Saint Basil the Great
„The Revealer of Heavenly Things”
This research into the work of Saint Basil the Great, 1630 years after his death, is part of the events initiated as a result of the decision taken by the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church to celebrate “the revealer of heavenly things“ in 2009, a year declared as “Memorial Year of St. Basil the Great, Archbishop of Caesarea Cappadocia (†379) and of the other The research particularly analyzes the contribution the Saint had to the strengthening of fundamental dogma and ritual elements. Saint Basil the Great was an adviser, teacher, guide towards heavenly things, which he brilliantly interpreted. His soul, inspired by his love for God, created the Divine Liturgy and the Special Prayers for the Remission of Sins and, beyond any controversy as to the paternity, the unity of the spirit animating them is obvious. Liturgical work of divine inspiration, the Liturgy particularly stands out through the Anaphora devised by Saint Basil. The elements of the Divine Liturgy and the structure of the Anaphora are analyzed. In addition, emphasis is given to the nine Homilies of St. Basil the Great on the Hexaemeron, uttered as a priest (he became a bishop in 370) during a particular week in the Lent. The Hexaemeron is a comment on the 1-26 verses from the Confinement, an unfinished work. In these texts, St. Basil proves a remarkable power to go into the mystery of Creation, with revealing results at the end. The Hexaemeron is a Christian guide for understanding Creation, the author using scriptural and rational arguments to object to the philosophical trends of the ancient times related to the genesis of the world. All this out of love for God, whom he glorifies for the beauty of the world He created. The Treatise On the Holy Spirit is presented in the context of the religious disputes in the 4th century, when Orthodoxy used to be threatened by a series of heresies. The fearless attitude Saint Basil the Great had in defending Orthodoxy was favorably echoed at the time, as he was considered a “pillar of Orthodoxy”.
Keywords: Saint Basil the Great, Orthodoxy, dogma, ritual, Liturgy, the Holy Spirit, Creation
1. Apud Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, în Părinţi şi scriitori
bisericeşti, vol. 17, traducere, note şi indici de Pr. D. Fecioru,
Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986, p. 30 şi urm.
2. V. Ciprian Streza, Este Sfântul Vasile cel Mare autorul
Liturghiei ce îi poartă numele? Argumente interne pentru
paternitatea vasiliană din Rugăciunea teologică a acestui text
euharistic, în „Revista Teologică”, serie nouă, anul XVII
(89), nr. 3, iul.-sept., 2007, pp. 248-273; Cultul creştin al
capadocienilor din sec. IV între imporvizaţiee şi text scris. O
chestionare a scrierilor Sf. Vasile cel Mare, în „Revista
Teologică”, serie nouă, anul XVI (88), nr. 1, 2006, pp. 33-
42; Liturghia Sf. Vasile cel Mare şi a Sf. Ioan Gură de Aur.
Textele liturgice principale ale ritului bizantin, în „Îndrumătorul
bisericesc”, Sibiu, 2007, pp. 130-150.
3. Pentru un comentariu mai amplu, v. Ciprian Streza,
Anaforaua Sfantului Vasile cel Mare. Istorie. Text. Analiza
comparata. Comentariu liturgic, Ed. Andreiana, Sibiu, 2006.
4. O schiţă istorică şi comparativă face Pr. Petre Vintilescu
în Liturghiile bizantine privite istoric în structura şi rânduiala lor,
Buc., Tipografia Cărţilor bisericeşti, 1943, p. 82 şi urm.
5. V. Ciprian Streza, Este Sfântul Vasile cel Mare autorul
Liturghiei…?, cit. supra, p. 249.
6. Iustin Martirul şi Filozoful, Apologia I, cap. LXVI, 5.
7. O analiză a rugăciunilor găsim la Pr. Petre Vintilescu, Op.
cit., p. 89, cu această concluzie: „De altfel, în ambele
liturghii, obiectul principal al mulţumirii din rugăciunea a
doua euharistică este mântuirea lumii prin Domnul nostru
Iisus Hristos. De aceea, ea este cunoscută sub numele
rugăciune hristologică, care corespunde mai deplin celei
din Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”.
8. PSB, vol. 17, cit. supra, p. 73
9. Ibidem, p. 83.
10. Pr. Ioan G. Coman, Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare.
Profil istoric şi spiritual (330-379), în vol Sfântul Vasile cel Mare.
Închinare la 1630 de ani. Ed. a II-a revăzută, adăugită şi
îngrijită de Emilian Popescu şi Adrian Marinescu. Editura
Basilica, Buc., 2009, p. 42.
11. Sf. Vasile cel Mare, Cuvântul I despre facerea omului, 7, în
Cuvinte puţine oarecare din ceale multe ale Părinţilor noştri Vasile
cel Mare şi Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, tălmăcite din
limba elinească de Grigorie Mitropolitul Ungrovlahiei,
1826.
12. Apud Preot Dumitru Stăniloae, Învăţătura despre Sfânta
Treime în scrierea Sfântului Vasile Împotriva lui Eunomiu, în vol.
Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1630 de ani…, cit. supra, p.
82.
13. V. Pr. Dumitru Stăniloae, Ibidem, p. 82 şi urm.
14. Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literature creştine,
vol II, Ed. Moldova, Iaşi, 1996, p. 10.
15. Împotriva lui Eunomiu, Cartea I (PG XXIX, 553).
Deosebirea dintre fiinţă şi lucrări o regăsim şi în Epistola
234: “Căci lucrările sunt diferite, pe câtă vreme fiinţa este
simplă, iar noi putem afirma că din lucrări îl cunoaştem pe
5 >>>
Dumnezeu, pe când de fiinţa Lui nu suntem în stare să ne
apropiem, pentru că lucrările Lui sunt cele care coboară
spre noi, pe când fiinţa Lui rămâne inaccesibilă”. (PSB, vol
12, traducere, note şi indici de Pr. Prof. Dr. C. Corniţescu
şi Pr. Prof. Dr. Teofdor Bodogae, Buc., Ed. IBMBOR, p.
483.
16. Pr. Dumitru Stăniloae, Op. cit., p. 87. O caracterizare
expresivă, succintă a deosebirii dintre concepţia eretică a lui
Eunomiu şi teologia Sf. Vasile, găsim în acelaşi loc, p. 93:
„Sfântul Vasile dovedeşte din nou o gândire personalistă, în
vreme ce Eunomiu, una naturistă”.
17. Împotriva lui Eunomiu, Cartea III (PG XXIX, 656).
18. În vol. Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1630 de ani, cit.
supra, se găsesc mai multe studii care cercetează învăţătura
Sf. Vasile cel Mare despre Sfântul Duh, semnate de: Pr.
Dumnitru Stăniloae, Pr. Ioan Chirvasie, Pr. Constantin
Corniţescu, Pr. Ştefan Alexe, Pr. Doru Costache, Pr. Ioan
G. Coman. Vezi, pentru o trecere în revistă a lucrărilor
premergătoare tratatului, dar şi cele concomitente sau
posterioare: Pr. Ioan Chirvasie, Învăţătura despre Sfântul Duh
la Sfântul Vasile cel Mare, loc. cit., p. 101 şi urm.
19.Epistola 223. Către Eustaţiu, în PSB, vol. 12, cit. supra, p.
464.
20. PSB, vol 12, cit. supra, p. 544 : „El prigoneşte acum
credinţa aceea pe baza căreia a fost primit (la episcopat – n.
n., O. M. ), luptă împreună cu cei ce anatemizează formula
niceeană şi susţine cu tărie erezia pnevmatomahilor […]
astfel se anulează harul care I s-a dat de episcopii de atunci”
(Epistola 263). În aceeaşi epistolă, vorbeşte de lupii
îmbrăcaţi în pele de oaie, care sfâşie turma lui Hristos şi
care fac mai mult rău decât duşmanii declaraţi ai unităţii
Bisericii: „… neobrăzata şi neruşinata erezie a arienilor, care
s-a rupt pe faţă de trupul Bisericii, persistă în rătăcirea ei şi
nu tulbură atât de mult, încât nelegiuirea lor e cunoscută
tuturora. În schimb , cei îmbrăcaţi în piele de oaie şi care
prezintă o înfăţişare liniştită şi blândă sfâşie fără milă turma
lui Hristos, întrucât provin din rândurile noastre, uşor
provoacă pierdere în inimile celor mai simpli, aceştia sunt
primejdioşi şi greu de ocolit”. (p. 542 şi urm.)
21. Ibidem, p. 306 şi urm.: „…Este necesar să mai precizăm
că trebuie să fugim şi de aceia care părăsesc rânduiala lăsată
de Domnul şi pun fie pe Fiul înaintea Tatălui, fie pe Duhul
Sfânt înaintea Fiului, atacând deschis dreapta credinţă. Căci
datori suntem să păstrăm neatinsă şi nesmintită rânduiala
pe care am primit-o chiar din gura Mântuitorului, atunci
când a zis: «Mergând învăţaţi toate neamurile botezându-le
în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh»” (Epistola
125).
22. Ibidem, Introducere, p. 7.
23. Despre Sfântul Duh, în PSB, vol. 12, cit. supra, p. 19: „Nu
de mult, pe când mă rugam cu poporul, slăvind pe
Dumnezeu Tatăl în două feluri, când cu Fiul împreună cu
Duhul Sfânt, când prin Fiul în Duhul Sfânt, ne-au acuzat
unii din cei de faţă că folosim cuvinte străine şi, în acelaşi
timp, contradictorii. Tu, mai ales pentru folosul acelora, iar,
dacă boala este fără remediu, pentru a-i feri pe cei cu care
întreţin realţii, ai cerut să fie formulată clar învăţătura
despre aceste sensul acestor expresii”.
24. Epistola 231: „Cartea Despre Sfântul Duh a fost scrisă de
mine şi acum e gata după cum ştii, dar fraţii care se află
lângă mine m-au oprit să o trimit scrisă pe hârtie şi mi-au
spus că au instrucţiuni de la Frăţia Ta s-o scrie pe
pergament. Şi ca să nu pară că mă împotrivesc poruncilor
pe care le-ai dat, am aşteptat până acum şi ţi-o voi trimite
mai târziu, dacă aflu pe cineva în stare să vină până acolo.
Adio, şi curaj. Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine – şi
Dumnezeu să te păzească cu puterea Lui întru bucuria
noastră şi a Bisericii Lui!” (PSB, vol. 12, cit. supra, p. 479).
25. Sf. Atanasie cel Mare, Epistola către Paladiu, apud PSB,
vol. 12, cit. supra, p. 9.
1. Coman, Pr. Ioan G., Personalitatea Sfântului Vasile cel
Mare. Profil istoric şi spiritual (330-379), în vol Sfântul Vasile cel
Mare. Închinare la 1630 de ani. [The Personality of Saint Basil the
Great. A Historical and Spiritual Profile (330-379), in Saint Basil
the Great. Worship after 1630 years]. Ed. a II-a revăzută,
adăugită şi îngrijită de Emilian Popescu şi Adrian
Marinescu. Editura Basilica, Buc., 2009.
2. Iordăchescu, Pr. Cicerone, Istoria vechii literature creştine
(History of Old Christian Literature), vol II, Ed. Moldova, Iaşi,
1996.
3. Streza, Ciprian, Este Sfântul Vasile cel Mare autorul
Liturghiei ce îi poartă numele? Argumente interne pentru
paternitatea vasiliană din Rugăciunea teologică a acestui text
euharistic (Is Saint Basil the Great the author of the Liturgy bearing
his name? internal arguments for the Basilian paternity in the
theological Prayer of this Eucharistic text), în „Revista
Teologică”, serie nouă, anul XVII (89), nr. 3, iul.-sept.,
2007.
4. Idem, Cultul creştin al capadocienilor din sec. IV între
improvizaţie şi text scris. O chestionare a scrierilor Sf. Vasile cel
Mare (The Christian cult of the Cappadocians in the 4th century
between improvisation and written text. A look into the writings of
St. Basil the Great), în „Revista Teologică”, serie nouă, anul
XVI (88), nr. 1, 2006.
5. Idem, Liturghia Sf. Vasile cel Mare şi a Sf. Ioan Gură de
Aur. Textele liturgice principale ale ritului bizantin (The Liturgy of
St. Basil the Great and of St. John, the Golden Mouth. The main
liturgical texts of the Byzantine rite) , în „Îndrumătorul
bisericesc”, Sibiu, 2007.
6. Idem, Anaforaua Sfantului Vasile cel Mare. Istorie. Text.
Analiza comparata. Comentariu liturgic (The Anaphora of St.
Basil the Great. History. Text. Comparative analysis. Liturgical
comment), Ed. Andreiana, Sibiu, 2006.
7. Vasile cel Mare, Cuvântul I despre facerea omului, 7, în
Cuvinte puţine oarecare din ceale multe ale Părinţilor noştri Vasile
cel Mare şi Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu (First word on
man’s genesis, 7, in Few random words of the many belonging to our
Priests Basil the Great and Gregory the Great), tălmăcite din
limba elinească de Grigorie Mitropolitul Ungrovlahiei,
1826.
8. Vintilescu, Pr. Petre, Liturghiile bizantine privite istoric în
structura şi rânduiala lor (A historical look into the structure and
ceremonial of Byzantine Liturgies), Buc., Tipografia Cărţilor
bisericeşti, 1943.
