Biopolitics: the natural – artificial(izing) politization of the body
Biopolitics maintains its meaning of politicization of the body. Suspected that it is not politics in a traditional way (due to the lack of discrepancy between reality and discourse), exposed as an exaggerated and excessive model, biopolitics is revealing itself in the evidence which establish that: the biopolitical thinking = simulated scientific thinking; biopolitics = politicization of the social matter, rebiologizing, according to Carl Schmitt’s criteria, politics. Accepting biological argument as unassailable foundation of theorising identity, politically convolved (starting point for political rights and obligations), Romanian Transylvanian eugenicists have implemented an inclusive model, biologising national identity. Considering the entropic characteristic of eugenics, translated in a biopolitical fashion, the desiderate had in view the historical mission to reject the past by the appeal to an alternative political order, based on the rebirth∕reinvention of the ethnic community. Romanian biopolitics of the ’30s and ’40s remains focused inwards, articulating only particularising replies.
Keywords: Biopolitics, Biological Argument, Localism, Identity, Eugenics
1. Studiul de faţă reprezintă demersul iniţial – integrat lucrării/cărţii de autor focalizate pe reperele teoretice ale biopoliticii, în curs de apariţie
la editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Bucureşti (2013).
2. Ferenc Feher, Agnes Heller, Biopolitics, Editura Avebury, European Centre Vienna, 1994.
3. Termenul (redus la implicaţiile teoriilor rasiale, în România interbelică) se regăseşte la Maria Bucur, Radu Ioanid, Marius Turda, Viorel Achim sau Marius Baloş.
4. Maria Bucur, Eugenie şi modernizare în România interbelicã, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
5. Ciprian Mihali, Drept de viaţă, drept la viaţă, postfaţă, în Biopolitică şi medicină socială, Editura Idea Design&Print, Cluj, 2003.
6. I. Moldovan, Transilvania, anul 68, 1937, nr. 6.
7. I. Moldovan, „Biopolitica”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol.XIII, nr.1-4, martie-aprilie, 1942.
8. I. Moldovan, „Spre o facultate de etnologie şibiopolitică”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol.IX, nr.3-4,martie- aprilie,1938, p.67.
9. Ibidem, p.72.
10. I. Moldovan, „Biopolitica”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol.XIII, nr.1-4, martie-aprilie, 1942.
11. Ovidiu Comişia, „Neamul regenerat”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. VIII, nr.10-11-12,octombrie-noiembrie- decembrie, 1937.
12. Ibidem, pp. 309-310.
13. Ovidiu Comişia, „Spaţiul biologic” (partea II), în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. VIII, nr.6-7, iunie-iulie, 1937, pp. 183-184.
14. Ovidiu Comişia, „Elita etnică”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. XI, nr.1-2-3, ianuarie-februarie-martie, 1940.
15. Petru Râmneanţu, „Măsuri de politică demografică şi politica demografică totalitară”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. XI, nr.1-2-3, ianuarie-februarie-martie, 1940, p.30. De altfel, P. Râmneanţu propunea în „Prioritatea acordată capitalului om şi coordonarea activităţii în serviciile de stat mai importante din Italia” (Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. IX, nr.9-10, septembrie-octombrie, 1938), aservirea capitalului economic celui uman, prin urmarea prerogativelor Institutului Naţional Fascist de prevedere socială sau a Operei naţionale pentru protecţia maternităţii şi a copilăriei, de coordonare şi lipsă de suprapuneri între domeniile de interes.
16. I. Făcăoaru, „Amestecul rasial şi etnic în România”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. IX, nr.9-10, septembrie-octombrie, 1938, pp.276-282. În acelaşi registru, Făcăoaru oferă,ca model parţial, biopolitica engleză şi cea spaniolă (cu încercările legislative de desfiinţare a „orânduirilor duşmănoase căsătoriei”), iar ca model-prim, cazul Norvegiei şi al Suediei, prin măsurile de atestare a descendenţei ariene, ca reacţie la iudaizarea crescândă a ţărilor nordice.
17. Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. XI, aprilie-mai-iunie, nr.4-5-6, 1940, p. 168.
18. I. Făcăoaru, „Ştiinţa omului şi concepţia antibiologiei în educaţia tineretului”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. XI, ianuarie-februarie-martie, nr.1-2-3, 1940.
19. Ibidem, p.20.
20. I. Făcăoaru, „Socialantropologia ca ştiinţă pragmatică”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. IX, noiembrie-decembrie, nr.11-12, 1938.
21. Modelele denunţate sunt: Ripley (The Races of Europe), prin aşezarea tipurilor de români (femei şi bărbaţi din judeţul Hunedoara, rase alpine, tipuri extreme din lotul minus variantelor acestei rase, bărbatul cu căciulă mare, lăsată pe urechi şi cozi femeieşti, imagine intenţionat primitivă) între perechi de bulgari şi greci „aleşi pe sprânceană”; Keane şi prezentarea vieţii
nomade a românilor, prin originea lor central-asiatică;Grant şi Marea Enciclopedie Brockhaus (1928-1935), princonsiderarea părţii muntoase dominate de rasa alpină şi dinarică, iar partea de sud, de cea mediteraneeană; percepţia Occidentului prin confirmarea stăpânirii maghiare, a unei singure unităţi politice în şesul Dunării, a preponderenţei numerice a maghiarilor, prin necesitatea adoptării limbii oficiale şi preeminenţa intelectuală a maghiarilor (Ibidem, pp.359-361).
22. Constantin Stanca, „Cum ar putea creşte populaţia românească?”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. IX, noiembrie-decembrie, nr.11-12, 1938.
23. Petru Râmneanţu, „Calcularea creşterii populaţiei viitoare”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. V, august-septembrie-octombrie, nr.8-9-10, 1934.
24. Petru Râmneanţu prevedea că va exista o rată mare a creşterii populaţiei menţinută până în jurul anului 2040, fiind urmată de o rată din ce în ce mai mică, netrecându-se peste asimptota superioară – 6,050.000.
Cifra calculată de Râmneanţu pentru anul 1980 era de 4,084,00, iar pentru 2030 – 4,822,00 [nevoie de calcul imperativă pentru România anului 2012, prin oferirea unei soluţii (şi) referendumului pentru demiterea preşedintelui].
25. Ovidiu Comişia, „Biologia în interpretarea istoriei”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. IX, septembrieoctombrie, nr. 9-10, 1938.
26. Teoria aminteşte de un fel de bandă a lui Moebius, după „regula unei singure feţe”, (re)cunoscută în energia (în)magazinată prin procesul de „torsiune” moebiusiană. Ceea ce îşi dorea noua acţiune politică din anii ’30
se reducea, în fond, la (re)aşezarea într-o „relaţie tensională”, de (in)egalitate recesivă, prin care se viza extinderea „spaţiului de cultură şi existenţă”.
27. M.Sulică, „Despre legea echilibrului dinamic”, în Buletinul Eugenic şi Biopolitic, vol. XV, nr.1-2, 1944.
28. Eugeniştii români au activat la Cluj (1927-1940) şi Sibiu (1940-1945), sub patronajul societăţii „Astra”, primind fonduri suplimentare de la guvern sau din surse private. Activitatea acestor nuclee se desfăşura în cadrul Facultăţii de Medicină din Cluj, în cadrul Institutului de Igienă Socială, constând în studii, conferinţe, articole ştiinţifice şi/sau de popularizare, publicate lunar în Buletinul eugenic şi biopolitic. Societatea „Astra” asigura, publicistic şi economic, atât fondurile cât şi piaţa de
desfacere, buletinul fiind distribuit membrilor săi.
29. Lucian T. Butaru, Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România până la al Doilea Război Mondial, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2010.
30. „Bolile sociale” sunt aşezate, eugenic, sub semnul unei concepţii eclectic-sintetice, incluzând şi epidemiile propriu-zise.
31. Lucian T. Butaru, Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România până la al Doilea Război Mondial, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2010.
32. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Institutul de igienă, Cluj, 1926.
33. Traian Herşeni, „Rasă şi destin naţional”, Cuvântul, 17, 41, 1940.
34. Marius Turda, Modernism and Eugenics. NY: Palgrave Macmillan, 2010.
35. Ibidem, p. 2.
36. Robert A. Nye, „The Rise and Fall of the Eugenics Empire: Recent Perspectives on the Impact of Biomedical Thought in Modern Society”, The Historical Journal, 36, 1993.
37. Marius Turda, Modernism and Eugenics. NY: Palgrave Macmillan, 2010, p.97.
38. Francis Galton, „Eugenics: Its Definition, Scope and Aims”, The American Journal of Sociology, 10, 1, 1904.
39. Lajos Antal, Der Biologismus als eine neue Lebensanschauung: die ungarische Biopolitik, Egyetemi Ny., Budapest, 1940.
40. Maria Bucur, Eugenie şi modernizare în România interbelică, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
