Tradiţii istroromâne – trecut şi prezent. Analiză comparativă

1. În urma călătoriei în Istria în lunile iunie şi iulie ale
anului 1857 culege importante informaţii despre viaţa
locuitorilor istroromâni. Lucrarea Itinerar în Istria şi
Vocabular istriano-român apare sub îngrijirea fiului său
Titu Maiorescu, şi cuprinde manuscriptele rămase de la
tatăl său.
2. Theodor Burada, călătoreşte în anul 1890 în Istria
făcând cercetări etnografice şi etnologice în toate satele
locuite de istroromâni. Avem astfel primele mărturii
despre tradiţiile, dansurile şi instrumentele muzicale
istroromâne.
3. În anul 1909, Andrei Glavina publică în Unirea (anul
XIV, nr. 9, din 27 februarie) sub titlul O voce, un articol
informativ despre istroromâni, prezentând deosebirile lor
dialectale în raport cu limba română, despre port, ocupaţii
şi conştiinţa lor naţională. În anul 1906 apare în aceeaşi
publicaţie (anul XVI, nr. 20 din 12 mai) articolul Rumerii
şi şcoala naţională croată, în care semnalează primejdia de
slavizare ale istroromânilor, şi eforturile care se depun
pentru obţinerea unei şcoli româneşti pe meleaguri .
4. Revista Făt Frumos alocă spaţii generoase cercetătorilor
care studiază problematica istroromână, în numerele sale
din anii 1934, 1935 şi 1936.Printre cercetătorii care vor
investiga problema istroromânilor se numără Leca
Morariu, Traian Cantemir, Petru Iroaie, aceştia
prezentând cititorilor aspecte inedite din viaţa locuitorilor
din Istria.
5. Leca Morariu redactează prima carte în dialect
istroromân Lu Fraţi Noştri, în anul 1928.
6. Emil Panaitescu, în urma călătoriei în satele publică
sub formă de mărturii în anul 1931, lucrarea Prin satele
românilor din Istria. Mărturia unui călător.
7. Acesta captează cititorul prin stilul descriptiv al
textului, subliniind importante aspecte ale vieţii
locuitorilor din satele de la nord şi sud de Muntele Mare,
precum şi un semnal de alarmă privind motivele
dispariţiei poeziei populare la istroromâni.
8. În lucrările Cântece populare istroromâne şi Aşa cântat –
cântece populare autorul prezintă prima colecţie de cântece
populare istroromâne ce aduce un bogat şi divers material
pentru studiile de filologie şi folclor, fiind adevărate
comori de limbă, ce evidenţiază puterea de creaţie a
poporului ce se dezvăluie în motivele, sentimentele şi
expresia cântecelor.
9. Ioan Maiorescu Itinerar în Istria şi Vocabular istrianoromân,
Jassi Tipolitografia Goldner, 1874, p. 39.
10. Teodor T. Burada O călătorie în satele româneşti din
Istria, Tipografia Naţională, Iaşi, 1896.
11. Ibidem, p. 41.
12. Ibidem.
13. Ibidem, p. 39.
14. Ibidem, p. 39.
15. Descrierea cea mai complexă referitoare la interiorul
unei locuinţe o găsim la Teodor Burada, op.cit.
16. Teodor Burada, op.cit., p. 39.
17. Ibidem, p. 42.
18. Ibidem, p. 40
19. Sextil Puşcariu, Studii istroromâne, vol.III, Editura
Cultura Naţională, Bucureşti, 1929, p. 219.
20. Florea Bobu Florescu, Opincile la români, Editura
Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1957.
21. Instrumente de suflat tradiţionale.
22.?? Ibidem, p. 220.
23. Ibidem, p. 220-221.
24. Teodor Burada, op.cit., p. 15.
25. Ibidem.
26. Ibidem, p . 16.
27. Actualul oraş port Rijeka.
28. Cunoscută azi sub numele de Opatija este una dintre
staţiunile aflate în Peninsula Istria.
29. Sextil Puşcariu, op.cit, p. 223.
30. Ibidem.
31. Ioan Maiorescu, op.cit. p. 26
32. Teodor Burada, op.cit., p. 42.
33. Ibidem.
34. Ibidem.
35. Ioan Maiorescu, op.cit, p .69.
36. Ibidem.
37. Ibidem.
38. Ibidem.
39. Ibidem.
40. Încălţări numite şi ciubotine care erau scurte, prinse cu
baieră dinainte.
41. Teodor Burada, op.cit., p. 44.
42. Ioan Maiorescu, op.cit, p. 69 -70.
43. Teodor Burada, op.cit., p. 44.
44. Ciorapi lungi până la genunchi confecţionaţi din lână.
45. Florea Bobu Florescu, op. cit, p. 3.
46. Ibidem, p. 7.
47. Ibidem.
48. Teodor Burada, op.cit., p. 44.
49. Ibidem.
50. Leca Morariu, Dansurile istroromâne în „Făt Frumos”
nr. 3, an X, 1935, p. 21.
51. Ibidem.
52. Pe la 1890, T. Burada a mai avut norocul să prindă
puţin din acest tezaur coreografic şi să ni-l lase drept
preţioasă moştenire. lată ce ne spune despre columbaio şi
su piciore: „Columbaro e ca şi hora noastră. Se prind de
mâini, atât bărbaţii cât şi femeile şi fac un cerc închis. Paşii
sunt fără ordine, săriturile fără nicio simetrie. Su piciore se
joacă câte doi, un bărbat şi o femeie, sau doi bărbaţi şi
două femei la un loc, care se ţin de brâu. Şi în acest joc
paşii sunt fără simetrie şi fără cadenţă. Trupul este ţeapăn
şi numai picioarele se mişcă, bătând în pământ cu putere.
53. Traian Cantemir, op. cit. p. 11.
54. Lecca Morariu, Lu fraţii noştri, Suceava, 1928, De ale
ciribirilor, Cernăuţi, 1932.
55. Motivele dispariţiei poeziei populare la Istro-români, în
„Făt-Frumos”, an X, 1935, Cernăuţi, p. 28.
56. Lavalle Ioseph, Voyage pittoresque de l’Istrie et de la
Dalmatie, p. 59.
57. Ibidem.
58. Petru Iroaie, Cântecele populare istroromâne, Tiparul
Glasul Bucovinei, Cernăuţi, 1936, p. 7.
59. Ibidem, p. 8.
60. Ibidem, p. 22-23.
61. Ibidem, p. 23.
62. Fola verde frunz uscat, Case verit-am împuşcat, Din
voisca de la Belgrad, Tu ai plânsu io am cântat – Foaie verde
frunză uscată, Acasă sosit-am împuşcat di războiul de la
Belgrad, Tu ai plâns eu am cântat.
63. Ibidem.
64. Traducere: Nina, nina nena, Floricică frumoasă, De ai fi
tu a mea, Eu aş fi al tău. Dar mama nu mi-i mulţumită. Dar
or de ar fi mama, Ori de n-ar fi, Tu vei fi a mea Frumoasă
floricică. Oia nina, nena, Floricică frumoasă, Frumos te poţi
Şi scumpă-mi eşti… Şi mereu te voi iubi, De nu voi muri.
65. Compoziţia folcloristică a fost culeasă în august 1935
la Susneviţa, de către Leca Morariu iar în traducere
înseamnă: „Frumosule brad, verde pin. Aşteptu-te frumos
răspuns! Mândro, pân la mormânt eşti a mea”.
66.Traducere: Taie tată oaia, Că vin nuntaşii, Nuntaşii
frumoşii! Şi frumos se poartă. Soseşte mireasa Încununată
frumuşica!Încununate cosiţe cu verzi floricele. Şi mirele
frumosul, La comanac cu penişul.
67. Traducere:Vino încoace , copilo! Îţi voi spune ceva. Fi-va
pentru tine, floricico, Numai vino încoace. Cu drag aş merge,
Dar mama mă păzeşte, Tata nu mă dă. Ce vrea maică-ta, Ce
te vrea taică-tău pe tine, Când tu mă ai pe mine? Cules de
Laca Morariu de la Ioje Micleuş de 45 de ani din localitatea
Noselo.
68. Traducere: Hai să ne căsătorim, Până e ora şi timpul, Că
dacă-i îmbătrâni, Nici dracul nu va vrea (să audă) de tine.
Cules de Leca Morariu în anul 1935,de la Frane Lupichiu
din localitatea Brdo.
69. Traducere: Fată vino cu mine, eu îţi doresc bine. De mă
vei asculta, mă voi însura cu tine; Ţi-oi cumpăra de
pantaloni. Pantaloni vei îmbrăca, ce-i frumos vei pierde.
Culeasă de Leca Morariu în anul 1935de la Ivana Micleuş
de 21 ani din Noselo.
70. Traducere: Dimineaţa mi-or veni nuntaşii. Nuntaşii vor
veni, opincile se vor rupe, Floarea-mi se va duce dracului.
Cules de Leca Morariu în anul 1935de la Toni Ţvetici de
52 ani din Suşnieviţa.
71. Traducere: Vino-mi mândrule seara, Eu te voi aştepta cu
dor pe tine… Leagă calul să se umbrească. În ogradă-i un dud
alb. Sub el doarme un câinele. Adu-i o coajă de pâine, că de
nu te va muşca. Îţi scârţie uşa, Copilo, nu ştii! Cu seu voi
unge-o; Făr de frică poţi veni. Mama când se va duce să
doarmă, ne vom ibovnici cu dor. Cules de la Toni Ţvetici.
72. Traducere: M-am dus la apă. Flăcăul m-a întâlnit: – Îţi
voi duce apa, dacă mă vei săruta.- Eu te-aş săruta de mă vei
încununa. – Te voi încununa de mă vei iubi mult. – Te voi
iubi mult şi împreună ne-om trăi viaţa. Cules de la Ivana
Micleuş.
73. Compoziţie (text şi melodie) creată de însuşi Ive Peras,
23 de ani din localitatea Brdo.
Traducere: Dimineaţa bruma căzut-a pe dumdrăvi verzi. A
ars toată iarba şi frumoasele flori. Nu-mi pare rău de florile
mele dacă le arde bruma. Dar mi-ar părea rău de mă va
părasi mândra. În mijlocul inimii mele creşte o floricică. De
nu o vei dori-o se va usca.
74. Cântec de nuntă cules de la Ive Baco, 15 ani din
Suşnieviţa. Traducere: Frumoasă fată, tu te vei mărita,
niciodată nu vei uita.
75. Traducere: Fetele, fetele, Cinstitele, vrednicele- Nu ştiu
nici săpa, Nici duminicile juca, Decât în cenuşă a sta. Cântec
cules de la Ive Baco.
76. Traducere: Fetele-n Şuşnieviţa Fug la joc Numai când naud
armonica. Acasă ar vrea ibovnicul Ca să se iubească cu
el. Cântec cules de la Ive Baco din Şuşnieviţa de către Leca
Morariu în anul 1935.
77. Traian Cantemir Motivele dispariţiei poeziei populare la
Istro-români, în „Făt-Frumos”, an X, 1935, Cernăuţi, p.
32.
78. Ucka este denumirea zonei de sud a Muntelui
Maggiore.
79. Traian Cantemir Istro-Românii, Hotin, Tipografia M.
Landvigheri, 1937, p. 19.
80. Sărbătoarea de Trei Crai se ţine în data de 6 ianuarie.
81. Traian Cantemir, op. cit., p. 19.
82. Vechea denumire a actualei localităţi Suşnieviţa.
83. Traian Cantemir, op. cit., p. 19.
84. Ibidem, p. 20.
85. Zvonciarii sunt cunoscuţi şi cu denumirea de
clopotari, datorită celor trei clopote mari, cu ajutorul
cărora alungă spiritele ele.
86. Selişte este sinonim cu localitate, sat. Termenul este
utilizat în prezent de locuitori.
87. Traian Cantemir, op. cit. p. 21.
88. Ibidem.
89. Ibidem.
90. Teodor Burada, op.cit., p. 22.
91. Ibidem.
92. Ibidem.
93. Un tomaj era egal cu 2 litri.
94. Teodor Burada, op.cit., p. 23.
95. Ibidem.
96. Ibidem.
97. Ibidem.
98. Traian Cantemir, Istro-Românii. Nunta, Cenăuţi,
1938, p.4.
99. Teodor Burada, op.cit., p. 46.
100. Ibidem.
101. Ibidem.
102. Trian Cantemir, op. cit., p. 6.
103. R. M. Cossar, Fogge, nozze, e danze dell’agro parentino
– în Il Folklore taliano, an 7, iulie-decembrie, 1923, p. 12.
104. Teodor Burada, op.cit., p. 48.
105. Ibidem, p. 51.
106. Ibidem, p. 52.
107. Traian Cantemir, Istroromânii. Magie Spirite, Extras
din revista „Făt-Frumos”, An XIII, Cernăuţi, 1938, p. 10.
108. Ibidem, p. 11.
109. Ibidem, p. 14. La istroromâni vârcolaci devin numai
aceia care au sfârşit în mod tragic în urma unor răni
provocate şi care nu au fost spălaţi (aici cu valenţe de
purificare) cu vin şi untdelemn, astfel încât sufletele celor
dispăruţi ă nu fie înhăţate de forţele răului.
110. Ibidem. Asemenea practici sunt des întâlnite şi în
Oltenia acolo unde usturoiul, cunoscut pentru valenţele
sale apotropaice este folosit de bătrânele vrăjitoare atunci
când o casă este ameninţată de moroi.
111. Elena Niculiţă Voronca, Datinele şi credinţele
poporului român aşezate în ordine mitologică, ediţie
îngrijită de Victor Durnea, Iaşi, Polirom, 1998, p. 456.
112. Traian Cantemir, op. cit, p. 13.
113. Ion Agârbiceanu, Nuvele şi povestiri, Editura Cartea
românească, Bucureşti, 1976, p. 32; Idem, Arhanghelii,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979.
114. Ibidem. Relevarea acestor practici evidenţiază
similitudini consistente cu dansul paparudelor din satele
româneţti ţi cu credinţa că acestea, invocând ploaia vor
reuţi să salveze recoltele.
115. Istroromân.
116. Traian Cantemir, op. cit. p. 12.