Pagini din corespondența Anton Golopenția–Philip Mosely (1946)

1. A.G. către Ph. mosely [ciornă, [vara 1946]) Arhivele S.R.I., Dos. 40.002, vol. 112, f. 223-226 ms.
1. Articolul a fost retipărit în „Geopolitica şi Geoistoria”, din al cărei comitet de redacţie făcea parte A.G.
2. Roman Cressin (fost bursier Rockefeller cum fuseseră A.G. şi Ph. Mosely) pleca în Anglia, unde se afla în acea perioadă, reprezentând partea americană în vederea pregătirii Conferinţei de Pace de la Paris, Ph. Mosely.
3. Legea Serviciului Social prevedea obligativitatea, pentru toţi studenţii din România, de a participa la munca echipelor regale studenţeşti pe o durată strict definită înainte de a primi diploma de absolvire a studiilor şi de a putea profesa. Ea a funcţionat timp de un an (1938-1939) şi a fost abrogată în momentul izbucnirii războiului.
4. D. Gusti a fost Comisarul Pavilionului României la Expoziţia mondială de la New York 1939), unde l-a reîntâlnit pe Ph. Mosely.
5. Christina Avghi Galitzi, căsătorită Brătescu şi-a luat doctoratul la Universitatea Columbia (unde a studiat timp de doi ani graţie unei burse Rockefeller). Teza ei de doctorat se intitula A Study of Assimilation Among the Roumanians of the United Sates şi a fost tipărită de Columbia University Press (New York, 1929). Întoarsă în România, ea va lucra în cadrul Institutului Social Român al lui D. Gusti şi al Şcolii de Asisenţă Socială şi va conduce secretariatul Congresului Mondial de Sociologie, programat să se desfăşoare în 1939 la
Bucureşti, dar amânat din cauza izbucnirii războiului.
6. Traian Herseni (1907–1980), asistent la catedra de Sociologie, Etică şi Politică a lui D. Gusti, a fost un membru de frunte al Şcolii sociologice de la Bucureşti, cu o operă vastă de sociolog, jurist, psiholog şi etnolog, care a continuat, după anii de detenţie politică (1952-1956). Demonstraţiile pregătite în vederea Congresului priveau cercetarea sociologică prin metoda campaniilor monografice.
7. A.G. vorbeşte despre cercetarea de la Hodac (1945, 1947).
8. Este vorba despre Serviciul Extern al Institutului Central de Statistică, organizat în această perioadă, prin distribuirea de controlori regionali şi censori de plasă pe
tot cuprinsul ţării.
9. Secretar al Ligii Agrare şi deputat în 1931, preşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi, ministru al Agriculturii şi Domeniilor (1939), Nicolae D. Cornăţeanu (1899-1977) a fost Profesor la Academia de Înalte Studii Agronomice din Bucureşti. A fost arestat şi închis la Aiud ca fost ministru între 1950-1955. În 1966 a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
10. I. Vasiliu este şi autorul capitolului Starea economică a exploatărilor agricole din Enciclopedia României (vol. III).
11. Sociolog, psiholog, eseist şi om politic, Mihai Ralea (1896-1964) a fost profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti, director al revistei „Viaţa românească” (1933-1940), ministru al Muncii (1938-1940) şi al Artelor (1945-1946), ambassador în S.U.A. (1946-1948), director al Institutului de Psihologie al Academiei Române (1956-). În volume ca Introducere în sociologie şi Contribuţii la istoria societăţii a susţinut idealul democraţiei
„sociale”, în care libertăţile individuale se combină cu solidarismul social. A colaborat cu Traian Herseni în perioada în care acesta ieşise din închisoare.
12. Eugeniu Speranţia (1888-1972), filozof, sociolog, psiholog şi poet, profesor universitar la Cluj, a publicat, între altele, Factorul ideal: Studii sociologice şi aplicări la viaţa noastră naţională (Oradea, 1929), Tradiţia şi rolul ei social (Oradea, 1929), Introducere în sociologie (1939, ed. II în 1944) şi Resorturile psihologice ale evoluţiei umane (1947).
13. Economist, sociolog şi om politic, profesor la Universitatea din Bucureşti, Virgil N. Madgearu Philip Mosely
https://cdn.argentaimages.com/images/detail/EDS1350351602DLORFQ.jpg

(1887-1940) a fost Secretar al Partidului (Naţional) Ţărănesc, ministru al Industriei şi Comerţului (1928-1929, 1930, 1932), al Finanţelor (1929-1930, 1932-1933), al Agriculturii şi Domeniilor (1930-1931) şi deputat (1926-1938). A murit asasinat de legionari. Teoria lui economică a fost consacrată „statului ţărănesc” şi specificului dezvoltării ţărilor agrare
(Revoluţia agrară şi evoluţia clasei ţărăneşti), precum şi structurii şi perspectivelor economiei româneşti (Agrarianism, capitalism, imperialism; Contribuţii la studiul evoluţiei sociale româneşti; Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial) sau de politică financiară (Reorganizarea sistemului de credit; Structura şi tendinţele băncilor populare în
România). Madgearu a fost cofondator, alături de D. Gusti, al Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială (devenită Institutul Social Român în 1921), Secretar General, la Iaşi şi Bucureşti al I.S.R. şi a întemeiat o Asociaţie (Institut din 1936) pentru studiul conjuncturii
economice (1936-1940).
14. Marius Gormsen a publicat studiul Short Introduction to the Principal Structural Problems of the Agriculture in Romania în 1945 (Cartea Românească/ Roumanian Institute of Economics). Studiul a apărut, în 1946, la aceeaşi editură, în traducere românească: Principalele probleme structurale ale agriculturii în România. M.G. fusese trimis în anul 1923 de guvernul danez ca expert în agricultură, spre a studia problemele fermierilor danezi imigraţi în Canada, recomandând cu acest prilej aşezarea acestora în comunităţi mixte, iar nu în colonii, spre a nu antagoniza populaţia locală şi a le grăbi asimilarea. În
1937, el a publicat studiul A Comparative Study of the Economic Development of Small Countries with and without Colonies (The Netherland, Denmark, Norway and Sweden)
(Copenhagen/Paris).
15. La 14 septembrie 1940, prin Decret regal, România e proclamată ‘Stat naţional-legionar’ cu Ion Antonescu Conducător al Statului şi Horia Sima (şef al Mişcării legionare), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Dualitatea puterii va dura până la 21-23 ianuarie 1941 (cf. IRD, p. 447).
16. Gheorghe Vlădescu-Răcoasa (1885-1989), sociolog, economist şi om politic, fusese asistentul lui D. Gusti începând din 1921 şi publicase, între altele, sinteza bibliografică L’Institut Social Roumain. XV ans d’activité 1918-1933 (Bucureşti, 1933).
17. Fratele lui H. H. Stahl, Gaston Boeuve (1894-1969, cunoscut sub numele de Şerban Voinea) a fost jurist. Activ în cercurile socialiste din Bucureşti începând din 1914, ambasador la Berna în 1946, stabilit la Paris în 1948, a fost unul dintre liderii P.S.D. din exil. Printre publicaţii pot fi citate, între multe altele, De la democraţie la robia de stat (Cu Karl Kautsky, Cultura Naţională, 1922), Marxism oligarhic (Bucureşti: Editura Brănişteanu,
1926), Democraţia şi disciplina de partid (Bucuerşti: Editura Marxistă, 1932), La Morale et le Socialisme (1953, 1957), Ni guerre, ni bolchévisme (Paris, 1948-1954), La Socialisation
(Paris: PUF, 1950). Manualul menţionat de A.G. e, fie, Sociologie. Manual unic pentru clasa a VIII-a a şcoalelor secundare (Bucureşti, 1945), fie, văzut înainte de publicare, Introducere în sociologie (în colab. cu Şerban Voinea), Bucureşti, 1947.
18. Iuliu Maniu (1873-1953) a condus lupta de eliberare naţională şi pentru Unire a românilor din Transilvania. Ca Preşedinte şi ministru al resortului de Interne al Consiliului Dirigent, s-a ocupat de preluarea administraţiei Transilvaniei de către autorităţile româneşti. A fost preşedinte al Partidului Naţional Român (1919-1926) şi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933, 1937-1947), Prim-ministru (1928-1930,
1932-1933), ministru (la Finanţe, Război) şi a susţinut cu consecvenţă democraţia, condamnând totalitarismul (regal, antonescian şi comunist).
19. Rezultatele acestei explorări sunt cuprinse în volumele Bug I şi II.
20. Decupură, decupare a unui articol din ziar.

2. A.G. către Ph. mosely (ciornă, [august 1946]) Arhivele S.R.I., Dos. 40.002, vol. 112, f. 210-214 ms. Publicat în UC, p. 360-361.

3. Ph. mosely către A.G. (26.9.1946) Arhivele S.R.I., Dos. 40.002, vol. 112, f. 282 recto-verso, dact. Publicat în UC, p. 370-372.

1. Burton Yost Berry (1901-1905) a fost un diplomat şi colecţionar de artă american. A fost consul la Atena (1938), Istambul (1943), Bucureşti (1944-1947), a condus filiale ale Departamentului de Stat în Africa, Asia de Sud şi Orientul Apropiat, şi şi-a încheiat cariera ca ambasador în Irac (1952-1954). După pensionare a trăit la Istambul, Beirut, Cairo şi Zürich. A donat colecţii de artă Institutului de Artă din Chicago (textile), Societăţii Americane de Numismatică (monede) şi Universităţii Indiana (bijuterii, despre care a publicat un volum Adriana Călinescu). În 1999 a apărut volumul Berry, Burton Y., Romanian Diaries, 1944-1947, publicat de Center for Romanian Studies.