Alternatives of city description as urban history
The article reviews Zoltán Rostás’s anthology book on the “other interwar Bucharest’s” social life, as described in the writings of some Gustian sociologists. The review highlights the particularities of this perspective (sociological, not sentimental; observative, not retrospective) and how it is appropriately reflected in the organization of such an anthology (factual, not normative; documental, not interpretive). It attempts to explain, firstly, the role and relevance of this method, meant to reconsider and reconstruct a past sociological knowledge; and, secondly, the role and relevance of the concept of “other” for understanding the city and a past historical period.
Keywords: Gusti School of Sociology, Bucharest, urban sociology, urban history, anthology
* Zoltán Rostás, Alţi Bucureşti interbelici. Studii şi cronici gustiene (Bucureşti, Editura Vremea: 2014, 192 pagini, ISBN: 978-973- 645-631-2.)
1. Această idee este sugerată explicit de autor într-un interviu recent: „Este interesant să pătrunzi în interbelic prin reţeaua socială a şcolii gustiene şi să vezi sensibil altceva decât ce văd «exegezii» eseiştilor” (Zoltán Rostás, „Pentru mine, «lumea diversă» este un moft”, în Cooperativa G, interviu disponibil la adresa web http://www.cooperativag.ro/zoltan-rostaspentru-mine-lumea-diversa-este-un-moft/).
2. În primul număr din Sociologie Românească, Gusti reaminteşte ideea monografierii tuturor unităţilor sociale (inclusiv a oraşelor), chiar dacă, din raţiuni metodolgice sau de „urgenţă socială”, ele au început prin studierea satelor: „e vorba mai ales de monografii săteşti, fără să nesocotim însă nici monografiile regionale, nici monografiile industriale sau orăşeneşti” (Dimitrie Gusti, „Sociologie Românească”, Sociologie Românească, 1936, p. 7). Zoltán Rostás explică astfel în Prefaţă: „Este adevărat că metodologia dezvoltată în primele campanii monografice din anii 1920 – şi codificate de H.H. Stahl – se preta la studiul amintit al satului, este la fel de adevărat că organizarea cercetării cu studenţi era mai uşor de realizat la ţară, dar nimeni n-a negat importanţa cercetărilor urbane, nimeni n-a refuzat vreodată asemenea studii sau articole în revistele Şcolii” (p. 5).
3. Zoltán Rostás, „Pentru mine, «lumea diversă» este un moft”, loc. cit.
4. Precum cele care caută explicit „anormalul” sau „periferia” în istoria şi cultura oraşului (V. Adrian Majuru, Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă, Editura Compania, 2003).
