Search our journals and articles

Zoltas Rostas, O istorie nefardată a reabilitării sociologiei româneşti

Magazine: 11-12 / 2012
Date: 2012
Zoltán ROSTÁS
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării University of Bucharest, Faculty of Journalism and Mass Communication
zoltan.z.rostas@gmail.com

Abstract

Rehabilitating Romanian Sociology – An Unembellished History

The author of the article analyzes the myth of re-establishing Romanian sociology in 1965. After a short review of the conditions and consequences of distruction of sociology, which followed after a set of measures introduced in 1948 by the new communist authorities, the author shows and proves that there has actually been two processes of rehabilitation. During the first (1954-1959) they tried to prudently reinstate monograhism, without exposing too strongly its founder, professor Dimitrie Gusti and his school of sociology. The author also examines the retrieve of the fieldwork, following after treading down the first initiative, started by the Institute of Philosophy of the Romanian Academy, in 1962, a process that has never been blocked again. The author shows that the year 1965 marked the rehabilitation of sociology in Romania, because that is the year when Nicolae Ceauşescu came to power, and needed this additional source of legitimacy.

Keywords: Dimitrie Gusti, monographic sociology, fieldwork, institutionalization of sociology, sociological education, mythologizing

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Constantinescu, Miron (1917-1974), sociolog, om politic, îndeplinind după 1947 diverse funcţii de conducere în aparatul de partid şi de stat. Elev al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la relansarea sociologiei după 1965. Profesor universitar la Bucureşti, academician.
  2. [1] Stahl, Henri H. (1901-1991), sociolog, istoric, jurist, academician, cel mai important colaborator al profesorului Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din Bucureşti până la desfiinţarea disciplinei în 1948. Participant de marcă la reînfiinţarea predării şi cercetării sociologice după 1965. A avut un rol determinant în elaborarea metodologiei cercetărilor monografice de teren. A participat la aproape toate campaniile monografice ale Şcolii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice româneşti. De asemenea, este primul în România care a utilizat statistica şi metoda arheologiei sociale în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor.
  3. [1] Gusti, Dimitrie (1880-1955), sociolog, filosof şi om politic. Profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti. Deputat şi senator. Ministru al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor (1932-1933). Întemeietorul învăţământului sociologic modern şi al Şcolii Sociologice de la Bucureşti. A iniţiat metoda monografică de cercetare şi a întreprins, din anul 1925, primele anchete sociologice. Iniţiatorul Legii Serviciului Social. A înfiinţat Institutul Social Român (1921), revistele „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” şi „Sociologia românească”. În calitate de director general (1934-1939) a modernizat activitatea Fundaţiei Regale „Principele Carol”. A fost comisar general al pavilionului românesc la Expoziţia mondială de la Paris (1937) şi New York (1939). În 1937 Institutul Internaţional de Sociologie l-a însărcinat ca preşedinte cu organizarea celui de-al XIV-lea Congres Internaţional de Sociologie, care urma să aibă loc la Bucureşti în 1939. Împreună cu V.I. Popa şi H.H. Stahl a întemeiat Muzeul Satului din Bucureşti )1936). Sub conducerea sa a fost editată Enciclopedia României, 4 vol. (1938-1943). Membru al unor societăţi străine de specialitate. În calitate de preşedinte al Academiei Române (1944-1946) pune bazele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (1946).
  4. [1] Golopenţia, Anton (1909-1951), sociolog, statistician, colaborator apropiat al profesorului Dimitrie Gusti, fiind şeful său de cabinet în perioada în care a fost ministru, asistent onorific, redactor al revistei „Sociologie Românească”, inspector la Fundaţia Regală „Principele Carol”. A fost director al Oficiului de Studii, apoi director general delegat la Institutul Central de Statistică. A participat la cercetările monografice de la Runcu şi Cornova, a condus, împreună cu dr. Dumitru C. Georgescu ancheta sociologică a celor 60 de sate. În anii 1942-43 a condus anchetele etnosociologice în aşezările româneşti de dincolo de Bug A murit în închisoarea Jilava.
  5. [1] Rădulescu-Pogoneanu, Victor (Pichi) (1910-1953), licenţiat în drept, diplomat de carieră, participant începând din 1929 la campaniile monografice. Secretar de legaţie la Berlin, Stokholm, apoi director adjunct al Cabinetului şi Cifrului, funcţie deţinută până în 1945. A fost întemniţat la Sighet.
  6. [1] Vulcănescu, Mircea (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru fondator al Şcolii Sociologice de la Bucureşti, a adus contribuţii importante la definitivarea teoriei monografiilor sociologice. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti la Universitatea din Bucureşti, subsecretar de stat la ministerul de finanţe în guvernul Antonescu. A fost membru al Secţiei de monografie al Institutului Social Român (1929), participând la cercetările monografice din Goicea Mare, Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu, Cornova. A participat la elaborarea Enciclopediei României. A realizat importante studii sociologice şi economice privind gospodăria ţărănească şi satul românesc. A adus contribuţii originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei şi filosofia culturii româneşti. A murit în închisoarea Aiud.
  7. [1] Herseni, Traian (Hariton T., pseudonim), (1907-1980), sociolog, antropolog, colaborator apropiat al lui Dimitrie Gusti, asistent, apoi conferenţiar de sociologie rurală la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea din Cluj. În toamna lui 1940 este secretar general la Ministerul Instrucţiunii Publice din guvernul legionar, întemniţat între 1951-1956, după care devine cercetător la institutele Academiei. A fost cel mai prolific autor al Şcolii sociologice de la Bucureşti. A participat la monografii începând cu cea din Nerej. A condus echipa monografică de la Drăguş, şi a realizat monografierea sumară a satelor din regiune. Este unul dintre iniţiatorii monografiilor sociologice regionale în România. A elaborat o istorie a sociologiei româneşti.
  8. [1] Neamţu, Octavian (1910-1976), sociolog, colaborator apropiat al profesorului Gusti, urmaş al acestuia în fruntea Fundaţiei Culturale Regale. A participat la campaniile de cercetări monografice de la Cornova şi Drăguş, a condus echipele studenţeşti de cercetare şi acţiune socială (1934-1939).
  9. [1] Constante, Lena (1909-2005), artist plastic, participantă la monografiile sociologice cu începere din 1929, autoarea multora dintre vignetele şi copertele revistei „Sociologie Românească”. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată şi condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrăşcanu.
  10. [1] Brauner, Harry (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societăţii Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drăguş, Runcu, Şanţ, şi Nucşoara. După război a contribuit la întemeierea Institutului de Folclor. Condamnat politic în procesul Pătrăşcanu, a fost întemniţat timp de 12 ani.
  11. [1] Retegan, Gheorghe (1916-1998), sociolog şi statistician, format în concepţia Şcolii gustiene. În perioada 1941-1950 lucrează la Institutul Central de Statistică (Direcţia Centrală de Statistică). Arestat în 1950, închis la Jilava, judecat în 1954 şi achitat. Activează în cercetarea economică şi sociologică, din 1973 devine universitar, până la pensionare (1976).
  12. [1] Hruşciov, Nikita Sergheevici (1894-1971), om politic sovietic, conducător al URSS după moartea lui Stalin. Prim secretar al PCUS (1953-1964); prim ministru (1958-1964).
  13. [1] Pop, Mihai (1907-2000), folclorist şi antropolog, participant din 1928 la cercetare monografică (Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu, Cornova). După război ia parte la întemeierea Institutului de Folclor şi devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din Bucureşti. Premiul Herder.
  14. [1] Murgescu, Costin (1919-1989), economist, profesor universitar la Bucureşti, redactor-şef al revistei “Viaţa economică” (1968-1971), director al Institutului de Economie Mondială (din 1970). Membru corespondent al Academiei.
  15. [1] Szabo, Denis (n.1929), sociolog şi reputat criminolog canadian de origine maghiară, profesor la Universitatea din Montreal.
  16. [1] Ralea, Mihai (1896-1964), sociolog, psiholog, estetician, eseist şi om politic, profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti. Director al revistei “Viaţa românească” (din 1933). A susţinut concepţia unei democraţii “sociale” ca sinteză a libertăţilor individuale şi solidarităţii sociale. Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri şi articole de critică literară. Membru în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc, apoi apropiat de comunişti. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician.
  17. [1] Joja, Athanase (1904-1972), filosof şi logician, profesor universitar la Bucureşti. Fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei “România” şi vicepreşedinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat. În cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice şi filosofiei culturii. Preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al Academiei Române.
  18. [1] Gulian C.I. (Constantin Henri Ionescu-Gulian, 1914-2011), filosof, membru titular al Academiei din 1955.
  19. [1] Malinschi, Vasile (1912-1992), economist român, membru titular (1955) al Academiei. Ministrul Comerțului Exterior (1953-1954), guvernator al Băncii Naționale (1963-1977).
  20. [1] Ionaşcu, Traian (1897-1981), jurist, profesor universitar la Bucureşti. Lucrări de drept civil. Academician.
  21. [1] Mănescu, Manea (1916-2009), economist, statistician. Demnitar comunist, prim-ministru al României (1974-1979). Profesor universitar la Bucureşti. Lucrări de specialitate. Academician.
  22. [1] Stahl, Paul H. (1925-2008), etnolog, sociolog, cercetător la Institutul de Istoria Artei şi la Institutul de Studii Sud-est Europene. Stabilit în 1969 în Franţa, a predat etnologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales şi la Univ. René Descartes- Sorbonne şi la Laboratoire d’Anthropologie Sociale, de la Collège de France. Din 1993 membru de onoare al Academiei Române.
  23. [1] Răutu, Leonte (1910-1993), activist comunist, membru în conducerea PCR , vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1969-1972); rector al Academiei „Ştefan Gheorghiu” (1972-1982).
  24. [1] Cernea, Mihail (n. 1931, Iaşi), sociolog român, din 1974 activează în SUA. Cercetări de sociologie rurală şi industrială. Membru corespondent al Academiei Române.
  25. [1] Bădina, Ovidiu (1932-1999), sociolog, a elaborat după 1965, împreună cu Octavian Neamţu, primele monografii despre Dimitrie Gusti, a editat operele lui Gusti (vol. I.-VII.), a înfiinţat Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului din Bucureşti.
  26. [1] Aluaş, Ion (1927-1994), profesor de sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, întemeietorul Laboratorului de sociologie, promotor al sociologiei rurale.
  27. [1] Drăgan, Ioan (n. 1931), sociolog, profesor de sociologie la Universitatea din Bucureşti, din 1976 director al Centrului de Cercetări Sociologice, între 1990-1997 director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
  28. [1] Mihăilescu, Ioan (1949-2007), sociolog, profesor universitar la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, rector al acesteia (1996-2005). A fost vicepreşedinte al Asociaţiei de Sociologie din România, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Sociologie Rurală. Autor a 21 de volume de specialitate şi a 5 manuale, în 2000 a fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Naţional pentru Merit.
  29. [1] Blaga, Lucian (1895-1961), poet, dramaturg, filosof, doctor în filosofie la Universitatea din Viena, academician. A lucrat în diplomaţie, apoi, în 1939 a fost profesor de filosofie a culturii la Universitatea din Cluj. Unul din întemeietorii revistei „Gândirea”, editor al revistei „Saeculum“ (1943-1944).
  30. [1] Iorga, Nicolae (1871-1940), istoric, scriitor, publicist şi om politic, profesor universitar la Bucureşti, academician. Cofondator al Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914); director la Şcoala Română din Paris. A editat şi condus mai multe publicaţii. Autor a numeroase volume de izvoare, documente, monografii, sinteze (aprox. 16 000 titluri). A organizat primul congres de bizantologie (1922). Deputat în Parlament (1907-1940), preşedinte al primului parlament al României reîntregite (1918); prim-ministru (1931-1932). Asasinat de legionari.
  31. [1] Pârvan, Vasile (1882-1927), istoric şi arheolog, profesor universitar la Cluj şi Bucureşti. Unul dintre primii specialişti în istoria comunei primitive şi a civilizaţiei greco-romane. Întemeietorul Şcolii române din Roma pentru perfecţionarea tinerilor arheologi şi istorici. A contribuit la crearea noii şcoli româneşti de arheologie. Academician.
  32. [1] Noica, Constantin (1909-1987), filosof şi eseist, academician post-mortem. Autorul unui tratat de ontologie şi al unor lucrări de logică, s-a ocupat de teme din domeniul gnoseologiei, al teoriei culturii şi istoriei filosofiei.
  33. [1] Eliade, Mircea (1907-1986), istoric al religiilor, filosof şi scriitor român, stabilit în Franţa (1945-1956), apoi în SUA (din 1956), profesor la Universitatea din Chicago, academician.
  34. [1] Bugnariu, Tudor (1909-1977), filosof, sociolog, publicist, profesor universitar la Bucureşti. Membru corespondent al Academiei.
  35. [1] Vlădescu-Răcoasa, Gheorghe (1885-1989), sociolog, economist şi om politic. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti începând din 1920, participant la primele cercetări monografice. Reprezentant al României la Biroul Internaţional al Muncii de la Geneva. După război ministru al Naţionalităţilor în guvernul Groza, ambasador al României în URSS, profesor. Bogată activitate ziaristică, începută din 1922. Din însărcinarea profesorului Gusti reprezintă mişcarea sociologică românească la manifestările ştiinţifice internaţionale (Congresul Internaţional de Sociologie de la Geneva – 1933, Bruxelles – 1935), desemnat vicepreşedintele congresului de la Bucureşti, care urma să aibă loc în vara lui 1939.
  36. [1] Nicuţă, Constantin (Costache) (1906-1991), filosof şi sociolog, profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti, redactor şef al revistei de sociologie „Viitorul Social” (1972-1980). A fost prorector al Şcolii Superioare de Partid „A.A. Jdanov” (1955-1956), adjunct al ministrului învăţământului (1956-1958), ambasador al României la Viena (1958), membru în delegaţia română la ONU (1959), ambasador la Paris (1960-1963).
  37. [1] Andrei, Petre (1891-1940) sociolog, filosof şi om politic, profesor universitar la Iaşi. Ministru în câteva rânduri, reprezentant al aripii de stânga a Partidului Naţional Ţărănesc. Contribuţii în axiologie, etică şi sociologia cunoaşterii (Filosofia valorii, Problema fericirii, Sociologie generală, Die soziologische Auffassung der Erkenntnis) Membru post-mortem al Academiei Române.
  38. [1] Cristescu-Golopenţia, Ştefania (1908-1979), sociolog,etnolog, eleva lui D. Gusti, O. Densuşianu şi Marcel Mauss. A participat la cercetările monografice începând din 1929, cercetând în special ritualurile şi ceremoniile populare. Soţia lui Anton Golopenţia.
  39. [1] Gheţie, Coriolan (1916-1990), licenţiat în sociologie, format în concepţia Şcolii sociologice de la Bucureşti, a lucrat la Institutul Central de Statistică.
  40. [1] Dunăre, Nicolae (1916-1987), sociolog, etnolog format în Şcoala monografiei sociologice, a participat la cercetarea din plasa Dâmbovnic, cercetător la institutele de specialitate din Cluj şi Bucureşti.
  41. [1] Serafim, Gheorghe (1912-?), sociolog şi statistician format în concepţia şcolii gustiene, participant alături de H. H. Stahl la cercetarea regiunii Vrancei, a lucrat la Institutul Central de Statistică.
  42. [1] Andronescu-Caraioan, Pompiliu (1922-1971), publicist şi editor, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie, specializarea sociologie, estetică, critică literară şi pedagogie. Este redactor-statistician la Direcţia centrală de statistică, redactor la radio, secretar ştiinţific la Societatea pentru răspândirea ştiinţei şi culturii. Iniţiatorul colecţiilor Sociologia culturii; Culturile străine; Cultura românească şi autor al unor lucrări şi studii de istorie literară.

Bibliografie

  • Bădina, Ovidiu. (1965). Dimitrie Gusti. Contribuţii la cunoaşterea operei şi activităţii sale [Dimitrie Gusti. Contributions to the Knowledge of his Work and Activity]. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
  • Bădina, Ovidiu şi Neamţu, Octavian. (1967). Dimitrie Gusti. Viaţa şi personalitatea. [Dimitrie Gusti. His Life and Personality] Seria „Oameni de seamă”. Bucureşti: Editura pentru tineret.
  • Bădina, Ovidiu. (1993). Introducere [Introduction] in Gusti, Dimitrie (1993) Opere [Collected Works], vol. VII. Texte stabilite, note şi comentarii de prof. univ. dr. Bădina, Ovidiu şi Neamţu, Octavian, Bucureşti: Editura Academiei Române.
  • Bochiş, I., Părăluţă, M., Spiridon,V. (1959) Pentru orientarea ştiinţifică în cercetarea monografică [For the scientific orientation in monographic research], in „Lupta de clasă”, organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, seria a V-a, anul XXXIX, nr. 11, noiembrie 1959
  • Ceauşescu, Nicolae. (1968). România pe drumul desăvârşirii construcţiei socialiste [Romania on the way of perfecting the construction of socialism]. vol. I., Bucureşti: Editura Politică.
  • Cernea, Mihail (1973). Cercetarea sociologică la Institutul de Filozofie al Academiei Sociale şi Politice din România, 1962-1972 [Sociological Research at the Institute of Philosophy of the Social and Political Academy of Romania, 1962-1972], in „Viitorul social”, Anul II, nr. 2.
  • Costea, Ştefan, Larionescu, Maria, Ungureanu, Ion. (1983). Sociologia românească contemporană, O perspectivă în sociologia ştiinţei [Contemporary Romanian Sociology. A Perspective in the Sociology of Science]. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi enciclopedică.
  • Gulian, C.I. coord. (1964). Istoria gândirii sociale şi filosofice în România [The History of Social and Philosophical Thinking in Romania]. Bucureşti: Editura Academiei RPR.
  • Gusti, Dimitrie (1996) Opere. Despre cultură [Collected Works. On Culture], Texte stabilite, organizate, adnotate, prefaţă, studiu introductiv, note şi comentarii de prof. univ. dr. doc. Ovidiu Bădina, Fundaţia „Dimitrie Gusti”, Biblioteca judeţeană Buzău.
  • Gusti, Dimitrie. (1968-1993). Opere [Collected Works], vol. I-VII. Texte stabilite, note şi comentarii de prof. univ. dr. Bădina, Ovidiu şi Neamţu, Octavian. Bucureşti: Editura Academiei Române.
  • Negru, Andrei. (2006). Viitorul social. Indice bibliografic adnotat [The Social Future. An Adnotated Bibliographical Index]. Cluj-Napoca: Editura Argonaut.
  • Retegan, Gheorghe (1958) O fază nouă în cercetarea directă a realităţii [A New Stage in the Direct Research of Reality], în „Probleme economice” 1958 nr. 2.
  • Rostás, Zoltán. (2000). Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl [Monography as Utopia. Interviews with Henri H. Stahl]. Bucureşti: Editura Paideia.
  • Rostás, Zoltán (2011) H.H, Stahl, sau savant solitar într-o comunitate [H.H. Stahl, or the Solitary Scholar in a Community] in Dimitrie Gusti şi colab. CORNOVA 1931. Chişinău: Editura Quant.
  • Skaterşcikov, V. (1962) Construirea comunismului şi ştiinţele sociale [The Building of Communism and Social Sciences], in „Contemporanul”, nr. 43 (837) 26 octombrie.
  • Stahl, H. Henri. (1981). Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a monografiilor sociologice [Memories and Thoughts from the Old School of Sociological Monographies]. Bucureşti: Editura Minerva.
  • Stahl, H. Henri. (1983). Eseuri critice. Despre cultura populară românească [Critical Essays. On the Romanian Folk Culture]. Bucureşti: Editura Minerva.
  • Stahl, H. Henri coord. (1980). Dimitrie Gusti. Studii critice [Dimitrie Gusti. Critical Studies]. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
  • Szántó Miklós (1998) A magyar szociológia újjászervezése a hatvanas években (Reorganizarea sociologiei ungare în anii ’60) [The Reorganization of Hungarian Sociology in the 1960s]. Budapesta, Ed. Akadémiai Kiadó
  • Verdery, Katherine (1994). Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu [Compromise and Resistance. Romanian Culture under Ceauşescu]. Bucureşti: Humanitas.