Moments in the development of Romanian literary language: “The Palia from Orăștie”
The first two books of the Bible are known in Romanian culture as Palia, named after the slavonic term. In Oraștie they were translated and published in 1582 and had a major influence over the romanian literary language. Our paper analyze the reasons why this part of the Old Testament had such an impact on the evolution of romanian language.
Keywords: history of Romanian language, The Palia from Orăștie, Romanian literary language, the paradigmatic language
1. Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti, vol I, Bucureşti, 1925, p. 203-206; Eugen Pavel, Palia de la Orăştie interpretată de…, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984, p. 148.
2. Cu mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşitul Duhului sfânt, eu, Tordaş Mihaiu, ales piscupul rumânilor, în Ardeal, şi cu Herce Ştefan, propoveduitorul Evangheliei lu Hristos în oraşul Căvăran Sebeşului, Zacan Efrem, dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi, propoveduitorul Evangheliei în oraşul Lugojului, şi cu Archirie prototopul Varmigiei Hunedorei ţinum într-una pentru jelanie scriptureei sfinte că văzum cum toate limbile au şi înfluresc întru cuvintele slăvite a lui Dumnezeu, numai noi rumânii nu avem. Pentru aceia cu mare muncă scoasem den limba jidovească, şi grecească, şi sârbească pre limbă românească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se cheamă ţarstva, şi alţi proroci câţiva şi le dăruim voo fraţilor rumâni…
3. Ion Bălan crede însă în sinceritatea traducătorilor; a se vedea Limba cărţilor bisericeşti, Blaj, 1914, p. 119-126.
4. A se vedea Nicolae Iorga, Istoria literaturii româneşti, vol I, Bucureşti, 1925, p. 203-206.
5. Mario Roques, Introducere la Palia d’Orăştie, Paris, 1925, p. XXXII-XXXVI.
6. Iosif Popovici, Palia de la Orăştie, în Analele Academiei Române, XXXIII, Bucureşti, 1911.
7. La 14 martie 1571, se stinsese Ioan Sigismund Zápolya, ocrotitorul propagandei calvine în Transilvania, pe tron urcând familia Báthory care era catolică.
8. Dintre acestea trei au fost descoperite în Transilvania, unul a fost donat în 1814 de către Ioan Molnar Piuariu Bibliotecii Muzeului Naţional din Budapesta şi unul a ajuns la Biblioteca Academiei.
9. Literele folosite aici de Şerban Coresi aparţin tipului II de semne utilizate de diacon, tip întâlnit şi în Psaltirea slavonă (1576) şi cea slavo-română din 1577. A se vedea în acest sens M. Tomescu, Cartea românească în perioada coresiană, în Studia bibliologica, III(1969), p. 352.
10. Mario Roques tipărise în 1925 (cu semne chirilice) numai Bitiai şi Pentateuhul lui Heltai.
11. Textul este fotocopiat integral.
12. Ion Gheţie şi Al. Mareş au precizat în Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1974, că primele aprox. 100 de pagini şi ultimele aprox. 50 de pagini ale Paliei au fost traduse de către hunedoreni (Achirie sau/şi Moise Peştişel).
13. Trebuie specificat, credem noi, că în această zonă s-a descoperit cea mai veche inscripţie slavonă cunoscută a românilor din Transilvania, datând din 1313-1314. Ea se afla în ctitoria cnejilor haţegani de la Strei-Sângeorgiu şi este cu patru decenii mai veche decât mărturia de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Tot din această zonă se trage şi pârcălabul Laţcu Cânde, care, pe la 1436, îi cerea călugărului Gavriil (fiul lui Uric), să scrie Evangheliarul de la Mănăstirea Neamţului.
14. Studiul nu include numele proprii şi derivatele acestora, deoarece numărul lor ar modifica în mod nesemnificativ procentul la gruparea cuvintelor după origini şi repartizarea unităţilor lexicale pe părţi de vorbire.
15. V. Şuteu, Observaţii asupra frecvenţei cuvintelor în operele unor scriitori români, în Studii şi cercetări lingvistice, X (1959), nr. 3, p. 419-445.
16. Gh. Bolocan, Unele caracteristici ale stilului publicistic al limbii române literare, în Studii şi cercetări lingvistice, XII (1961), nr. 1, p. 35-73.
17. D. Macrea, Compoziţia istorică şi tendinţele actuale de dezvoltare ale vocabularului românesc, în Cercetări de lingvistică, V (1960), nr. 1-2, p. 39-57.
18. Florica Dimitrescu, Observaţii asupra artei cuvântului în ‘Palia de la Orăştie’ , în Palia de la Orăştie interpretată de…, Bucureşti, Editura Eminescu, 1984, p. 152-192.
19. Reamintim că textul cuprinde şi note marginale care explică un număr mare de cuvinte.
