Cioran’s Pessimistic and Optimistic Views. His Philosophical Preferences
Cioran is considered to be a representative of the Romanian existentialism, known as experientialism or trairism, with Christian and mystic connotations, taken over from Nae Ionescu. Existentialism matches with liberalism, due to the supremacy given both to the individual and to the individual freedom. The assumption of these prerogatives forms the foundation of experientialism. The trairism represents the Romanian formula and it is cultivated by the domestic political philosophy of the between war generation educated by Nae Ionescu, but it also absorbs a lot from the main points of the individual-based philosophy: Camus, Schopenhauer, Shestov, Nietzsche. In this article, we shall stop at the philosophical preferences of Cioran, those which meant a lot for his further evolution as a thinker. It is about an analysis of what Cioran took over from his preferred philosophers, of certain recurrent themes, of pessimistic and optimistic views in the writing of Cioran; of key importance are the influences of Spengler and Keyserling, especially
Spengler, who educated Cioran’s taste for nationalism.
Keywords: experientialism, individual-based philosophy, nationalism, the young generation, Nae Ionescu, Camus, Schopenhauer, Shestov, Nietzsche, Spengler, Keyserling
1. E. Cioran, Ţara mea, traducere din limba franceză de
către Gabriel Liiceanu, cu un cuvânt înainte de Simone
Boué, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 14.
2. A. Camus, Absurdul şi sinuciderea în Mitul lui Sisif,
inclus în volumul Faţa şi reversul, Nunta, Mitul lui Sisif,
Omul revoltat, Vara, traducere realizată de către Irina
Mavrodin, Mihaela Simion, Modest Morariu,
introducere de Irina Mavrodin, Editura Rao, Bucureşti,
2006, p. 116.
3. A. Camus, Creaţia absurdă în Mitul lui Sisif, inclus în
Ibidem, p. 192.
4. A. Camus, Mitul lui Sisif inclus în Ibidem, p. 216.
5. A. Camus, Omul revoltat inclus în Ibidem, p. 254.
6. E. Cioran, Pe culmile disperării, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2006, p. 11.
7. Ibidem, p. 13.
8. Ibidem, p. 137.
9. Ibidem, p. 77.
10. E. Cioran, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1991, p. 123.
11. A. Schopenhauer, Lumea ca voinţă şi reprezentare,
vol. I, traducere de Emilia Dolcu, Viorel Dumitraşcu,
Gheorghe Puiu, Editura Moldova, Iaşi, 1995, p. 376.
12. Ibidem, p. 55.
13. E. Cioran, Pe culmile disperării, p. 31.
14. A. Schopenhauer, op. cit., p. 271.
15. Ibidem, p. 386.
16. E. Cioran, Cartea amăgirilor, p. 28.
17. Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2004, p. 16.
18. Ibidem, p. 17.
19. L. Şestov, Filosofia tragediei, traducere din limba
rusă de Teodor Fotiade, studiu introductiv, tabel
cronologic şi biliografie de Ramona Fotiade, Editura
Univers, Bucureşti, 1997, p. 343.
20. Ibidem, p. 323.
21. Ibidem, p. 143 – 144.
22. Ibidem, p. 153.
23. Ibidem.
24. E. Cioran, Pe culmile disperării, p. 103.
25. Fr. Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra, introducere,
cronologie şi traducere de Ştefan Aug.Doinaş,
receptarea lui Nietzsche în cultura germană, selecţie şi
traducere de texte de Horia Stanca, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1994, p. 103.
26. Ibidem, p. 159.
27. Ibidem, p. 352.
28. Ibidem.
29. E. Cioran, România în faţa străinătăţii în Vremea,
an VII, nr. 335, 29 aprilie 1934, p. 3, articol inclus în E.
Cioran, Singurătate şi destin, publicistică 1931 – 1944, cu
un cuvânt înainte al autorului, ediţie îngrijită de Marin
Diaconu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, p. 260.
30. E. Cioran, Spre o altă Românie în Vremea, 17
februarie 1935.
31. Fr. Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra, p. 201.
32. Ibidem.
33. E. Cioran, Cartea amăgirilor, p. 123.
34. Fr. Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra, p. 186.
35. E. Cioran, Pe culmile disperării, p. 103.
36. Fr. Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra, p. 175.
37. Ibidem.
38. Fr. Nietzsche, Ecce homo, traducere de Mircea
Ivănescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 65.
39. E. Cioran, Amurgul gândurilor, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1996, p. 55.
40. Convorbiri cu Cioran, p. 17.
41. Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, Editura
Mediarex, Bucureşti, p. 22.
42. Ibidem, p. 37.
43. Convorbiri cu Cioran, p. 80
44. Fr. Nietzsche, Călătorul şi umbra sa, Editura Antet,
Bucureşti, 2000, p. 93.
45. Convorbiri cu Cioran, p. 179.
46. E. Cioran, Caiete II, 1966 – 1968, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 147.
47. E. Cioran, Caiete I, 1957-1965, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005, p. 303.
48. Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, p. 50.
49. Ibidem, p. 51.
50. Convorbiri cu Cioran, p. 103.
51. Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, p. 23.
52. E. Cioran, Caiete III, 1969-1972, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 303.
53. I. Necula, Căderea după Cioran, Editura Fundaţiei
Culturale Ideea Europeană, 2005, p. 75.
54. E. Cioran, Caiete, II, p. 13-14.
55. Ibidem, p. 293.
56. Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, p. 135.
57. H. Keyserling, Analiza spectrală a Europei, traducere
de Victor Durnea, Institutul European, Iaşi, 1993, p.
277.
58. Disputa generaţiei interbelice în ceea ce priveşte
direcţia de urmat, înspre Occident sau Orient este
oarecum istoric motivată. Poporul român aparţine
creştinismului răsăritean, ortodoxiei, aşadar aparţinem
Orientului prin religie, aparţinem ortodoxismului
bizantin. Prezervarea creştinismului ortodox a fost una
dintre sarcinile cele mai importante ale domnitorilor
români pentru aproape patru sute de ani de la căderea
Bizanţului, 1453, până în prima parte a secolului al
XIX-lea. Păstrarea identităţii naţionale române se
datorează foarte mult mărturisirii credinţei ortodoxe
sub oblăduirea Patriarhiei de la Constantinopol, în
perioada otomană. Din păcate Balcanii au fost
colonizaţi de imperialismul rus, începând cu sfârşitul
secolului al XVIII-lea, când Imperiul Ţarist, sub
doctrina panslavismului, caută o înaintare cât se poate
de profană în spaţiul balcanic, pentru controlul
Strâmtorilor şi al spaţiului adiacent.
Creştinismul occidental, de apus, se crede adesea a fi
adus prin intermediul Bisericii romano-catolice un plus
de civilizaţie, căci catolicismul a reprezentat în gândirea
majorităţii intelectualilor, religia marilor controverse şi
a marilor înnoiri spirituale. Dimpotrivă, ortodoxia
Orientului a asigurat în primul rând necesitatea veşnică
a creării şi apoi a menţinerii unui stat naţional;
învinuită adesea că ar fi ţinut popoarele balcanice în
înapoiere, spiritualitatea ortodoxă a fost mai întâi o
realitate istorică în rândul poporarelor din sud-estul
Europei. Vinovată mai mult pentru extinderea
dictaturii la nivel religios şi mai apoi politic este mai
degrabă ortodoxia rusă, care a „asigurat” într-un fel
monopolul geopolitic asupra regiunii. Timp de zece
secole, de la Marea Schismă din 1054, Rusia şi-a însuşit
moştenirea bizantină, iar în secolul al XIX-lea teologii
ruşi resintetizează temele principale ale ortodoxiei şi
încep să-şi consolideze monopolul asupra a ceea ce
înseamnă gândirea ortodoxă contemporană.
59. H. Keyserling, op.cit., p. 279.
60. Ibidem, p. 278.
61. Ibidem, p. 279.
62. Ibidem, p. 282.
63. Ibidem, p. 278.
64. Ibidem, p. 281.
65. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura
Vremea, Bucureşti, 1936, p. 109.
66. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2001, p. 159.
67. Ibidem, p. 62.
68. Ibidem, p. 63.
69. H. Keyserling, op.cit., p. 275.
70. Ibidem.
71. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol. din
2001, p. 88.
72. H. Keyserling, op.cit., p. 28.1
73. Ibidem, p. 313.
74. Ibidem, p. 309.
75. Ibidem, p. 329.
76. Ibidem, p. 324.
77. Ibidem, p. 333.
78. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol. din
1936, p. 115.
79. Ibidem, p. 119.
80. Ibidem, p. 117.
81. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol. din
2001, p. 94.
82. Ibidem, p. 97.
83. Ibidem, p. 131.
84. E. Cioran, Rvelaţiile durerii, ediţie îngrijită de
Mariana Vartic, Aurel Sasu, prefaţă de Dan C.
Mihăilescu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990, p.
153.
85. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol din
2001, p. 9-10.
86. O. Spengler, Le déclin de l’Occident, tome I, traduit
de l’allemand par M. Tazerout, Editions Gallimard,
2007, p. 19 (în limba română lucrarea a apărut la
Editura Beladi, 1996).
87. Ibidem, p. 15.
88. Ibidem, tome II, p. 151.
89. Ibidem, p. 156.
90. Ibidem, p. 332.
91. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol din
2001, p. 41.
92. O. Spengler, op. cit., p. 124.
93. Ibidem, p. 125.
94. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol din
2001, p. 38.
95. Ibidem, p. 69.
96. Ibidem, p. 31.
97. O. Spengler, op. cit., p. 114.
98. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol din
2001, p. 31.
99. O. Spengler, op. cit., p. 115.
100. Ibidem, p. 112.
101. E. Cioran, Schimbarea la faţă a României, vol din
2001, p. 70.
102. O. Spengler, op. cit., p. 43.
1. Camus, A., Faţa şi reversul, Nunta, Mitul lui Sisif, Omul
revoltat, Vara, traducere realizată de către Irina Mavrodin,
Mihaela Simion, Modest Morariu, introducere de Irina
Mavrodin, Editura Rao, Bucureşti, 2006 (The Wrong Side and
the Right Side, Nuptials, The Myth of Sisyphus, The Rebel, The
Summer translation made by Irina Mavrodin, Mihaela Simion,
Modest Morariu, introduction by Irina Mavrodin, Rao
Publishing House, Bucharest, 2006).
2. Cioran, E., Schimbarea la faţă a României, Editura
Vremea, Bucureşti, 1936 (The Transfiguration of Romania,
Vremea Publishing House, Bucharest, 1936).
3. Cioran, E., Rvelaţiile durerii, ediţie îngrijită de Mariana
Vartic, Aurel Sasu, prefaţă de Dan C. Mihăilescu, Editura
Echinox, Cluj-Napoca, 1990 (The Disclosure of Pain, edition
guided by Mariana Vartic, Aurel Sasu, preface by Dan C.
Mihăilescu, Echinox Publishing House, Cluj-Napoca, 1990).
4. Cioran, E., Cartea amăgirilor, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1991 (The Book of Deceit, Humanitas Publishing
House, Bucharest 1991).
5. Cioran, Singurătate şi destin, publicistică 1931 – 1944, cu
un cuvânt înainte al autorului, ediţie îngrijită de Marin
Diaconu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991 (Solitude and
Destiny, articles published between 1931-1944, foreword by the
author, edition made by Marin Diaconu, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 1991).
6. Cioran, E., Ţara mea, traducere din limba franceză de
către Gabriel Liiceanu, cu un cuvânt înainte de Simone Boue,
Editura Humanitas, Bucureşti, 1996 (My Country, translation
from French by Gabriel Liiceanu, foreword by Simone Boue,
Humanitas Publishing House, Bucharest, 1996)
7. Cioran, E., Schimbarea la faţă a României, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2001 (The Transfiguration of Romania,
Humanitas Publishing House, Bucharest, 2001).
8. Cioran, E., Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2004 (Dialogues with Cioran, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 2004).
9. Cioran, E. Caiete I, 1957-1965, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005 (Books, 1957-1965, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 2005)
10. Cioran, E, Caiete II, 1966-1968, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005 (Books, 1966-1968, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 2005)
11. Cioran, E., Caiete III, 1969-1972, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2005 (Books, 1969-1972, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 2005)
12. Cioran, E., Pe culmile disperării, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2006 (The Peak of Desperation, Humanitas Publishing
House, Bucharest, 2006)
13. Keyserling, H., Analiza spectrală a Europei, traducere de
Victor Durnea, Institutul European, Iaşi, 1993 (The Spectral
Analysis of Europe, translation by Victor Durnea, Institutul
European, Publishing House, Iaşi, 1993)
14. Nietzsche, Fr., Ecce homo, traducere de Mircea Ivănescu,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 (Ecce homo, translation by
Mircea Ivanescu, Dacia Publishing House, Cluj-Napoca, 1994)
15. Nietzsche, Fr., Aşa grăit-a Zarathustra, introducere,
cronologie şi traducere de Ştefan Aug. Doinaş, selecţie şi
traducere de texte de Horia Stanca, Editura Humanitas,
Bucureşti, 1994 (Thus Spoke Zarathustra, introduction,
chronology and translation by Ştefan Aug.Doinaş, selection and
texts translation by Horia Stanca, Humanitas Publishing
House, 1994)
16. Nietzsche, Fr., Genealogia moralei, traducere de Darie
Lăzărescu, preambul de Harald Hoffding, Editura Mediarex,
Bucureşti, 1999 (On the Genealogy of Morality, translation by
Darie Lăzărescu, foreword by Harald Hoffding, Mediarex
Publishing House, 1999)
17. Nietzsche, Fr., Călătorul şi umbra sa, traducere de
Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, Bucureşti, 2000 (The Traveler
and its Shadow, translation by Otilia-Ioana Petre Antet
Publishing House, 2000)
18. Necula, I., Căderea după Cioran, Editura Fundaţiei
Culturale Ideea Europeană, 2005 (The Fall after Cioran,
Fundaţia Culturala Ideea Europeană Publishing House, 2005)
19. Schopenhauer, A., Lumea ca voinţă şi reprezentare,
traducere de Emilia Dolcu, Viorel Dumitraşcu, Gheorghe Puiu,
Editura Moldova, Iaşi, 1995 (The World as Will and
Representation, translation by Emilia Dolcu, Viorel
Dumitraşcu, Gheorghe Puiu, Moldova Publishing House, Iasi,
1995)
20. Spengler, O., Le déclin de l’Occident, tome I, traduit de
l’allemand par M. Tazerout, Editions Gallimard, 2007 (The
Decline of The West, volume I, translation from German by
Tazerout, Gallimard Publishing House, 2007)
21. Şestov, L., Filosofia tragediei, traducere din limba rusă de
Teodor Fotiade, studiu introductiv, tabel cronologic şi
biliografie de Ramona Fotiade, Editura Univers, Bucureşti,
1997 (The Philosophy of Tragedy, translation from Russian by
Teodor Fotiade, introductory study, chronological chart and
bibliography by Ramona Fotiade, Univers Publishing House,
Bucharest, 1997).
