Topocronia cărţilor populare: heraldica iubirii. Literatura de desfătare. Arhitecturile exemplare şi compensatorii

1. Cf. Toma Pavel, Arta îndepărtării. Eseu despre
imaginaţia clasică, în româneşte de Mihaela Mancaş,
[Bucureşti], Editura Nemira, 1999.
2. Vezi şi Somadeva, Vetalapanciavimsati (Cele douăzeci şi
cinci de enigme ale demonului), în româneşte de Agop
Bezerian, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1996, pp.5-6
şi Somadeva, Oceanul Poveştilor (Kathasaritsagara),
Traducere de Agop Bezerian, Editura Saeculum I.O.,
Bucureşti, Editura Vestala, 1997, pp. 5-6.
3. Cf. Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I,
Etapele istorice ale conceptului, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2002, pp. 90-91.
4. În acest sens, Mihai Moraru consideră că epocilor de
stabilitate şi fortificare a dogmei le corespunde direcţia
etică, în timp ce fazelor de emergenţă a mişcărilor socialculturale
sau de lărgire a orizontului geografic, evaziunea,
fabulosul, eroicul [De nuptiis Mercurii et Philologiae,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997, pp.
44-45].
5. Pornind de la sintagma profesorului Ion Vlad
(Aventura formelor. Geneza şi metamorfoza “genurilor”
literare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
pp. 13 şi 63), avem în vedere imaginea acelui homo
narrativus care povesteşte şi se povesteşte, existând astfel
şi formându-se în şi prin poveste.
6. Miron Costin, Opere II, Ediţie critică îngrijită de P. P.
Panaitescu; Bucureşti, Editura pentru literatură, 1965,
p.10.
Aretuza, 1787, Logofătul Petrache
B.A.R., Bucureşti, Ms. rom. 3514
7. Apud Cătălina Velculescu, Cărţile populare şi literatura
românească, Bucureşti, Editura Minerva, 1984, p. 73.
8. Dan Zamfiresu, Nicolae Cartojan şi cărţile populare în
literatura românească, Cuvânt înainte la Cărţile populare
în literatura românească, I, Epoca influenţei sud-slave,
Bucureşti, Editura Enciclopedică română, 1974, p. V şi p.
XVII.
9. Cf. Cătălina Velculescu, op. cit., p. 68.
10. Miron Costin, Opere II, ed. cit., p. 13.
11. În cel de-al doilea text de escortă al Vieţii lumii,
Înţelesul stilurilor, cum trebuieşte să se citească, Miron
Costin insistă pe această ordine: “să citeşti şi al doilea şi al
treilea rându, şi aşa vei înţelege dulceaţa, mai vârtos să
înţelegi ce citeşti…”, Opere II, ed. cit., p. 115.
12. Ibidem, p.13.
13. Ibidem.
14. Apud. Alexandru Duţu, Cărţile de înţelepciune în
cultura română, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R.,
1972, p. 21 .
15. Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti II,
Bucureşti, 1928, pp. 85-87.
16. Cf. Al. Duţu, op.cit.
17. Elvira Sorohan, Introducere în istoria literaturii
române, Ediţia a II-a, Iaşi, Editura Universităţii
“Alexandru Ioan Cuza”, 1998, pp. 73-80.
18. Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche.
Compendiu, [Bucureşti], Editura Ager, 2004, pp. 43-60
19. Vezi, pentru analiza detaliată a fenomenului, Ştefan
Lemny, Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc,
Bucureşti, Editura Meridiane, 1990 şi Daniel Barbu,
Scrisoare pe nisip. Timpul şi privirea în civilizaţia
românească a secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Editura
Antet, 1996.
20. La storia di Filerot e Anthusa. Istoria lui Filerot şi cu a
Anthusei (ms. 1374 Bar – Bucarest), Édizione critica,
introduzione et traduzione a cura di Angela Tarantino,
[Roma], Bagato Libri, 1996.
21. Vezi, pentru sugestii asupra timpului iubirii în poezia
trubadurilor, Miha Pintarič, op. cit., pp. 71-83 şi, pentru
repere generale, binecunoscutul D. Rougemont, L’amour
et l’Occident, Paris, Librairie Plon, 1972.
22. La storia di Filerot…, p. 207.
23. Cărţile populare în literatura românească, vol. II, ed.
cit., p. 44.
24. Cf. Georges Dumézil, Cele patru puteri ale lui Apolo şi
alte eseuri. Douăzeci şi cinci de schiţe de mitologie,
Traducere de George Anania, Bucureşti, Univers
Enciclopedic, 1999.
25. Vezi Miron Costin, Opere II, ed. cit., pp. 127-128.
26. La storia di Filerot…, ed. cit., p. 221 şi p. 231.
27. Poeţii Văcăreşti, ediţie de Elena Piru, Bucureşti, E. P.
L., 1961, p. 333.
28. Pentru detalii privind terminologia şi arta armoariilor
medievale, vezi şi G. J. Brault, Early Blazon. Heraldic
Terminology in the Twelfth and Thirteenth Centuries with
Special Reference to Arhurian Literature, Oxford, 1972, R.
Viel, Les Origines symboliques du blason, Paris, PUF, 1972,
A. M. Barstow, A Lexicographical Study of Heraldic Terms
in Anglo-Norman Rolls of Arms (1300-1350), University of
Pennsylvania Press, 1974, Genealogica et Heraldica.
Recueil du XIVe congrès international des sciences
généalogique et héraldique (Copenhague, 1980),
Copenhague, 1981, Michel Pastoureau, Traité d’
héraldique, Paris, ÉditionsPicard, 1993, Michel
Pastoureau, Figures de l’héraldique (Paris, Gallimard,
1996), Michel Pastoureau, Les Emblèmes de la France,
Paris, Éditions Bonneton, 1998 şi Michel Pastoureau, Une
histoire symbolique du Moyen Âge occidental, Paris, La
Librairie du XXIe siècle, 2003.
29. Pentru o teorie a imaginii, a receptării şi a
funcţionalităţii ei în Evul Mediu, vezi şi François Garnier,
Le langage de l’Image aus Moyen Âge. Signification et
Symbolique, Paris, Le Léopard d’or, 1982, Mikel
Dufrenne, L’Oeil et l’Oreille, Paris, Jean Michel Place,
1991, Georges Didi-Huberman, Devant l’Image, Paris, Les
Éditions de Minuit, 1990, Régis Debray, Vie et mort de
l’image. Une histoire du regard en Occident, Paris,
Gallimard, 1992, Sixten Ringbom, De l’icone à la scène
narrative, Paris, Gérard Montfort, 1997 (originalul englez
– 1965), Hans Belting, Image et culte. Une histoire de l’image
avant l’époque de l’art, Paris, Les Éditions du Cerf, 1998
(originalul german – 1990), Hans Belting, L’image et son
public au Moyen Âge, Paris, Gérard Montfort, 1998
(originalul german – 1981), Georges Didi-Huberman,
Devant le temps. Histoire de l’art et anachronisme des
images, Paris, Les Éditions de Minuit, 2000.
30. În ceea ce priveşte relaţia cuvânt-imagine, semnalez
comentariul lui Paul Zumthor, La mesure du monde, ed.
cit., pp. 267-268, care, în analiza evoluţiei ilustraţiei din
manuscrisele cuprinzând călătoria lui Marco Polo (dacă
cel mai vechi nu este ilustrat, următoarele introduc câteva
miniaturi în jurul anului 1350, în timp, numărul
imaginilor creşte vertiginos ajungând, la începutul
secolului al XVI-lea, la aproape două sute), nota că ea este
destinată “să permită lectorului să opereze transferul de la
text la viziune şi, prin acest mijloc, să instruiască
emoţionând”.
31. Pentru motivul „privirii filtrate” vezi şi Victor
Ieronim Stoichiţă, Efectul Don Quijote. Repere pentru o
hermeneutică a imaginarului european, Humanitas, 1995,
pp. 252-278.