Pyramids are not built like myths. Mihai Pop and the reinvention of Folklore Studies
The paper assesses the intellectual profile of Romanian ethnologist Mihai Pop, from the doublefold perspective of theoretical thinking and institutional work in his field. Lettered in Russian Formalism and Czech Structuralism during the inter-war period, Mihai Pop managed to accomplish his formation in a remarkable structuralist-semiotic setting in postwar Romania, in a theoretical stance which remained singular in Romanian research during communism and acquired a well-deserved international recognition. Among others, this stance enabled Mihai Pop to rebuild the domain of Romanian Folklore studies, after the 1948 education reform, and safeguard the field against ideologization, which was about to return in full force after 1971 and after his 1975 retirement .
Key words: structuralism, ethnology, sociology, anthropology, folk literature
1. Constantin Petre, „Etnologia românească – origini și evoluții. De la vârsta romantică la perioada comunistă”, Ianus, 7-8, 2003
2. Mihai Pop, „Arhiva de folclor… la șura de fân”, în Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene, Paideia, 2003
3. Gh. Vrabie 1947
4. Rucsandra Pop, „Influența lui Roman Jakobson asupra gândirii și carierei lui Mihai Pop”, în Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.), Alma Mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții universitare interbelice, Editura Școala Ardeleană & Eikon, 2016.
5. „Sunt oameni care fac mituri, şi oameni care ridică piramide. Şi planul ăsta pe care l-am făcut eu pentru Institutul de Folclor răspundea la nişte dorinţe care erau dinainte în folcloristica noastră. Adică, întâi şi întâi răspundea la ideea lui Brăiloiu de a face cât mai multă cercetare de teren. Noi am lărgit ideea asta a lui Brăiloiu cu cercetarea de teren care era înainte de toate orientată spre muzică, am lărgit-o intrând în cercetarea sociologică, şi orientând-o şi spre obiceiuri şi spre literatură şi spre tot. Deci dintr-un institut, din arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor, care nu era decât muzicală, noi am făcut un Institut de Folclor, care cuprindea literatura, obiceiurile, comportamentele, muzica şi dansul”, Mihai Pop, „Arhiva de folclor … la șura de fân”, . „Am refăcut ideea monografiei, ca idee, dar am refăcut-o numai pentru folclor, adică n-am mai cercetat structură socială, economică etc., etc. Am cercetat numai cântece, dansuri, obiceiuri, ceea ce credeam noi că este folclor. Şi am făcut o serie de monografii din astea. (Rostas, Sala, p. 300)
6. (> Rev de folclor III, 1958, p 7-28, în Mihai Pop, Folclor românesc. I, 1998.
7. Sanda Golopenția, „Claude Lévi-Strauss și cercetarea poetică”, Revista de etnografie și folclor, 1966, nr. 2, pp. 183-186.
8. Rucsandra Pop, art.cit..
9. Mihai Pop, Folclor românesc. I, 1998, p. 111
10. Claude Lévi-Strauss, Gândirea sălbatică. Totemismul azi, trad. I. Pecher, pref. Mihai Pop, Ed. Științifică, 1970, p. 392, 400.
11. V.V. Ivanov, „The Science of Semiotics” (1962), New Literary History, vol. 9, no. 2, 1978, pp. 199-204, p. 200.
12. „Dacă pentru etnografia estică cultura este definibilă drept reproducere a unor conţinuturi mitice (şi, pe cale de consecinţă, reutilizabilă în cadrul altor discursuri mitizante, precum ideologia), în etnografia occidentală tendinţa este de a urmări relaţiile sociale şi politice pe care un conţinut inatacabil precum „cultura” îl susţine, atâta timp cât nu îi sunt dezvăluite mecanismele (care astfel s-au constituit în critici inerente la adresa ideologiei, cel puţin ca indicare a unor relaţii de putere)”, în Șerban Văetiși, Noile teorii etnografice și conceptul de descriere a culturii, Editura Fundației pentru Studii Europene, ClujNapoca, p. 213.
13. Mihai Pop, „Vreau sa fiu si eu revizuit“. Publicistica din anii 1937-1940. Antologie de Zoltán Rostás, Editura Paideia, 2010, 416 p.
14. Zoltán Rostás, „Mihai Pop sau luciditatea discretă”, Marin Diaconu, Zoltán Rostás, Vasile Şoimaru – ed., Cornova 1931, Quant Publishing House, Chișinău, 2011
15. Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976, p.61.
16. Mihai Pop, Aspects actuels des recherches sur la structure des contes, Fabula, 9.Band, Heft 1-3, Berlin, Verlag Walter de Gruyter et Co., 1967, p. 70-77.
17. Mihai Pop, „Caracterul formalizat al creațiilor orale”, în Folclor românesc. I. Teorie și metodă, ediție îngrijită de N. Constantinescu și Al. Dobre, București, Ed. Grai și Suflet – Cultura Națională, 1998, p. 159.
18. Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, ed. cit., p. 287.
19. Rodica Zane, art. cit., p. 39.
20. Mihai Pop, „La poétique du conte populaire”, în Semiotica, II, The Hague, Mouton, 1970, p. 122.
21. Idem, p. 127.
22.Cesare Segre, Istorie – cultură – critică, traducere de Ștefania Mincu, pref. Marin Mincu, București, Univers, 1986, p. 161.
23. Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, II, București, Saeculum I.O., p. 161.
24. Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii românești, București, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 579.
25. Mihai Pop, „Cercetările interdisciplinare și studiile de poetică și stilistică în teoria folcoristică a lui O. Densusianu”, Revista de Etnologie și Folclor, 1966, nr. 5-6, p. 447.
26. Mihai Pop, interviu de Vasile Crețu, Orizont, 47, 22 noi, 1973, p. 1
27.Mihai Pop, Folclor românesc. I, 1998, p. 109.
28. Mihai Pop, „Arhiva de folclor … la șura de fân”, în Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene, Paideia, 2003
29. Mihai Pop, Îndreptar pentru culegerea folclorului, Casa Centrală a Creației Populare, București, 1967, p. 106.
30. Șerban Văetiși, op. cit., p. 234.
