Francisc David’s conviction
The 16th century used to be a century of dogmatic polemics. The Roman Catholic Church was not anymore the only official church, other three Protestant confessions appeared at that time: the Calvins, the Lutherans as well as the Unitarians, in a framework in which the level of religious intolerance was high across the Western Europe. On the contrary, Transylvania, could be regarded as a good example of mutual understanding. On this respect, the rules and regulations issued by the Transylvanian local assembly (Dieta) seems to be rules of the modern age taking into consideration their spirit of liberalism and as well as their message of religious toleration. One has to admit, within some limits: for example, when David Francisc contested the divinity of Jesus Christ, he was eliminated by the prince Cristofor Bathory and Georgio Blandrate, alike. The system of the fourth recognizable religions – churches, I should say – used to be the only one within the European borders of those times, and it appears to be beyond any imagination from a 21st century perspective. It is also necessary to take into consideration that those
rules were neither respected nor followed by all, incidents occurred especially when the Calvins and the Unitarians fell into fiercely disputes.
Keywords: the Calvins, the Lutherans, the Unitarians, the religious toleration, nonadoramus, noninvocando
* continuarea studiului din nr. 2/2007.
1. Jakab Elek, Dávid Ferenc emléke, Budapest, 1878, p. 231.
2. Jakab Elek, op.cit, p.2 29.
3. Benczédi Pál, A szobatosság vádja, in: Keresztény Magvető,
Kolozsvár, 1943, p. 164-172. Vezi şi lucrarea lui Gál
Kelemen, A kolozsvári unitárius kollégium története, Cluj, 1934,
vol. II, p.366, 372.
4. Benczédi Pál, op.cit, 170-171. Iată două strofe din
cântările sabatarienilor: „Ez háromféle vallás ez világban/ Sok
lelkeket tart igen nagy rabságban,/ Tévelyegnek Isten ismeretében,/
Legeltetnek hamis biztatásokban./ Negyed rendben az, kik egy
Istent vallnak,/ Tiszteletben im ezeknél nem jobbak./ Emberi
találmányt, ők is követnek/ Az többivel egy hajóban eveznek.”( în
traducerea autorului).
5. Jakab Elek, op.cit, p. 232.
6. Documenta Romana Historiae Societatis Jesu in regniselim corona
Hungarica unitis, Romae, 1965, II, 353-357. Vezi şi Bodor
András, Újabb adatok egy négyszáz éves perről. Dávid Ferenc
elitéltetése: in Keresztény Magvető, nr. 1-2, Cluj, 1979, p. 52-62.
Scrisoarea lui Leleszi adresată Sf. Scaun este reprodusă
integral în traducere în limba maghiară în studiul sus
amintit.
7. Jakab Elek, op.cit, p. 233.
8. Ibidem.
9. Bodor András, op.cit, p. 56.
10. Ibidem,
11. Ibidem, p. 59.
12. Ibidem, p. 59-60.
13. Jakab Elek, op.cit, p. 234.
14. Despre atitudinea, activitatea şi caracterul lui Blandrata
se impun câteva precizări. Acesta în istoria dezvoltării
unitarianismului a reprezentat o verigă foarte importantă.
În acest lanţ concepţia sa de credinţă nu a fost unitară,
uniformă, şi nici consecventă; desigur nici nu o putea avea
din moment ce unitarianismul s-a desfăşurat treptat, dar
nici personalitatea nu i-a fost altfel. În tinereţe, în ciuda
formaţiei sale de medic, a fost mai mult teolog, în partea a
doua mai mult diplomat şi politician ecleziastic. În timpul
disputelor cu Calvin de la Geneva l-a înfruntat de unul
singur, atunci când David a trecut la nonadorantism l-a
chemat pe Socinus să-l convingă pe acesta, iar împotriva
acestuia nici nu a încercat să schiţeze vreun gest. În ultimii
ani de viaţă s-a retras din viaţa Bisericii, dedicându-se
medicinii şi diplomaţiei. Însuşi Socinus a scris despre el că
la sfűréitul vieáii a trecut la iezuiţi din dorinţa de a se
îmbogăţi. Vezi Borbély István, A mai unitárius hitelvek
kialakulásának története, Cluj, 1924, p. 52. De aceeaşi părere
este şi Pataki Jenő, Magyar orvosok a XVI. században in:
Erdélyi orvosi lap, 1920, IX.1, când afirmă că medicul italian
pentru a intra în graţiile lui Şt. Báthori, la vârsta de 84 de
ani a trecut la catolicism. Sincer, nu ştiu, în ce măsură au
probitate ştiinţifică aceste informaţii. Pe de o parte,
cameleonismul, sau în termeni actuali, turismul religios era
frecvent şi nu mira pe nimeni, dar, pe de altă parte, acest
fenomen, de obicei, era unidirecţional, “evolutiv”, şi rareori
întâlnim cazuri de “reconvertire” Dacă acest fenomen avea
loc, desigur, la personalităţi de marcă, acela se întâmpla sub
presiunea forţei.
15. Jakab Elek, op.cit, p. 234-235.
16. Bodor András, op.cit, p. 60.
17. Péter Katalin, A Reformáció kényszer vagy választás,
Budapest, 2oo4, p. 104
18. Jakab Elek, op.cit, p. 236-237.
19. Ibidem, p. 237.
20. Köhalmi József, Pázmánny Péter életrajza, Budapest,
1885, p. 7.
21. Jakab Elek, op.cit, p. 237.
22. Evanghelia după Matei, cap. 26, v. 31.
23. Zsilinszki Mihály, Országyűlési tárgyalások, p. 183.
24. Bodor András, op.cit, p. 62.
25. Borbély István, op.cit, p. 332 si Zoványi Jenő, A
protestántizmus története 1565-1600, Budapest, 1977, p.120.
26. Aura Lucia Popa, Învăţământul iezuit în Cluj şi Cluj-
Mănăştur (1579-1588), in: Anuarul Arhivelor Mureşene, vol.
III, Târgu-Mureş, 2004, p. 59-69.
27. Jakab Elek, Egyháztörténeti emlékek, Io levél, XVIII szám.
28. Borbély István, op.cit, p. 332.
29. Jakab Elek, Egyháztörténelmi Emlékek, II, Dávid Ferenc
irodalmi Emlékei, nr. XL
30. Jakab Elek, Dávid Ferenc emléke, p.241
31. Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae, vol. III, p.143
32. Jakab Elek, op.cit, p. 242.
33. Borbély István, A magyar unitárius egyház hitelvei a XVI.
században, p. 76.
34. Révész Imre, Debrecen lelki válsága, in: Századok, Cluj,
1936.
35. Pokoly József, Az erdélyi református egyház története, vol. I,
p. 250.
36. Egyház-történelmi adatok XVIII-XX, in: Keresztény
Magvető, Kolozsvár, 1875.
37. Keresztény Magvető, vol.XI, p. 194; Erdélyi Múzeum
Évkönyvei, vol. IV, 1866-1867, p. 99.
38. Jakab Elek, Dávid Ferenc emléke, p. 243.
39. Lőrinczi Mihály, Déva vára, in: Keresztény Magvető, Nr. 2-
3, Cluj, 1979, p. 162-167. Vezi pe larg în acest studiu
istoricul cetăţii Deva începând din epoca romană. Încă la
începutul secolului al XX-lea cetatea era într-o stare foarte
precară, fapt ce nu a împiedicat Biserica unitariană ca în
1910 să aşeze pe zidurile cetăţii o placă comemorativă în
memoria lui Francisc David. Momentan cetatea este în curs
de reconstrucţie/restaurare.
40. Jakab Elek, Egyháztörténelmi Emlékek, I. Oklev, XVII. sz,
Idem, Dávid Ferenc emléke, p. 243.
41. Erdély öröksége, Budapest, 1993, vol. I, p. 151
42. Pirnát Antal, Die Ideologie der siebenburger Antitrinitarier in
den 1570-er Jahren, Budapest, 1961, p. 161-187.
43. Balázs Mihály, György Enyedi zwischen Paleologus und
Faustus Socinus. Anmerkungen zum unbekannten György Enyedi,
p. 13.
44. Balázs Mihály, Felekezetiség és fikció, Budapest, 2006, p.
95-108. Vezi pe larg atitudinea episcopului Enyedi faţă de
Biserică în general.
45. Ibidem, p. 6-13.
46. Horvát János, op.cit, p. 345.
1. Jakab Elek, Dávid Ferenc emléke, (In the memory Francisc
David), Budapest, 1878.
2. Benczédi Pál, A szobatosság vádja (The accusation of
Sabatarianism), in: Keresztény Magvető, Kolozsvár, 1943.
3. Bodor András, Újabb adatok egy négyszáz éves perről.
Dávid Ferenc elitéltetése: in Keresztény Magvető, nr. 1-2, Cluj,
1979 (New data about a trial which occured four hundred years
ago).
4. Borbély István, A mai unitárius hitelvek kialakulásának
története (The History of the Issuing of the Unitarian Faith
Principles), Cluj, 1924.
5. Pataki Jenő, Magyar orvosok a XVI. Században,
(Hungarian Physicians of the 16 th centuty), in: Erdélyi orvosi
lap, 1920, IX.1.
6. Péter Katalin, A Reformáció kényszer vagy választás, (The
violent Reform or the opportunity of free chose), Budapest,
2004.
7. Köhalmi József, Pázmánny Péter életrajza, (The
biography Pazmany Peter), Budapest, 1885.
8. Zsilinszki Mihály, Vallásügyi tárgyalások a magyar
országgyülések keretében a Reformációtól kezdve, (Religions
Debates in Hungarian Dietes Beginnuy with the Reform).
9. Borbély István, op.cit, p. 332 si Zoványi Jenő, A
magyarországi protestántizmus története 1565-1600 között,
(The history of the Hungarian Protestantism between 1565 and
1600), Budapest, 1977.
10. Aura Lucia Popa, Învăţământul iezuit în Cluj ţi Cluj-
Mănăţtur (1579-1588), (The Jesuit education in Cluj and Cluj
Manastur).
11. Jakab Elek, Egyháztörténeti emlékek, (Documents of
ecclesiastic history), Io levél, XVIII szám.
12. Révész Imre, Debrecen lelki válsága, (The spiritual crisis
in Debretin), in: Századok, Cluj,1936.
13. Erdély öröksége, (The Transylvanian inheritance),
Budapest, 1993.
14. Pirnát Antal, Die Ideologie der siebenburger
Antitrinitarier in den 1570-er Jahren, (The Ideology of
Transylvanian Antitrinitarian in the 1570), Budapest, 1961.
15. Balázs Mihály, Felekezetiség és fikció, (Confesionalism
and fiction), Budapest, 2006.
