„Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (V): cărţi de la Cluj

1. Cf. Doina Hendre Biro, Les Batthýany une famille de magnats au service des Habsbourg dans la seconde moitié du XVIII-e siècle. Rédigée sous la Direction de M. Prof. Univ. Dr. Olivier Chaline, en vue de l’obtention du titre de Docteur en Histoire de l’Université Paris IV – Sorbonne, I, Paris, 2012, p. 351-352; Iacob Mârza, Qu’est-ce le paradis? Tout simplement, une bibliothèque, în Batthyaneum. Omagiu fondatorului Ignatius Sallestius [sic!] Batthyan (1741-1798), Bucureşti, Edit. Bibl. Naţ. a României, 2011, p. 9-14.

2. O interesantă perspectivă istoriografică şi interpretativă oferă V. Ecsedy Judit, A könyvomtatás Magyaroszágon a kézisajtó korában 1473- 1800, Budapest, Balassi Kiadó, 1999.

3. Direcţii de cercetare şi valorificare la Eva Mârza, „Transylvanica”. Un obiect de studiu neglijat, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, p. 1-4. Drept instrumente de identificare s-au utilizat în documentare: Ion Bianu, Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia Românească Veche (1508-1830), I-IV, Bucureşti, Edit. Acad., 19031944 (abreviat BRV); Szabó Károly, Régi magyar könytár, I-II, Budapest, A mag. tud. akad. könyvkiadó, 1879-1885 (abreviat RMK); Régi magyarországi nyomtatványok 14731600, I-II, Budapest, Akad. Kiadó, 1971, 1983 (abreviat RMNy); Petrik Géza, Bibliographia Hungariae 1712-1860, I-III, Budapestini, Augustini Dobrowsky, 1888-1891 (abreviat P).

4. Vezi Iacob Mârza, Transylvanica la Biblioteca Batthynaeum (I): cărţi de la Alba Iulia, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, pp. 10-13; idem, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (II): cărţi de la Braşov, în Transilvania, XL (CXIV), 5-6, 2012, pp. 20-23; idem, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (III): cărţi de la Alba Iulia (2), în Transilvania, XLI (CXLV), 5-6, 2013, pp. 42-45; idem, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (IV): cărţi de la Sibiu, în Transilvania, XLII (CXLVI), 6-7, 2015, pp. 103–108.

5. Cărţile româneşti vechi de la Bălgrad, conservate în acest fond documentar, au fost valorificate de Cristina L. Bica, Tipăriturile româneşti vechi existente în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (Catalog), în Apulum, XVIII, 1980, pp. 233-251. Cf. şi revenirile Gabrielei Mircea, Marginalii la Catalogul cărtilor vechi româneşti colecţionate la Biblioteca „Batthyaneum” din Alba Iulia, în Valori bibliofile din Patrimoniul Cultural Naţional. Cercetare. Valorificare. Ediţia a XV-a, Craiova, 14-15 noiembrie 2008, Craiova, Alma, 2008, pp. 181-212.

6. V. Ecsedi Judit, A könyvnyomtatás Magyarországon, p. 183184:  anul înfiinţării tipografiei în 1726; în Istoria Universităţii „Babeş-Bolyai”. Coordonator Ovidiu Ghitta, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2012, p. 50-51 se propune anul 1727.

7. Pentru candrul istoric cf. Doru Radosav, Ionuţ Costea, Scientia et pietas. Collegium Claudiopolitanum Societatis Jesu (1581), Cluj – Napoca, 2005. Multe dintre disertaţiile susţinute la Colegiul iezuit de la Cluj includ şi numele promotorilor (studioşilor) de origine română.

8. Vezi Cornel Tatai – Baltă, Gravorii în lemn de la Blaj, Blaj, Ed. Eventus, 1995, p. 115, 163; Gabriela Mircea, Tipografia din Blaj în anii 1747 – 1830. Prefaţă de Iacob Mârza. Postfaţă de  Gabriel T. Rustoiu, Alba – Iulia, Ed. Altip, 2000, passim; Repertoriul tipografilor, gravorilor, patronilor, editorilor cărţilor româneşti (1508 – 1830). Ediţia a II – a, revizuită şi adăugită. Coordonatori: Eva Mârza, Florin Bogdan, Sibiu, Ed. Astra Museum Techno Media, 2013, p. 48.

9. Dezbatere interesantă la Pierre Chaunu, Civilizaţia Europei în secolul Luminilor. I. Traducere şi cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1986, p. 326 -342.

10. Pentru tipăriturile sale de la Biblioteca Batthyaneum vezi Iacob Mârza, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (IV): cărţi de la Sibiu, în Transilvania, XLII (CXLVI), 6-7,  2015, pp. 103 – 108.

11. Sugestii pentru o cercetare din perspectiva istoriei ideilor la François Furet, Histoire du livre dans la société mo derne: recherches, méthodes, problématique, în Revue roumaine d’histoire, IX, 3, 1970, p. 507; Alberto Manguel, Istoria lecturii. Traducere din engleză de Alexandru Vlad, Bucureşti, Ed. Nemira, 2011. Vezi şi Iacob Mârza, Cărţile – „vehicule privilegiate ale circulaţiei ideilor”, în Tribuna, XXX, 5 (1519), 1986, p. 2 („Privire în actualitate”).

12. Tipăriturile menţionate ar putea fi identificate în evidenţa cărţilor din Sibiu. Vezi Catalogus Librorum Communium in Residentia Supraessae Societatis Jesu Cibiniensis repertorum et aestimatorum in anno 1774 conspectus, în Biblioteca Batthyaneum, XI 273. Cf. şi Iacob Mârza, Inkunabel in einem siebenbūrgischen Bibliothekskatalog aus dem Jahre 1774, în Revue roumaine d’histoire, XXIV, 1-2, 1985, p. 147- 152.

13. Pentru Catalogus Librorum, qui continentur in Bibliotheca Residentiae Carolinensis Ordinis Discalc[eatorum] S[ancti] ss[imae] Trinitatis de Redem[p]tione Captivorum, ms. XI – 272 la Biblioteca Batthyaneum, vezi Iacob Mârza, Catalogul unei biblioteci de la Alba Iulia din secolul al XVIII-lea, în Biblioteca şi cercetarea, XI, 1987, pp. 158 – 182.

14. Pentru universul livresc al acestui erudit, cu preocupări asupra literaturii estetice din Transilvania, şi stagiu în astronomie la Viena, activ în viaţa culturală de la Cluj, Sibiu şi Alba Iulia, vezi Conscriptio librorum Reverendissimi Joannis Aemilii Buczy, Canonici, dum viveret Astronomi 1839, în Biblioteca Batthyaneum, XI – 420. Pentru impresionanta bibliotecă a episcopului, unde pot fi identificate şi transilvanicele de la Cluj, cf. Fogarassy Mihály Erdélyi Pūspök úr ő nagyméltóságosnak kőnyvtára, în Biblioteca Batthyaneum, XI – 420.

15. Vezi Nicolae Albu, Istoria învăţământului românesc din Transilvania până la 1800, Blaj, Ed. Lumina, 1944, passim; Lucia Protopopescu, Contribuţii la istoria învăţământului din Transilvania 1774-1805, Bucureşti, Edit. Did. şi Ped., 1986, p. 245 – 269; Iacob Mârza, Şcoală şi naţiune (Şcolile de la Blaj în epoca renaşterii naţionale), Cluj-Napoca, „Dacia”, 1987 p. 34- 35, 158 – 159; idem, École et nation (Les écoles de Blaj à l’époque de la renaissance nationale). Traduction Rodica Chira et Doina Puşcău, Cluj-Napoca, Ed. CET, 2005, 32–33, 172-173.

16. Fr. Pall, Formaţia şcolară  a lui Inochentie Micu-Klein, în Apulum, XIX. 1981, p. 233, 229–233.

17. Ioan Marginai, Stihuri din Sfânta Scritură pentru multe lucruri. Ediţie princeps după manuscris inedit de Ioan Chrindriş şi Niculina Iacob. Transcrierea textului: Remus Mircea Birtz, Târgu – Lăpuş, Ed. Galaxia Gutenberg, 2009. Cf. şi interesantul studiu al Laurei Stanciu, Cazul Daniel Marsinai (Marginai) şi toleranţa tereziană, în  Studia Universitatis  Babeş – Bolyai Theologia Catholica, 1, 2011, pp. 15 -28.

18. Laura Stanciu, Iluminism central european Şcoala Ardeleană (1700 – 1825), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2010, p. 31- 145. Prezenţa studioşilor români în şcolile Clujului este surprinsă şi interpretată adecvat de Remus Câmpeanu în volumele: Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII – lea, Cluj – Napoca, Ed. PUC, 1999, respectiv Elitele româneşti din Transilvania veacului al XVIII-lea, Cluj – Napoca, Ed. PUC, 2000.

19. Eva Mârza, „Transylvanica”. Un obiect de studiu neglijat, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, p. 1-4.

20. István Monok, L’histoire du livre dans les Bassin des Carpates et l’historiographie des trente dernières années, în Gaetano Platania (ed.), L’Europa Centro Orientale et la storiograpfia post 1989. Mutamenti linguistici, istorici e transizione socio-politica, Viterbo, 2008, p. 233-259.

21. Puncte de plecare ar putea constitui consideraţiile lui Frédéric Barbier, Histoire des bibliothèques . D’Alexandrie aux bibliotheques virtuelles, Paris, Ed. Armand Colin, 2013, p. 197 – 247. Vezi şi István Monok, Le bibliothèques et la lecture dans le Bassin des Carpates 1526 – 1750, Paris, Ed. Honoré Champion, 2011, p. 219 – 224.