Zoltán Rostás, Treisprezece scrisori ale lui Traian Herseni adresate lui Henri H. Stahl (1929-1940)

1. Stahl, Henri H. (1901-1991), sociolog, istoric, jurist, academician, cel mai important colaborator al profesorului Dimitrie Gusti, profesor de sociologie la Universitatea din Bucureşti până la desfiinţarea disciplinei în 1948. Participant de marcă la reînfiinţarea predării şi cercetării sociologice după 1965. A avut un rol determinant în elaborarea metodologiei cercetărilor monografice de teren. A participat la aproape toate campaniile monografice ale Şcolii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice româneşti. De asemenea, este primul în România care a utilizat statistica şi metoda arheologiei istorice în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor.
2. Vierkandt, Alfred (1867-1953), sociolog, antropolog, psihosociolog, filozof social şi al istoriei. Profesor de sociologie la Universitatea din Berlin.
3. Thurnwald, Richard (1869 –1954), etnolog, antropolog austriac, fondator al şcolii germane de etnosociologie. În perioada 1924-1940 a predat etnologie, sociologie şi psihologie socială la Universitatea din Berlin. A condus numeroase expediţii în Oceania, Insulele Solomon, în Noua Guinee şi în estul Africii.
4. Sombart, Werner (1863-1941), economist şi sociolog german, profesor universitar la Breslau şi Berlin. A introdus studiile sociale în universităţile germane.
5. Cunow, Heinrich (1862-1936), profesor universitar german, etnograf, teoretician al grupului condus de Philipp Scheidemann (liderul social-democraţiei germane, şeful guvernului Republicii de la Weimar).
6. Gusti, Dimitrie (1880-1955), sociolog, filosof şi om politic. Profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti. Deputat şi senator. Ministru al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor (1932-1933). Întemeietorul învăţământului sociologic modern şi al Şcolii Sociologice de la Bucureşti. A iniţiat metoda monografică de cercetare şi a întreprins, din anul 1925, primele anchete sociologice. Iniţiatorul Legii Serviciului Social. A înfiinţat Institutul Social Român (1921), revistele „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială” şi „Sociologia românească”. În calitate de director general (1934-1939) a modernizat activitatea Fundaţiei Regale „Principele Carol”. A fost comisar general al pavilionului românesc la Expoziţia mondială de la Paris (1937) şi New York (1939). În 1937 Institutul Internaţional de Sociologie l-a însărcinat ca preşedinte cu organizarea celui de-al XIV-lea Congres Internaţional de Sociologie, care urma să aibă loc la Bucureşti în 1939. Împreună cu V.I. Popa şi H.H. Stahl a întemeiat Muzeul Satului din Bucureşti (1936). Sub conducerea sa a fost editată Enciclopedia României, 4 vol. (1938-1943). Membru al unor societăţi străine de specialitate. În calitate de preşedinte al Academiei Române (1944-1946) pune bazele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (1946).
7. Cotescu, Maria (1896-1980), arhitectă. A participat la campania de cercetare din Cornova (1931).
8. Eddele (Edda) – povestiri precreştine nordice despre zei şi eroi.
9. Ibrăileanu, Garabet (1871-1936), critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar şi romancier român. Adept al poporanismului, personalitate influentă a vieţii literare româneşti din primele decenii ale secolului XX. Profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iaşi şi principal redactor al revistei „Viaţa românească” (1906-1930), autor de versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc. 10. „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” (Miron Costin)
11. Iorga, Nicolae (1871-1940), istoric, scriitor, publicist şi om politic, profesor universitar la Bucureşti, academician. Cofondator al Institutului de Studii Sud-Est-Europene (1914); director la Şcoala Română din Paris. A editat şi condus mai multe publicaţii („Sămănătorul”, „Neamul Românesc”, „Floarea Darurilor”, „Revista istorică”). Autor a numeroase volume de izvoare, documente, monografii, sinteze (aprox. 16 000 titluri). A organizat primul congres de bizantologie (1922). Deputat în Parlament (1907-1940), preşedinte al primului parlament al României reîntregite (1918); prim-ministru (1931-1932). Asasinat de legionari.
12. „Societatea de mâine” (1924-1945) revistă săptămânală pentru probleme sociale şi economice. Apare trimestrial la Cluj, (12 apr. 1924 – aug. 1940), apoi la Bucureşti (sept. 1940 – apr. 1945).
13. Popovici, Mihai (1879-1966), om politic, membru al Partidului Naţional Român, iar din 1926 vicepreşedinte PNŢ. Deputat în Parlamentul României întregite. A făcut parte din toate guvernele ţărăniste (8 guvernări), în special ca ministru al Finanţelor, dar şi al Justiţiei, Internelor şi al Lucrărilor publice. Arestat ca ţărănist în 1947 şi deţinut la Sighet până în 1955.
14. Vulcănescu, Mircea (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru fondator al Şcolii Sociologice de la Bucureşti, a adus contribuţii importante la definitivarea teoriei monografiilor sociologice. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti la Universitatea din Bucureşti, subsecretar de stat la ministerul de finanţe în guvernul Antonescu. A fost membru al Secţiei de monografie al Institutului Social Român (1929), participând la cercetările monografice din Goicea Mare, Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu, Cornova. A participat la elaborarea Enciclopediei României. A realizat importante studii sociologice şi economice privind gospodăria ţărănească şi satul românesc. A adus contribuţii originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei şi filosofia culturii româneşti. A murit în închisoarea Aiud. (I se spunea Drulea – denumirea diavolului la Drăguş,cf. Paula Herseni în vol. Zoltán Rostás, Sala luminoasă, Bucureşti, Paideia, 2003).
15. Marx, Karl (1818-1883), filosof şi economist german, cu un sistem propriu de gândire filosofică, economică şi socială, cu militantism politic de anvergură europeană. Activitatea sa teoretică şi practică s-a bucurat ulterior de mare răsunet, având printre alte consecinţe, în plan filosofic, apariţia materialismului istoric, iar în plan istoric şi politic, instaurarea regimurilor politice de tip socialist ori comunist.
16. Amzăr, Dumitru C. (1906-1999), scriitor şi publicist, licenţiat în litere şi filosofie la Bucureşti, discipol al lui Nae Ionescu. Din 1940 secretar de presă şi ataşat cultural la legaţia României de la Berlin. După 23 august 1944 a refuzat să revină în ţară şi s-a stabilit mai întâi la München, apoi la Wiesbaden, unde a lucrat ca profesor.
17. Maniu, Iuliu (1873-1953), om politic, doctor în drept. Membru în Comitetul Naţional al Partidului Naţional Român, deputat în Parlamentul ungar; preşedinte al Consiliului Dirigent şi şef al departamentului interne. Preşedinte al Partidului Naţional din Transilvania (1919) şi preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc (1926). Prim-ministru (1928-1939 şi 1932-1933). În 1947 a fost arestat, întemniţat la Sighet, unde a murit.
18. „Dl. Traian Herseni, care tocmai se întorsese din Germania unde studiase câtăva vreme, publicase peste vară o serie de articole despre monografie în revista „Societatea de Mâine”. A primit însărcinarea de a le strânge într’o broşură menită marelui public. D-sa începe să scrie deci volumul pe care, peste un an aveam să-l avem într’o formă tipărită, totuş nedată publicului, şi care mai târziu mult schimbată avea să formeze N-rul 1 din Biblioteca Sociologică a Institutului Social.” (H. H. Stahl, Şcoala monografiei sociale in „Arhiva”, an XIV, Omagiul Profesorului Gusti, II, 1936)
19. Georgescu, Dumitru C. (Mitu) (1904-1974), medic, sociolog, demograf şi statistician, membru fondator al Şcolii sociologice de la Bucureşti. Director la Institutul Central de Statistică. A participat la campaniile monografice de la Goicea-Mare, Nerej, Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu, Cornova, Şanţ. A cercetat cadrul biologic, abordând probleme de demografie, alimentaţie, locuinţă şi igienă socială. Contribuţii la elaborarea lucrării 60 de sate româneşti şi a Enciclopediei României.
20. Monografistul Gică Dumitrescu
21. Pandrea, Petre (pseudonim al lui Petre Marcu Balş; 1904-1968), jurist şi eseist, autor de eseuri politice, social-culturale, filosofice, monografii de artă, aforisme. Lucrări de drept.
22. Traian Herseni, Socialul, obiect de preocupare ştiinţifică în universităţile germane, „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Sociala, Anul IX. numerele 1-3, 1930
23. Costa-Foru, Xenia (1902-1983), sociolog, colaborator al profesorului Dimitrie Gusti încă de la campania monografică din 1927, specializată în social work în Germania şi SUA. Cofondatoare, profesoară şi directoare (din 1935) la Şcoala Superioară de Asistenţă Socială. În cadrul secţiei de monografie a Institutului Social Român a condus echipa de cercetări monografice asupra familiei, participând la campaniile de la Nerej, Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu şi Cornova. Între 1929-1931, în cadrul Şcolii Superioare de Asistenţă Socială extinde investigaţiile şi asupra mediului urban (cartierul Tei din Bucureşti). Lucrarea ei Cercetarea monografică a familiei este considerată cea mai sistematică lucrare consacrată cercetărilor asupra familiei în cadrul Şcolii sociologice de la Bucureşti.
24. Suchianu, Dumitru Ion (1895-1985), sociolog, eseist, jurist, istoric, critic literar, critic şi istoric de film. Director general al Cinematografiei (1940). Contribuţie la organizarea studioului Oficiului National Cinematografic. Eseuri asupra artei cinematografice.
25. Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială. Omagiu Profesorului D. Gusti. XXV ani de învăţământ universitar (1910–1935), an 14 (1936), vol. 1-2,
26. Neamţu, Octavian (1910-1976), sociolog, colaborator apropiat al profesorului Gusti, urmaş al acestuia în fruntea Fundaţiei Culturale Regale. A participat la campaniile de cercetări monografice de la Cornova şi Drăguş, a condus echipele studenţeşti de cercetare şi acţiune socială (1934-1939). Alături de H.H. Stahl ia parte la înfiinţarea şi conducerea publicaţiei periodice „Curierul echipelor studenţeşti”. Participă la pregătirea şi organizarea apariţiei revistei „Sociologie Românească” şi a campaniei de cercetare şi acţiune socială 60 de sate cercetate de echipele studenţeşti.
27. Cornăţeanu, Nicolae D. (1889-1977), inginer agronom, sociolog, profesor de contabilitate agricolă la Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti, membru activ al Institutului Social Român. Participă la campaniile monografice iniţiate de Şcoală (1927-1932), în cadrul secţiunii Manifestări economice, la Nerej, Fundul Moldovei, Drăguş, Runcu, Cornova. Ministru al agriculturii şi domeniilor (1939).
28. Cartojan, Nicolae (1883-1944), autor, biograf, cercetător şi istoric literar specialist în literatura română veche, pedagog şi publicist. Profesor la Universitatea din Bucureşti. Academician.
29. Panaitescu, Petre P. (1900-1967), istoric şi slavist, profesor universitar la Bucureşti. Rector al Universităţii Bucureşti în perioada guvernării legionar-antonesciene, director al publicaţiei „Cuvântul”. După război a făcut închisoare, ulterior a fost reabilitat şi a lucrat ca cercetător ştiinţific. Editor de cronici şi de documente medievale. Membru corespondent al Academiei Române.
30. Cancel, Petre (1890-1947), lingvist slavist, profesor la catedra de limbi slave a Universităţii Bucureşti.
31. Stahl, Margareta, pictoriţă, soţia lui Henri H. Stahl.