, 2005, p. 301.
5. A. A. Rusu, op. cit., p. 309.
6. A. Christys, Crossing the Frontier of Ninth-Century
Hispania, în Medieval Frontiers: Concepts and Practices,
Burlington, 2002, p. 42-52; M. G. Jiménez, Frontier and
Settlement in the Kingdom of Castile (1085-135, în Medieval
Documentul de hotărnicie dintre Transilvania
şi Ţara Românească din 1520
Patru pichete de graniţă în apropierea vărsării
Râului Vadului în Olt,
după harta din 1830. Biblioteca Brukenthal, H 526
Fortificaţia de frontieră de la Jina-Gîrbova, zid de incintă
Fortificaţia de graniţă de la vărsarea Rîului Vadului
în Olt. Biblioteca Brukenthal, H 4958
Frontier Societies, Oxford, 1989,p. 52-74; J. E. L. de Coca
Castańer, Institutions on the Castilian-Granadan Frontier
1369-1482, în Medieval Frontier Societies, Oxford, 1989,
p.127-150.
7. P. Knoll, Economic and political Institutions on the
Polish-German Frontier in the Middle Ages, în Medieval
Frontier Societies, Oxford, 1989, p. 152-173.
8. G. Barrow, Frontier and Settlement. Which influenced
Wich? England and Scotland, 1100-1300, în Medieval
Frontier Societies, Oxford, 1989, p. 3-21;A. Goodman,
Religion and Warfare in the Anglo-Scottisch Marches, în
Medieval Frontier Societies, Oxford, 1989, p. 245-266.
9. K. Predovnik, Des Landestrost: Burgen am Rande des
Reiches, în Castrum Bene, 8, Burg ud Funktion, Wien, 2006,
p. 118-1120.
10. Al. Madgearu, Organizarea militară bizantină la
Dunărea de jos în secolele X-XII, Târgovişte, 2007, vezi
Capitolul I: Recucerirea frontierei dunărene, p. 13-44 şi
passim.
11. la E. Fügedi, Castle and Society in Medieval Hungary
(1000-1437), Budapest, 1986, planşa 19, p. 138.
12. N. Berend, Hungary, „the Gate of Christendom, în
Medieval Frontiers: Concepts and Practices, Burlington,
2002, p. 208.
13. Ibidem, p. 200.
14. N.Berend, Preface, în Medieval Frontiers:Concepts and
Practices, Burlington,2002, p.XIII.
15. Metoda care are la bază cercetarea arheologică a
urmelor materiale dintr-o zona geografică a fost folosită în
R. Popa, Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea,
Bucureşti, 1997, p. 15-16.
16. C. Göllner, Regimentele grănicereşti din Transilvania,
Bucureşti, 1973, p. 58.
17. Copia hărţii Siebenbürgische Grenz Carte gegen
Walachey und Moldau…, se află la Biblioteca Brukenthal,
H. 152, nr. inv. 383.
18. Hermannstadt mit seinem Umgebungen, Biblioteca
Brukenthal, H 526.
19. Situation –Plan des K.K. Rothenthurmes, Biblioteca
Brukenthal, H 4958.
20. România, D.J.A.N.S., Socoteli consulare, inventar 207,
dosar 67, p. 32, verso.
21. N. Iorga, Studii şi documente cu privire la istoria
românilor, V, Cărţi, documente, zapise şi răvaşe, Bucureşti,
1903, p. 474-475.
22. E. Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria
Românilor, XV. Acte şi scrisori din arhivele oraşelor
ardelene (Bistriţa, Braşov, Sibiu) publicate după copiile
Academiei române de N. Iorga, partea I, 1358-1600,
Bucureşti, 1911, p. 291.
23. Un raport din acelaşi an preciza că mănăstirea Bistriţa
a fost jefuită; Ibidem, p. 291.
24. S. Dragomir, Documente nouă privitoare la relaţiile
Ţării Româneşti cu Sibiul în secolii XV şi XI, Bucureşti,
1927, p. 25.
25. Ibidem, p. 11.
26. În 1559 a fost trimis „circumspectus Christopferus
Lejsth” la Răşinari şi Sălişte; vezi E. Hurmuzaki,
Documente privitoare la Istoria Românilor, XI, (1517-
1612). Documente adunate, adnotate şi publicate de Neculai
Iorga, Bucureşti, 1900, p. 872.
27. Despre instituţiei plăieşilor, vezi I. Moga,
„Ţara,”districtul” şi Plaiul Loviştei”, în I. Moga, Scrieri
istorice 1926-1946, Cluj, 1973, p. 52-53.
28. Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt
und der Sächsischen Nation, în Quellen zur Geschichte
Siebenbürgens aus Sächsischen Archiven, I, Sibiu,1880, p.
467 şi p. 470, 472, 479.
29. E. Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria
Românilor, XV. Acte şi scrisori din arhivele oraşelor
ardelene (Bistriţa, Braşov, Sibiu) publicate după copiile
Academiei române de N. Iorga, partea I, 1358-1600,
Bucureşti, 1911, p. 272.
30. N. Stoicescu, Despre organizarea pazei hotarelor în Ţara
Românească în sec. XV-XVII, în Studii şi materiale de istorie
medie, IV, 1960, p. 191-194.
31. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbürgen,Urkundenbuch, II, Hermannstadt, 1897 p.
273; Documenta Romaniae Historica, D, Relaţii între Ţările
Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977, doc. nr. 44.
32. I. Moga, „Marginea”. Ducatul Amlaşului şi Scaunul
Sibiului, în I. Moga, Scrieri istorice 1926-1946, Cluj, 1973.
p. 61.
33. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbürgen, II, Sibiu, 1897, p. 333. Documentul este
posibil a fi fals.
34. Ibidem, p. 565, Documenta Romaniae Historica, D,
Relaţii între Ţările Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977,
doc. 70.
35. Ibidem, p. 575.
36. I. Moga, „Marginea”. Ducatul Amlaşului şi Scaunul
Sibiului, în I. Moga, Scrieri istorice 1926-1946, Cluj, 1973,
p. 62.
37. Documenta Romaniae Historica, D, Relaţii între Ţările
Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977, p. 300. Numărul
de oşteni depăşea de patru ori pe acela prevăzut în
obligaţiile din Andreanum.
38. E. Mályusz, Kaiser Sigismund in Ungarn, 1387 – 1437,
Budapesta, 1990, p. 144.
39. Documenta Romaniae Historica, B, I, Bucureşti, 1966,
p. 79, 140, 167, 180, 249, 267, 340.
40. O. Stoica, Câteva date arheologice privitoare la
fortificaţia medievală de la Racoviţa (jud. Vâlcea, în Studii
şi materiale de muzeografie şi istorie militară, 14 – 15, 1981-
1982, p. 85-86.
41. Documenta Romaniae Historica, D, Relaţii între Ţările
Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977, doc. 124.
42. I. Bogdan, Documente privitoare la relaţiile Ţării
Româneşti cu Braşovul şi cu Ţara Ungurească în sec. XV şi
XVI, Bucureşti, 1905, p. 55.
43. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbürgen, VI, Bucureşti, 1981, p. 260. Kelnyngk este
Câlnicul din Ţara Haţegului, de unde provine informaţia
şi nu localitatea Câlnic de lângă Sebeş cum apare în
indicele de localităţi din volumul de documente pomenit.
Pentru Câlnicul din judeţul Alba numele obişnuit era
Kelnek.
44. G. Gündisch, Incursiunea turcească din anul 1493 în
ţinutul Sibiului, în Studii. Revista de istorie, VI, 1961, p.
1499.
45. Breve Chronicon Daciae, în Quellen zur Geschichte der
Stadt Brasso, IV, 1903. p. 4.
46. G. Gündisch, Siebenbürgen in der Türkenabwehr, 1395-
152, în Revue Roumaine d’Histoire, tom XIII/3, 1974, p.
419.
47. De exemplu, ridicarea cetăţii de la Tilişca a fost fixată
între 1322 şi 1354 (Nägler, Th., Cetatea feudală de la Tilişca
în lumina recentelor cercetări şi săpături arheologice, în
Sesiunea de Comunicări a Muzeelor de Istorie, II, 1964,
Bucureşti, 1970, p. 192-193).
48. Ibidem, p. 193.
49. H Göckenjan. Hilfsvölker und Grenzwächter im
mittelalterlichen Ungarn, Wiesbaden, 1972, p. 106.
50. Pentru un punct de vedere asemănător, vezi, Kurze
Geschichte Siebenbürgens, Budapest, 1990., p. 226.
51. Documenta Romaniae Historica, D, Relaţii între Ţările
Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977 doc. 321.
52. Th. Nägler, Cercetările din cetatea de la Breaza
(Făgăraş), în Muzeul Brukenthal. Studii şi Comunicări.
Arheologie – Istorie, 14, 1969, p. 109.
53. Pentru mai multe detalii, vezi P. Beşliu Munteanu,
Fortificaţii (sisteme de fortificaţii) la hotarele statelor feudale
din Europa – contribuţii istorice şi arheologice, în Anuarul
Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, V-VI,
1998-1999, p. 11-33.
54. A. Majewski, A., La defense du Royaume et de grandes
voies de communication sous le regne de Casimir le Grand
(1333-1370), în IBI Bulletin, 41, 1983, p. 72-73.
55. D. Leistikow, Defensive lines of crusaders castels in the
Holy Land, în IBI Bulletin, 48, 1992, p. 47.
56. Th. Durdik, The system of royal castles in Bohemia, în
IBI Bulletin, 47/II, 1990-1991, p. 105.
57. La graniţa dintre Spania şi Portugalia existau la
începutul secolului XVI 55 de fortificaţii de graniţă; cf. L.
Villena, The Iberian strategical castle, în IBI Bulletin, 47, II,
1990 – 1991, p. 64.
58. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbürgen, IV, Hermannstadt, 1937, p. 621.
59. S. Münster, Cosmographey-das ist beschreibung aller
Länder, Basel, 1598, p. 1262.
60. Este vorba de scrisoarea adresată de regele Ferdinand
sibienilor în 1554; cf. E. Hurmuzaki, Documente
privitoare la Istoria Românilor, XV. Acte şi scrisori din
arhivele oraşelor ardelene (Bistriţa, Braşov, Sibiu) publicate
după copiile Academiei române de N. Iorga, partea I, 1358-
1600, Bucureşti, 1911, p. 505.
61. E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
românilor, II/4 (1531-1552), culese, adnotate şi publicate de
Nic. Densuşianu, Bucureşti, 1894, p. 382.
62. Textul publicat de Johannes Seivert în 1779 se
regăseşte la G. Stroilă, Tălmaciu, între miturile istoriei şi
realităţile contemporane,Sibiu, 2008, Anexa 1, p. 24.
63. E. Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria
Românilor, XV. Acte şi scrisori din arhivele oraşelor
ardelene (Bistriţa, Braşov, Sibiu) publicate după copiile
Academiei române de N. Iorga, partea I, 1358-1600,
Bucureşti, 1911, p. 291.
64. Vezi solii trimişi de Magistratul sibian la domnii Ţării
Româneşti pentru a păstra relaţiile de bună vecinătate şi a
respecta autoritatea saşilor în munţi; cf. E. Hurmuzaki,
Documente privitoare la Istoria Românilor, XV. Acte şi
scrisori din arhivele oraşelor ardelene (Bistriţa, Braşov, Sibiu)
publicate după copiile Academiei române de N. Iorga, partea
I, 1358-1600, Bucureşti, 1911, p. 858, 861-863, 865, 869,
870-872, 875, 878.
65. Documenta Romaniae Historica, D, Relaţii între Ţările
Române, I, (1222-1456), Bucureşti, 1977, p. 442.
