Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Vasile Mărculeţ, Revenirea bizantină la Dunărea de Jos (971). Partea a II-a

Download PDF
Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Vasile MĂRCULEŢ
Colegiul Tehnic „Mediensis” din Mediaş “Mediensis” Technical College of Mediash
vasmarculet@yahoo.com

Abstract

The Byzantine Return to the Lower Danube (971)

At the end of the 7th decade of the 10th century, the Byzantine-Bulgarian dispute for supremacy in the Balkan Peninsula entered in its final phase. The political-territorial objectives pursued by the Byzantine Empire in the Balkan Peninsula, aimed at destroying the Bulgarian Czardom whose territories were claimed by Constantinople based on its former dominance. In order to achieve its goal, the Byzantine court appealed to the military skill of the great Kiev prince, Sveatoslav I. In 968, he crossed in southern Danube and occupied eastern Bulgaria. His intention to restore his own rule on the Bosphorus led him into a conflict with the Byzantine Empire. The victory obtained by emperor Joannes I Tzimiskes against Sveatoslav in the summer of 971 allowed the basileus to occupy eastern Bulgaria and to restore the Empire’s border on the Lower Danube. The bulgarian offensive against the Byzantine rule, launched after 976, would lead, towards the year 1000, to the reconquest of most part of the eastern Bulgaria territories. The Byzantine Empire would keep its rule only in the northern half of the Danubian-Pontic space (translation by Maria-Alina Streza).

Keywords: The Byzantine Return, the Lower Danube, the Byzantine-Bulgarian dispute, Joannes I Tzimiskes, Sveatoslav I, Preslav, Dristra.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. Alexandru Madgearu, Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X-XII (Târgovişte: Editura Cetatea de Scaun, 2007), 45, 70; Ivan Jordanov, Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria, vol. 1. Byzantine Seals with Geographical Names (Sofia: Agato, 2003), 100-102, nr. 35B.15-18.
  2. John Skylitzes, John. A Synopsis of Byzantine History, 811-1057, introduction, text and notes translated by John Wortley (Cambridge: University Press, 2010), Ioannes Tzimiskes, 12.
  3. Georgii Cedreni, Historiarum compendium. În Georgius Cedrenus, Ioannis Scylitzae ope ab Immanuele Bekkero, suppletus et emendatus, tomus II, (Bonnae: Impensis Ed. Weberi, MDCCCXXXIX), 401.
  4. Ioannis Zonarae, Epitome historiarum, cum Caroli Ducangii suisque annotationibus, edidit Ludovicus Dindorfius, vol. III-IV (Lipsiae: In Aedibus B.G. Teubneri, MDCCCLXX- MDCCCLXXI), XVII, 2.
  5. Petre Diaconu, „Les rives du Danube à la lumière de quelques passages de la chronique de Skylitzès.” Revue des Études Sud-Est Européennes, XIV, 2 (1976), 311-322; Eugen Stănescu, „Byzance et les Pays Roumains aux IXe-XVe siècles.” Actes du XIVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest, 6-12 septembre 1974, publiés par les soins de M. Berza et E. Stănescu, vol. I (Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1974), 399; Al. Madgearu, Organizarea militară, 27-28; Nicolas Oikonomidès, „Recherches sur l’histoire du Bas-Danube aux Xe-XIe siècles: la Mésopotamie de l’Occident.” Revue des Études Sud-Est Européennes, III, 1-2 (1965), 62-63.
  6. Leoni Diaconi Caloënsis, Historiae libri decem et liber de velitatione bellica Nicephori Augusti, e recensione Caroli Benedicti Hasii, audita eiusdem versione atque annotationibus ab ipso recognitis, accedunt Theodosii Acroases de Creta Capta e recensione Fr. Iacobsii et Luitprandi legatio cum aliis libellis qui Nicephori Phocae et Ioannis Tzimisci historiam illustrant (Bonnae: Impensis Ed. Weberi, MDCCCXXVIII), IX, 10.
  7. Leo Diaconus, IX, 10.
  8. Skylitzes, Ioannes Tzimiskes, 18.
  9. Zonaras, XVII, 3.
  10. Chronica Nestoris, edidit G. Popa-Lisseanu. În Fontes Historiae Daco-Romanorum, vol. VII (Bucureşti: Tipografia «Bucovina», I.E. Torouţiu, 1935), XXXVI.
  11. Skylitzes, Ioannes Tzimiskes, 18; Zonaras, XVII, 3.
  12. Skylitzes, Ioannes Tzimiskes, 18.
  13. Zonaras, XVII, 3.
  14. Skylitzes, Ioannes Tzimiskes, 18; Zonaras, XVII, 3.
  15. Chronica Nestoris, XXXVI.
  16. Vassilka Tăpkova-Zaimova, „Les frontières occidentales des territoires conquis par Tzimiscès.” Studia Balcanica, 10 (1975), 113-115.
  17. Skylitzes, Ioannes Tzimiskes, 18; Cedrenus, II, 412.
  18. Histoire de Yahya-ibn-Sa‛ïd d’Antioche continuateur de Sa‛ïd-ibn-Bitriq, éditée et traduite en français par I. Kratchkovsky et A. Vasiliev. În Patrologia Orientalis, tomus XVIII (Paris: Firmin-Didot et Cie, Imprimeurs Editurs, 1924), 833.
  19. Al. Madgearu, Organizarea militară, 30.
  20. Leo Diaconus, IX, 12; Nicolae Bănescu, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradunavon) et de Bulgarie (Bucarest: MCMXLVI), 68; Tadeusz Wasilewski, „L’administration byzantine dans la vallée du Bas-Danube au Xe et XIe siècles selon la sigillographie.” Dobroudža, 12 (1995), 190, 200.
  21. I. Jordanov, Corpus, 1, 88-89, nr. 33.1.
  22. N. Oikonomidès, „La Mésopotamie de l’Occident”, 62.
  23. Ibidem.
  24. Ivan Jordanov, Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria, vol. 2. Byzantine Seals with Family Names (Sofia: Bulgarian Academy of Sciences, Archaeological Institute with Museum, 2006), 360-362, nr. 604-630; Petre Diaconu, „Despre organizarea administrativ-militară a Dunării de Jos în vremea lui Ioan Tzimiskes (Contribuţii pe marginea articolului: Sigiliile lui Leon Sarakinopulos de la Preslavul Mare).” Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, 27, 2 (1986), 167; Al. Madgearu, Organizarea militară, 46, 71.
  25. Plamen Pavlov, „Antichitate şi Evul Mediu”. În Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, Istoria Bulgariei. Bucureşti: Editura Corint, 2002, 41.
  26. I. Jordanov, Corpus, 2, 360-362, nr. 604-630; P. Diaconu, „Despre organizarea administrativ-militară a Dunării de Jos”, 167.
  27. P. Diaconu, „Despre organizarea administrativ-militară a Dunării de Jos”, 176.
  28. E. Stănescu, „Byzance et les Pays Roumains”, 399.
  29. N. Oikonomidès, „La Mésopotamie de l’Occident”, 73-75.
  30. Ibidem, 57-60, 62.
  31. Ibidem, 61-62.
  32. Warren Treadgold, Byzantium and Its Army. 284-1081 (Stanford: Stanford University Press, 1995), 84.
  33. Alexandru A. Bolşacov-Ghimpu, „Localisation de sites d’époque romaine et byzantine dans la zone du Bas-Danube.” Revue des Études Sud-Est Européennes, IX, 3 (1973), 558-560.
  34. P. Diaconu, „Despre organizarea administrativ-militară a Dunării de Jos”, 176-177; N. Oikonomidès, „La Mésopotamie de l’Occident”, 68-73.
  35. Al. Madgearu, Orgnizarea militară, 34.
  36. Vasile Mărculeţ, „Noi consideraţii asupra organizării, funcţionării şi rolului themei Mesopotamia Apusului. 971-c.1000.” Pontica, XXXIX (2006), 302-304; Vasile Mărculeţ, „Nouvelles considérations sur le fonctionnement du Stratégat de Dristra (env. 971-env. 1018/1020).” Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei, XXXVIII (2011), 58.
  37. N. Oikonomidès, „Un taktikon inédit”, 180, nota 11.
  38. I. Jordanov, Corpus, II, 360-362, nr. 604-608.
  39. I. Jordanov, Corpus, I, 100-102, 105-106, nr. 35B. 15-18, 38.1, 38.2; Al. Madgearu, Organizarea militară, 70-71.
  40. V. Mărculeţ, „Thema Mesopotamia Apusului”, 309; V. Mărculeţ, „Le fonctionnement du Stratégat de Dristra, 59-60.
  41. I. Jordanov, Corpus, 1, 125-126, nr. 48.8.
  42. Ion Barnea, „Stăpânirea bizantină asupra Dobrogei între anii 971-1185: Thema Paristrion (Paradunavon).” În Ion Barnea şi Ştefan Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, vol. III. Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos (Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1971), 99-120.

Bibliografie

  • Barnea, Ion, „Stăpânirea bizantină asupra Dobrogei între anii 971-1185: Thema Paristrion (Paradunavon).” În Ion Barnea şi Ştefan Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, vol. III. Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos. Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1971: 71-167
  • Bănescu, Nicolae Les duchés byzantins de Paristrion (Paradunavon) et de Bulgarie. Bucarest: MCMXLVI.
  • Bolşacov-Ghimpu, Alexandru A., „Localisation de sites d’époque romaine et byzantine dans la zone du Bas-Danube.” Revue des Études Sud-Est Européennes, IX, 3 (1973), p. 553-561.
  • Cedreni, Georgii. Historiarum compendium. În Georgius Cedrenus, Ioannis Scylitzae ope ab Immanuele Bekkero, suppletus et emendatus, tomus I-II. Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae. Bonnae: Impensis Ed. Weberi, MDCCCXXXVIII- MDCCCXXXIX.
  • Chronica Nestoris, edidit G. Popa-Lisseanu. În Fontes Historiae Daco-Romanorum, vol. VII. Bucureşti: Tipografia «Bucovina», I.E. Torouţiu, 1935.
  • Diaconi, Leoni, Caloënsis. Historiae libri decem et liber de velitatione bellica Nicephori Augusti, e recensione Caroli Benedicti Hasii, audita eiusdem versione atque annotationibus ab ipso recognitis, accedunt Theodosii Acroases de Creta Capta e recensione Fr. Iacobsii et Luitprandi legatio cum aliis libellis qui Nicephori Phocae et Ioannis Tzimisci historiam illustrant. Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae. Bonnae: Impensis Ed. Weberi, MDCCCXXVIII.
  • Diaconu, Petre, „Les rives du Danube à la lumière de quelques passages de la chronique de Skylitzès.” Revue des Études Sud-Est Européennes, XIV, 2 (1976), p. 311-322.
  • Diaconu, Petre, „Despre organizarea administrativ-militară a Dunării de Jos în vremea lui Ioan Tzimiskes (Contribuţii pe marginea articolului: Sigiliile lui Leon Sarakinopulos de la Preslavul Mare).” Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, 27, 2 (1986), p. 167-178.
  • Histoire de Yahya-ibn-Sa‛ïd d’Antioche continuateur de Sa‛ïd-ibn-Bitriq, éditée et traduite en français par I. Kratchkovsky et A. Vasiliev. În Patrologia Orientalis, tomus XVIII. Paris: Firmin-Didot et Cie, Imprimeurs Editurs, 1924.
  • Jordanov, Ivan, Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria, vol. 1. Byzantine Seals with Geographical Names. Sofia: Agato, 2003.
  • Jordanov, Ivan, Corpus of Byzantine Seals from Bulgaria, vol. 2. Byzantine Seals with Family Names. Sofia: Bulgarian Academy of Sciences, Archaeological Institute with Museum, 2006.
  • Madgearu, Alexandru, Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X-XII. Târgovişte: Editura Cetatea de Scaun, 2007.
  • Mărculeţ, Vasile, „Noi consideraţii asupra organizării, funcţionării şi rolului themei Mesopotamia Apusului. 971-c.1000.” Pontica, XXXIX (2006), p. 302-304.
  • Mărculeţ, Vasile, „Nouvelles considérations sur le fonctionnement du Stratégat de Dristra (env. 971-env. 1018/1020).” Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei, XXXVIII (2011), p. 55-66.
  • Oikonomidès, Nicolas, „Recherches sur l’histoire du Bas-Danube aux Xe-XIe siècles: la Mésopotamie de l’Occident.” Revue des Études Sud-Est Européennes, III, 1-2 (1965), p. 57-79.
  • Pavlov, Plamen. „Antichitate şi Evul Mediu”. În Plamen Pavlov, Iordan Ianev, Daniel Cain, Istoria Bulgariei. Bucureşti: Editura Corint, 2002.
  • Skylitzes, John. A Synopsis of Byzantine History, 811-1057, introduction, text and notes translated by John Wortley. Cambridge: University Press, 2010.
  • Stănescu, Eugen, „Byzance et les Pays Roumains aux IXe-XVe siècles.” Actes du XIVe Congrès International des Études Byzantines. Bucarest, 6-12 septembre 1974, publiés par les soins de M. Berza et E. Stănescu, vol. I (Bucureşti: Editura Academiei RSR, 1974), p. 393-431.
  • Tăpkova-Zaimova, Vassilka, „Les frontières occidentales des territoires conquis par Tzimiscès.” Studia Balcanica, 10 (1975), p. 113-116.
  • Treadgold, Warren, Byzantium and Its Army. 284-1081. Stanford: Stanford University Press, 1995.
  • Wasilewski, Tadeusz, „L’administration byzantine dans la vallée du Bas-Danube au Xe et XIe siècles selon la sigillographie.” Dobroudža, 12 (1995), p. 190-203.
  • Zonarae, Ioannis. Epitome historiarum, cum Caroli Ducangii suisque annotationibus, edidit Ludovicus Dindorfius, vol. III-IV. Lipsiae: In Aedibus B.G. Teubneri, MDCCCLXX- MDCCCLXXI.