Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Valeriu Gherghel, Bref: Arta rezumării

Download PDF
Magazine: 12 / 2011
Date: 2011
Valeriu GHERGHEL
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Filosofie “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, Faculty of Philosophy
valeriu.gherghel@yahoo.com

Abstract

Bref: The Art of Abridgement

The purpose of the following essay is to show that any abridgment of any given literary work emerges from an interpretation of such literary work and is in the end just that: an interpretation. However, not all scholars were in agreement with the aforementioned statement. Jonathan Swift has been one of the harshest critics of this trend and of the books of loci communes. On the other hand, Isaac D’Israeli has brought arguments in favor of the utility of such works. Both, however, have overlooked the fact that any abridgement is an attempt (endeavor) to interpret the work that is being presented in a concise manner.

Keywords: abridgement, literary interpretation, meaning, Jonathan Swift, Isaac D’Israeli.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. Pentru o comparaţie rapidă, voi transcrie şi parafraza lui Platon: “Spune-mi, cunoşti primele versuri ale Iliadei?, unde poetul declară că Chrysses l-a rugat pe Agamemnon să-i lase slobodă fata, că regele s-a mâniat, iar Chrysses, neizbutind [să-şi recupereze fata], s-a rugat zeului să-i prăpădească pe ahei?” (Republica III: 393d-394a).
  2. Tot Umberto Eco (1991: 145) precizează că fabula din Oedip rege e următoarea: “căutaţi vinovatul”. La fel de bine am putea spune că fabula din Oedip rege e “vinovatul caută vinovatul”.
  3. Totuşi, evidenţa unui exeget modern e cu totul alta decât evidenţa lui E. M. Forster. În lectura lui Borges (2006: 352), Moby Dick descrie, în realitate, o coborâre în infern, o nekya: “Nu s-a relevat până acum, din câte ştiu, o afinitate încă şi mai profundă, cea a lui Ulysse din infern [e vorba de Ulysse în viziunea din Infernul lui Dante, XXVI: 90-142, n. m.], cu altă căpetenie nefericită, Ahab din Moby Dick. Primul, ca şi celălalt, îşi atrage propria pierzanie după nenumărate nopţi de veghe şi mult curaj; trama generală este aceeaşi, deznodământul este identic, ultimele cuvinte sunt aproape la fel”. Ulysse şi Ahab suferă de hybris.
  4. Din nou Genette (1972: 75): Odiseea se rezumă perfect prin enunţul “Ulysse se întoarce în Ithaca” (“l’Odyssée et la Recherche ne font d’une certaine manière qu’amplifier (au sens rhétorique) des énoncés comme ‘Ulysse rentre à Ithaque’ ou ‘Marcel devient écrivain’”). Enunţul e un rezultat, dar poate fi şi o origine, atâta vreme cât, în opinia lui Gérard Genette, romanul este proliferarea meticuloasă a unui enunţ narativ minimal.

Bibliografie

  • Borges, Jose Luis, Eseuri, traducere de Irina Dogaru, Cristina Hăulică, Andrei Ionescu şi Tudora Şandru-Mehedinţi, Iaşi: Polirom, 2006, pp.245-248.
  • Eco, Umberto, Lector in fabula: Cooperarea interpretativă în textele narative, traducere de Marina Spalas, Bucureşti: Editura Univers, 1991.
  • Genette, Gérard, Figures III, Paris: Seuil,1972.
  • Swift, Jonathan, Călătoriile lui Gulliver; Povestea unui poloboc şi alte satire, traducere de Leon Leviţchi şi Andrei Brezeanu, Bucureşti: Editura Univers, 1985.