Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Valeriu Gherghel, Non sequitur

Download PDF
Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Valeriu GHERGHEL
Academia Română, Filiala Iaşi Romanian Academy, Iassy Branch
valeriu.gherghel@yahoo.com

Abstract

Non sequitur

Some literary critics (and they are many) say that a text is uninterpretable precisely because it carries many (excessively so) explanations and interpretations. In other words: a certain text is uninterpretable precisely because it is interpretable. This is one strange statement! Only under one circumstance, a text (a parable, a poem, a fable, etc.) is uninterpretable. With regard to this matter R. M. Albérès was right: Interpretation is possible when the text is “unbelievable and irrational”. Only the irrational is truly uninterpretable. I’m not sure though whether a “unbelievable and irrational” writing has got any aesthetic value. I very much doubt it

Keywords: hermeneutics, principle of simplicity, uninterpretability, unreadability

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. Ce “reprezintă” castelul din Schloß ţine, desigur, de o altă discuţie. Tema eseului meu e sofismul: “indefinit explicabil, deci inexplicabil”.
  2. Nici Ilana Shilot (2008, p.14) nu rezumă altfel: Castelul e povestea unui anume K., individ care soseşte într-o aşezare neînsemnată, urmând astfel o pretinsă înţelegere cu pretinşii stăpâni ai locului (aceea de a fi agrimensor) şi care aşteaptă în van recunoaşterea statutului său de către domnii din castel. Mi se pare prea lung. Mai simplu ar fi astfel: “The modern hero has arrived in a premodern world” (Boa, 2002: 61). Altfel spus: Castelul ar ilustra zicala despre omul nepotrivit aflat în locul şi momentul nepotrivit. Altceva: toate aceste parafraze rezumative sunt, fireşte, interpretări sărace (interpretări, totuşi!).
  3. Întrevăd, deocamdată, un răspuns aproximativ: fiindcă de cele mai multe ori sub-interpretăm textul. Sub-interpretarea e regula, supra-interpretarea, excepţia. Principiul simplităţii nu recomandă nici una, nici alta.
  4. Chiar dacă Umberto Eco o recomandă în unele cazuri.

Bibliografie

  • Albérès, R. – M., Istoria romanului modern, traducere de Leonid Dimov, Bucureşti: Editura pentru Literatura Universală, 1968.
  • Armstrong, Paul B., Conflicting Readings: Variety and Validity in Interpretation, Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1990.
  • Barthes, Roland, “La réponse de Kafka”, in Essais critiques, Paris: Éditions du Seuil, 1964, pp. 138-142.
  • Blöcker, Günter, Die neuen Wirklichkeiten: Linien und Profile der modernen Literatur, Berlin: Argon Verlag, 1957.
  • Boa, Elizabeth, “The Castle”, in Preece, Julian (ed.), The Cambridge Companion to Kafka, Cambridge; New York: Cambridge University Press, 2002, pp. 61-79.
  • Eco, Umberto, Lector in fabula: Cooperarea interpretativă în textele narative, traducere de Marina Spalas, Bucureşti: Editura Univers, 1991.
  • Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne. De la mijlocul secolului al 19-lea până la mijlocul secolului al 20-lea, traducere de Dieter Fuhrmann, Bucureşti: Editura pentru Literatura Universală, 1969.
  • Hirsch Jr., E. D., “Objective Interpretation”, PMLA, 75: 4 (1960): 463-479.
  • Orr, Leonard, “Hermeneutic Resistance: Four Test Cases for the Notion of Literary Uninterpretability”, Journal of Literary Semantics, 36: 2 (2007): 121–134.
  • Perrine, Lurence, “The Nature of Proof in the Interpretation of Poetry”, The English Journal, 51: 6 (1962): 393-398.
  • Robert, Marthe, Kafka, Paris: Gallimard, 1960.
  • Shiloh, Ilana, “Allegories of Evil. Kafka’s The Castle and Auster’s The Music of Chance”, in Nancy Billias & Agnes B. Curry (eds.), Framing the Evil: Portraits of Terror and the Imagination, Oxford: Interdisciplinary Press, 2008, pp.13-21.
  • Skinner, John L., “A Rose for Emily: Against Interpretation”, The Journal of Narrative Technique, 15: 1 (1985): 42-51.
  • Targan, Barry, “The Equalization Fallacy”, The Sewanee Review, 102: 3 (1994): 446-451.
  • Vincent, Deirdre, “’I’m the King of the Castle…’: Franz Kafka and the Well-Tempered Reader”, Modern Language Studies, 17: 4 (1987): 60-75.
  • Wlassics, Tibor, ”Crux and Context in Dante’s Comedy”, Annali d’italianistica, 8 (1990): 300-313.