Fănuş Neagu’s short story fiction
Ovidiu Moceanu’s study gives an overview of Fănuş Neagu’s short story fiction up to the volume Pierdut în Balcania – Lost in Balcania (1982), which he considers a synthesis and configuration of the defining elements for the author’s narrative art. The obsession of the pure word is, undoubtedly, one of the most striking dimensions of Fănuş Neagu’s prose. Even in the case of possibly less successful stories, comprised especially in the first volumes, the failings do not have stylistic causes. The sensation of elaboration is dispersed under the extraordinary pressure of daily life happenings, sometimes so brutal they fringe paroxysm, some other times picturesque or eccentric. The preoccupation for composition is overt in all the volumes. This is exactly what Fănuş Neagu referred to when he stated that, while writing his first novel „he was overwhelmed with despair and fear”. The metaphorical density of Fănuş Neagu’s work is indebted to the school of the Romania classics (Sadoveanu, Creangă, Panait Istrati), the style being „vital”, „as each author comes up with a world, with his own world, which lives as he used to live once upon a time, in his childhood, or as he is currently living (…) The style, Fănuş Neagu specifies next, is my eye carried over the field which hosts the living world”. The author of the study starts from these statements and discovers the characteristic features of Fănuş Neagu’s short stories, considering the thematic and stylistic core of the pieces which provided the author’s unmistakable identity in the Romanian short story fiction of the second half of the 20th century.
Keywords: Short story, narration, style, metaphor, rural universe, flabbergasted characters, terror, nostalgia, customs, transition
1.[1] Florin Mugur, Profesiune de scriitor, Buc., Albatros, 1979, p. 113 (interviu reluat de revista „Argeş”, nr. 6/1972)
2.[1] Fănuş Neagu, răspunsuri la o anchetă despre roman, în Caiete critice, 1983, nr. 1-2, p. 44.
3.[1] Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, Buc., C. R., 1971, p. 295 (interviu cu F. Neagu). V. şi Caiete critice, loc. cit., cu privire la importanţa substratului epic: „… fără ştiinţa povestirii un roman nu poate lua trup” sau „De aici începe literatura. Adică de la poveste” (p. 45). Povestirea, deci, e o etapă necesară în drumul spre roman.
4.[1] Wolfgang Kayser, Opera literară, O introducere în ştiinţa literaturii. Traducere şi note de H.R. Radian, cuv. înainte Mihai Pop, Buc., Univ., 1979, p. 294
5.[1] Florin Mugur, op. cit., p. 116 sqq.
6.[1] Adrian Păunescu, op. cit., p. 298
7.[1] Eugen Simion, Scriitori români azi, I, Buc., C. R., 1978, p. 586
8.[1] Adrian Păunescu, op. cit., p. 295 şi urm.
9.[1] Eugen Simion, op. cit., p. 585
10.[1] 1. V., pentru comparaţie, povestirea lui Duiliu Zamfirescu Spre Coteşti. Se aseamănă ca fond afectiv; plăcerea vorbei, asociată cu o contemplare bonomă a inocenţei, le sunt comune. V. Caii albi din oraşul Bucureşti, unde Fănuş Neagu creează un personaj tipic, Bănică, reluând dintr-o povestire mai veche (Descoperind râul) din vol. Cantonul părăsit (1964).
11.[1] Eugen Simion, op. cit., p. 586
12.[1] Op. cit., p. 583
13.[1] Nicolae Balotă, Prefaţă la volumul În văpaia lunii, Buc., Minerva, 1971, p. XIV („BPT”)
14.[1] Mircea Eliade, definind mitul, îi relevă însuşirea de a fi „istorie exemplară” la care se raportează mereu personajul (v. Le mythe de l’éternel retour, dar şi Aspecte ale mitului, Buc., Univ. 1968, de unde am ales afirmaţia : „…miturile descriu diversele şi uneori dramaticele izbucniri ale sacrului în lume sau supranaturalului” p. 6).
15.[1] Titlul a adăugat sugestia unei rubrici a autorului în „Luceafărul” după ce a renunţat la cronica sportivă.
16.[1] Mihai Ungheanu, Interviu cu Fănuş Neagu, în „Luceafărul”, 1979, nr. 16, p. 3
17.[1] Pentru o bibliografie a operei şi alte referinţe critice v. Cornel Regman – Nuvela şi povestirea românească contemporană (1944-1974), studiu introductiv, antologie şi bibliografie de…, Buc., Eminescu, 1974, pp. 421-424; Idem – Nuvela şi povestirea românească în deceniul opt, antologie, introducere şi aparat critic de …, Buc., Eminescu, 1983, p. 273 şi urm.
