Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Otilia Urs, Istoriografia coresiană. Partea a II-a. Bibliografia vieţii şi a activităţii diaconului Coresi

Download PDF
Magazine: 8 / 2012
Date: 2012
Otilia URS
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca Romanian Academy Library, Cluj-Napoca
adelaelai@yahoo.com

Abstract

 Coresi Historiography. Part Two.

A Bibliography of Deacon Coresi’s Life and Activity

The three parts of the study present an analytical bibliography dedicated to the life and work of printer Coresi who worked in Târgovişte and Braşov during the sixteenth century.

In order to achieve an account of the bibliography as objectively as possible one has used the thematic-chronological criterion. Meanwhile the value criterion has been used for a selection of the studies according to contributions done within the specialized literature.

Keywords: Deacon Coresi, the analytical and thematic bibliography, printings belonging to the sisteenth century.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Timotei Cipariu, Care e cartea cea mai veche românească?, în Organul luminării, nr. LIV din 7 ianuarie, 1848, p. 304; Idem, De Re literaria valachorm, în Annales Gymnasii Blasiensis pro anno scholastico MDCCCLVIII, Blaj, 1858, p. 11; B. P. Haşdeu, Glosse române din sec. XVI, în Columna lui Traian, 1877, nr. 10-11, p. 571; Nicolae Iorga, Sate şi preoţi din Ardeal, Bucureşti, 1902, p. 20.
  2. [1] N. Iorga, Câteva documente de cea mai veche limbă românească (sec. al XV-lea şi al XVI-lea), Bucureşti, 1906, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secţ. Lit., seria II, tom XXVIII, 95-67; Stoica Nicolaescu, Diaconul Coresi şi familia sa, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, X, 1909, p. 265-291; Petre Ştefan, Tipograful Coresi, logofăt pământean, în Limbă şi Literatură, XVIII, 1968, p. 13-25; Nicolae Iorga, Histoire des roumains, vol. V, Bucureşti, 1940, p. 154.
  3. [1] Nerva Hodoş, Un fragment din Molitvenicul diaconului Coresi (1564), în Prinos lui D. A. Sturdza la împlinirea celor 70 de ani, Bucureşti, 1903, p. 235-276.
  4. [1] Alexandru Mareş, Când a murit Coresi?, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 2, p. 153-158.
  5. [1] Octavian Niţu, Diaconul Coresi în plastica contemporană, în Biserica Ortodoxă Română, XCIV, 1976, nr. 5-6, p. 599-605.
  6. [1] Nicolae Modoiu, Coresi, în Telegraful român, An. 118, nr. 35-36, din 15 sept. 1970, Sibiu, p. 24.
  7. [1] Ştefan Toscianu, Coresi, în Familia, 7, (107), nr. 3 (67) din martie 1971, Oradea, p. 19.
  8. [1] Dumitru Bălăeţ, Coresiană, în Astra literară, supliment la Astra, 1972, nr. 2, februarie, p. VI-VII.
  9. [1] Vasile Diaconescu, Scripturile Române, Bucureşti, 1975, p. 14.
  10. [1] Constantin Lacea, Aşezarea definitivă a lui Coresi la Braşov, în Revista filologică, II, 1928, nr. 3, p. 354-358; Arnold Huttman, Consideraţii privind venirea lui Coresi la Braşov, în Cumidava, II, 1967, p. 103-108; Alexandru Mareş, Stabilirea lui Coresi la Braşov, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 3, p. 251-262.
  11. [1] Herman Teutsch, Tipografia Honterus din Braşov (1533), în Boabe de grâu, V, 1934, nr. 4, p. 206-217; Alexandru Rosetti, Despre data primelor traduceri româneşti de cărţi religioase şi despre curentele literare din secolul al XVI-lea, în Limba Română, X, 1961, nr, 3, p. 241-245; Ludovic Demény, Tiparul transilvănean din secolul al XVI-lea–sfera de afirmare culturală şi de contacte între culturi şi civilizaţii, în Transilvania, IX, 1980, nr. 8, p. 53-54; Lojos Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1986, p. 149-166.
  12. [1] Sterie Stinge, Istoria bisericei Şcheilor Braşovului (manuscriptul de la Radu Tempea), Braşov, 1889; Candid Muşlea, Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, I, Braşov, 1937; Nicolae Sulică, Cea mai veche şcoală românească din cuprinsul României întregite, extras din Omagiu lui Constantin Kiriţescu, Bucureşti, 1937, p. 23-26; Nicolae Sulică, Preoţii de la biserica Sfântul Nicolae din Braşov ca precursori ai lui Coresi şi ctitori ai limbii noastre literare, în Atheneum, V, 1939, nr. 1, p. 31-44, nr. 2, p. 113-124, nr. 3, p. 253-261, nr. 4, p. 344-359; Idem, Minunata cetate a Braşovului. Cărturari braşoveni ai secolului al XVI-lea ca ctitori ai limbii noastre literare, Braşov, 1943; Spiridon Cândea, Braşovul, cea mai „minunată cetate” pentru activitatea diaconului Coresi, în Mitropolia Ardealului, VI, 1962, nr. 1-2, p. 116-132; Radu Tempea, Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, indice de nume, glosar, note de Octavian Şcheau şi Livia Bot, Bucureşti, 1969; Mircea Tomescu, Cartea românească în perioada coresiană, în Studia bibliologica, III, 1969, p. 333-357; Pavel Binder, Arnold Huttman, Între istorie şi filologie. I. Mediul cultural românesc al Braşovului în epoca coresiană, în Limba Română, XX, 1971, nr. 1, p. 3-20; I. Ciurea, Noi observaţii cu privire la perioada coresiană a culturii braşovene, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 6, p. 571-577; Pavel Binder, Precizări cu privire la perioada coresiană a culturii braşovene, în Limba Română, XXII, 1973, nr. 4, p. 293-299; Vasile Olteanu, Întâia şcoală românească din Şcheii Braşovului, Braşov, 1981; Gheorghe Mihăilă, Manifestări culturale ale primelor decenii de tipar românesc: de la Coresi la Palia de la Orăştie, în Cumidava, XIII, 1983, p. 53-77; Vasile Olteanu, Mediul cultural românesc braşovean în epoca tiparului copresian, în Coresi în cultura românească–Studii şi cercetări, Bucureşti, 1983, 79-83; Idem, Mediul cultural românesc al Braşovului în epoca tiparului coresian, în Cumidava, XIII, 1983, p. 32-39.
  13. [1] N. Iorga, Istoria Românilor din Ardeal şi Ungaria, I, Bucureşti, 1989, p. 119-136; Idem, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi Mitropolia Ardealului, Bucureşti, 1904, p. 5-9; 18-35.
  14. [1] Chronicon Fuchsio–Lupino–Oltardinum, I, Ediţia îngrijită de J. Trausch, Corone, 1847, p. 61; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. IV, 1903, p. 80, 100; J. Trausch, Schriftsteller–Lexicon oder biografisch–literarische Denk–Blätter oder Sienenbürger Dentschen, I, Kronstadt, 1868, p. 105, ediţia a II-a, Kronstadt, 1870, p. 162-166; G. D. Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen, ediţia I, Kronstadt, 1852, p. 288, ediţia a II-a, Leipzig, 1874, tom. I, p. 335; ediţia a III-a, Hermannstadt, 1899, vol. I, p. 230; Joseph Trausch, Beiträge und Aktenstücke zur Reformations–Geschichte von Kronstadt, Kronstadt, 1865, p. 20, 21; A. Bunea, Vechile episcopii româneşti, Blaj, 1902, p. 41-44; Nicolae Drăganu, Calvinismul şi literatura românească, în Pagini literare, vol. I, Arad, 1916, p. 39-46 Alexandru Rosetti, Catéchismes roumains du XVI-e siècle, în Romania, XLVIII, 1922, nr. 191, p. 321-334; Nicolae Drăganu, Despre ce Psaltire şi Liturghier vorbeşte Pavel Toraşi la 1570?, în Dacoromania, IV, partea I, 1924–1926, p. 913–917; Ştefan Meteş, Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria (până la 1698), vol. I, Sibiu, 1935, ediţia a II-a, p. 94-145; Şerban Papacostea, Moldova în epoca Reformei. Contribuţii la istoria societăţii moldoveneşti în veacul al XVI-lea, în Studii. Revistă de istorie, XI, 1958, nr. 4, p. 55-78; Milan Şesan, Ortodoxia în faţa Reformei şi a Uniaţiei, în Mitropolia Ardealului, VII, 1962, nr. 7-12, p. 263-271; Mircea Tomescu, Diaconul Coresi şi tiparul în limba română, în Revista bibliotecilor, XIX, 1966, nr. 9, p. 551-554; Idem, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Bucureşti, 1968, p. 45-54; Ion Gheţie, Coresi şi Reforma în lumina unor interpretări noi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 2, p. 231-239; Pavel Binder, Arnold Huttman, Romînii din Braşov în epoca Reformei, în Studii şi articole de istorie, 1969, vol. XIII, p. 79-93; Ludwig Binder, Contribuţia lui Ioan Honterus la Reforma din Transilvania, în Mitropolia Ardealului, 1979, XXIV, nr. 4-6, p. 353-363.
  15. [1] Spiridon Cândea, Diaconul Coresi–simplu tipograf sau şi traducător al cărţilor tipărite de el?, în Mitropolia Ardealului, VII, 1962, nr. 3-6, p. 334-340; Dan Simonescu, Precizări despre Liturghierul lui Coresi, în Limba Română, XI, 1962, nr. 4, p. 433-438; Ion Gheţie, Coresi traducător sau tipograf?, în Limba Română, XXVIII, 1979, nr. 4, p. 325-334.
  16. [1] Virgil Molin, Diaconul Coresi meşter de tipar românesc, în Almanahul graficei române, 1925, p. 76-79; Idem, Coresi editor şi tipograf, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr. 3-4, p. 307-321; Francisc Pall, Cu privire la activitatea de tipograf a lui Coresi, în Studii şi cercetări de bibliologie, III, 1960, p. 267-272; Virgil Molin, Date noi cu privire la activitatea diaconului Coresi ca editor, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXI, 1963, nr. 7-8, p. 781-792; Dan Simonescu, Un mare editor şi tipograf din secolul al XVI-lea: Coresi, în Studii şi cercetări de bibliologie, XI, 1969, p. 53-59.
  17. [1] Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. II, Braşov, p. 1889, p. 390; Pavel Binder, Între istorie şi filologie. II. O ipoteză privind caracterul patronajului exercitat de juzii Braşovului asupra tipografiei coresiene, în Limba Română, XX, 1971, nr. 2, p. 125-130; Arnold Huttman, Date vechi şi noi privind viaţa şi activitatea tipografică a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de bibliologie, XII, 1972, p. 41-49; Ludovic Demény, Cartea şi tiparul–promotori ai legăturilor culturale dintre ţările române în secolul al XVI-lea, în Studii şi materiale de istorie medie, VI, 1972, p. 91-109; Gernot Nussbächer, Zur Tätig Keit des Diacons Coresi, în Forschungen zur Volksund landeskunde, band 28, nr. 2, 1985, p. 93-98; Idem, Tipărituri româneşti menţionate într-un act de partaj din 1585, în Limba Română, XXXIX, 1990, nr. 5-6, p. 73-77.
  18. [1] G. Joseph Kemény, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbürgens, ediţia I, Klausenburg, 1839, p. 31-32;  Ioan Bianu, Despre „moara de hârtie”, în Arhivele Olteniei, III, 1924, nr. 1, 82-88; Mihai Popescu, Fabrici de hârtie în Transilvania, în Artă şi tehnică grafică, caietul 13, sept.-dec. 1940, p. 51; Bogdán István, Az elsö magyar papirmalmok, în Papiripar és Magyar Grafika, III, 1959, nr. 2, p. 67-73; Jakó Sigismund, Az erdélyi papirmalmok feudálizmuskori történek vázlata XVI-XVII század, în Studia Universitatis Babeş–Bolyai. Seria Historica, VII, 1962, nr. 2, p. 59-81 şi fascicul 1, 1964, p. 55-92; Bogdán István, A magyarországi papiripar története. 1530-1900, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1963, p. 163-170; Livia Bacâru, Valoarea documentară a filigranelor cu privire specială asupra cărţilor româneşti tipărite în secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie, VII, 1965, nr. 3, p. 273-298; Gebhard Blücher, Filigranele braşovene şi tipăriturile chirilice din secolul al XVI-lea, în Revista bibliotecilor, XX, 1967, nr. 7, p. 421-426; Ludovic Demény, Fotografierea şi reproducerea cu izotopi a filigranelor, în Revista Muzeelor, IV, 1967, nr. 6, p. 521-524; Damian P. Bogdan, Filigranologia ca disciplină ştiinţifică, în Revista arhivelor, X, 1967, nr. 2, p. 54-65; Gebhard Blücher, Bestimmung der Auflagehöhe von Kronstädter Drucken des 16. Jahrhunderts mit Hilfe der Wasserzeichen, în Magyar Könyvszemle, LXXXIV, 1968, nr. 4, p. 345-347; Jakó Sigismund, Filigranele transilvănene din secolul al XVI-lea, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Historica, XIII, 1968, nr. 1, p. 3-19; Gebhard Blücher, Din istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din Braşov în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în Cumidava, III, 1969, p. 165-175; Idem, Contribuţii la istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din a doua jumătate a secolului al XVI-lea de la Braşov, în Studia Bibliologica, III, 1969, partea a II-a, p. 429-458; Idem, Posibilităţi de datare cu ajutorul filigranelor–Un model matematic, în Revista Bibliotecilor, XXII, 1969, nr. 10, p. 612-623; Ludovic Demény, Cât reprezenta costul hârtiei din preţul unei cărţi româneşti tipărite în secolul al XVI-lea, în Revista bibliotecilor, XXIII, 1970, nr. 9, p. 550-552, articol retipărit în Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1986, p. 284-287; Gernot Nussbächer, Heltaiék papirmalma, în Utunk, XXVI, 1971, nr. 29, 16 iulie, p. 6-7; Alexandru Mareş, Câteva observaţii în legătură cu probabilitatea de datare prin filigrane, în Limba Română, XXII, 1973, nr. 4, p. 305-308; Idem, Filigranele hârtiei întrebuinţate în ţările române în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1987; G. Nussbächer, Contribuţia lui G. Blücher la dezvoltarea filigranologiei româneşti, în Limba Română, XXXVII, 1998, nr. 3, p. 255-257.
  19. [1] G. Pascu, Catehismele din 1559 şi 1560, în Revista critică, IV, 1930, nr. 3-4, 33-40; Idem, Note literare–Coresi, în Revista critică, IV, 1930, nr. 2, p. 199-202; Dan Simonescu, Discuţii în legătură cu Evanghelia cu învăţătură a lui Coresi, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVIII, 1960, nr. 5-6, p. 563-566; Ion Gheţie, Câteva precizări în legătură cu datarea Catehismului lui Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967 nr. 5, p. 547-553; Titus Furdui, Date noi cu privire la Tâlcul evangheliilor şi Molitvenicul românesc al lui Coresi,  în Biblioteca şi cercetarea, vol. III, 1979, p. 20-46; G. Nussbächer, Din cronici şi hrisoave. Contribuţii la istoria Transilvaniei, Bucureşti, 1987, p. 134-137, 159-177; Idem, Contribuţii noi privind datarea şi imprimarea Cazaniei I a diaconului Coresi, în Limba Română, XXXVI, 1987, nr. 3, p. 236-240.
  20. [1] Virgil Molin, Dezvoltarea tehnică la începuturile tiparului, Craiova, 1926, p. 22-27; Nicolae Iorga, Tipografia la Români, Craiova, 1931, p. 120-125; Barbu Teodorescu, Personalitatea diaconului Coresi şi rolul lui în literatura română, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr. 3-4, p. 287-306; Idem, Cărturari, tipografi, şcoli, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr. 7-10, p. 832-890; Ferenc Fervay, L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle, în Maghiar Könyvszemle, LXXXI, 1965, nr. 2, p. 119-127; Idem, L’imprimerie de maître Philippe de Nagyszeben et les premiers livres en langue roumaine, în Magyae Könyvszemle, LXXXI, 1965, nr. 2, p. 119-127; Ludovic Demény, Le premier texte roumain imprimé, în Revue roumaine d’histoire, IV, 1965, nr. 3, p. 385-412; Petăr Atanasov, L’imprimerie en Roumanie et les Bulgares de Braşov au XVI-e s. (La collaboration culturelle bulgaro-roumaine au XVI-e s.), în Etudes balkaniques, VII, 1967, nr. 6, p. 123-139; Ludovic Demény, A dus oare Coresi tiparniţa de la Târgovişte la Braşov?, în Limbă şi Literatură, vol. XIX, 1968, p. 77-90; Arnold Huttmann, Consideraţii privind venirea diaconului Coresi la Braşov, în Cumidava, II, 1968, Braşov, p. 103-108; Alexandru Mareş, În legătură cu activitatea tipografică a diacului Lorinţ, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 2, p. 132-135; Idem, Activitatea tipografică a ieromonahului Lavrentie în lumina unor noi informaţii, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 4, p. 311-319; Idem, În legătură cu noua explicaţie a monogramei БОЖ din tipăriturile sârbeşti şi româneşti, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 5, p. 463-469; Octavian Niţu, Relaţia dintre „Tipografia Diaconului Coresi” din Şcheii Braşovului şi „Tipografia Honteriană” din Cetate, în Biserica Ortodoxă Română, XCII, 1975, nr. 3-4, p. 426-447; Lojos Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1986, p. 94-105; Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567-1702), Cluj -Napoca, 2001, p. 23-34.
  21.  [1]Nicolae Iorga, D’ornamentation d’un vieux livre roumain, în Buletin de l’Institut pour l’étude de l’Europe sud-orientale, X, 1923, p. 49-55; Idem, L’ornamentation du vieux livre roumain, extras din Procês verbaux et Mémoires du Congrès internaţional du Bibliothécaires et des Bibliophiles, Paris, 1925, p. 49-57; Nicolae Cartojan, Elemente occidentale în literatura românească, (Curs), 1927, p. 32-38, 52-53; Nicolae Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, vol. I-II, Bucureşti, 1934-1936, p. 137-149; Dan Simonescu, Cultura şi arta veche românească, în Studii, XII, 1959, nr. 6, p. 131-135; Virgil Molin, Ilustraţia în vechea carte bisericească, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVIII, 1960, nr. 7-8, p. 683-684, 704-705; Ştefan Metzulescu, Monograme şi analogii în grafica tipăriturilor din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în Glasul Bisericii, XXVI, 1967, nr. 5-6, p. 536-539; C. Manolescu, Târgoviştea şi începuturile xilogravurii româneşti, în Biblioteca Valachica, 1975, nr. 7, p. 68-73; Dragoş Morărescu, Xilografia cărţii vechi româneşti, expresie a spiritualităţii noastre, în Contemporanu, 1986, nr. 25, p. 17-23; Judit Ecsedy V., A Régi magyarországi nyomdák betűi és díszei 1473-1600, Balassi Kiadó Országos Széchényi Könyvtár, Budapest, 2004, p. 82-83; Agnes Erich, Arta ornamentală a tipăriturilor din secolul al XVI-lea: influenţe şi modele, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetarea valorificare, Coordonator Dorin Teodorescu, Slatina, 2006, p. 12-20; Emilian Corneanu, Arta frontispiciului în tipăriturile coresiene, în Transilvania, serie nouă, anul XXXIX, (CXV), 2010, nr. 11-12, p. 111-114.
  22. [1] George Bariţiu, Prima tipografie în Transilvania şi primele cărţi româneşti, în Analele Asociaţiunii transilvănene pentru cultura poporului român, XX, 1880, p. 118-128; Documente privitoare la istoria românilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki, vol. XI, 1517-1612, Bucureşti, 1900, p. 656, 843; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbürgen, VI, Braşov, 1903, p. 100; Ivány Béla, Könyvek, Könyvnyomdák Magyarországon, 1331-1600, în Magyar Könyvszemle, XXXVIII, 1931, p. 63.
  23. [1] Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, vol. I, Bucureşti, 1903, p. 45, 47, 48, 51-52, 53-54, 55-56, 60, 63-64, 67-69, 74-75, 82-85, 88-100, 516, 518-525; Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, vol. IV, Bucureşti, 1944, p. 4-7, 168-169, 170, 173-179.
  24. [1] Moses Gaster, Uă carte românească în 1546, în Românul, XXV, 1881, nr. din 6 noiembrie, p. 989; Idem, Rectificări pentru d. Haşdeu, în Românul, XXV, 1881, nr. din 15 decembrie, p. 209-212. B. P. Haşdeu, Ceva pentru d. dr. Moses Gaster, în Românul, XXV, 1881, nr. din 15 noiembrie, p. 118-1020; Alexandru Mareş, Când şi unde s-a tipărit Tâlcul evangheliilor şi Molitvenicul românesc, în Limba Română, XVI, 1967, nr. 3, p. 119-130; Arnold Huttman, Pavel Binder, Geneza Cazaniei a II-a (1581) şi legăturile diaconului Coresi cu tipografia latină din Braşov, în Studii de limbă literară şi filologie, I, 1969, p. 243-258; Jakó Zsigmond, Începuturile fabricării hârtiei în ţara noastră, în Revista bibliotecilor, XXIII, 1970, nr. 3, p. 21-26; Antonie Plămădeală, Semnalăm… semnalăm…, în Telegraful Român, 1988, nr. 5-6, p. 4; Ion Gheţie, Sediul braşovean al tipografiei lui Coresi, în Limba Română, XXXVIII, 1989, nr. 1, p. 47-49; Idem, Din nou despre sediul braşovean al tipografiei coresiene, în Limba Română, XXXIX, 1990, nr. 1, p. 69-71; Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567-1702), Cluj -Napoca, 2001, p. 23-34.
  25. [1] Ion Gheţie, Cu privire la textele slavo-române în traducere interlineară din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în Limba Română, XVII, 1968, nr. 1, p. 70-78.
  26. [1] V. A. Urechea, Schiţe de istoria literaturii române, partea I, Bucureşti, 1885, p. 14-27; I. Nădejde, Istoria limbei şi literaturei române, Iaşi, 1886, p. 122-128, 240-272; Al. Philippide, Introducere în istoria limbei şi literaturei române, Iaşi, 1888, p. 73; A. D. Xenopol, Istoria Românilor în Dacia Traiană, vol. V, Iaşi, 1896, p. 199-200; Ovid Densuşianu, Istoria literaturii române (Curs litografiat), [Bucureşti, 1897-1898], p. 69, 48-49; Nicolae Iorga, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a Românilor, ediţia I, Vălenii de Munte, 1908, p. 138-149; Giorge Pascu, Istoria literaturii şi limbii române din secolul XVI, Bucureşti, 1921, p. 171-197; Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Craiova, 1921, p. 145-147; Alexa Procopovici, Introducere în studiul literaturii vechi, Cernăuţi, 1922, p. 93-101; N. Iorga, Istoria literaturii româneşti, vol. I, ediţia a II-a, Bucureşti, 1925, p. 177-202; Ilie Bărbulescu, Curente literare la Români în perioada slavonosmului cultural, Bucureşti, 1928, p. 263-271; N. Iorga, Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetică, Bucureşti, 1929, p. 44-45, 63-64; Ioan Bianu, Cărţile româneşti tipărite de diaconul Coresi la Braşov în 1560-1581, în Almanahul graficei române, 1930, p. 31-42; Nicolae Cartojan, Curs de introducere în istoria literaturii române vechi. Epoca lui Coresi, 1932-1933, p. 58-80; Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române. Epoca veche, Sibiu, ediţia a III-a 1936, p. 74-80; Nicolae Drăganu, Histoire de la littérature roumaine de Tranylavanie des origines à la fin du XVIII-e siècle, Bucureşti, 1938, p. 17-16; Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, ediţia I, vol. I, Bucureşti, 1940, p. 55-65 şi ediţia a III-a, 1996, p. 97-108; George Călinescu, Istoria literaturii române, Bucureşti, 1941, p. 11-12; D. Murăraşu, Istoria literaturii române, ediţia a III-a, Bucureşti, 1943, p. 18-22; Emil Turdeanu, Le livre roumain à travers les siècles, Paris, 1959, p. 29-34; I. D. Lăudat, Istoria litereaturii române vechi, I, Bucureşti, 1962, p. 16-21; Istoria literaturii române, vol. I, Folclorul. Literatura română în perioada feudală, ediţia I, Bucureşti, 1964, p. 306-314; ediţia a II-a, Bucureşti, 1970, p. 290-300; P. P. Panaitescu, Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, Bucureşti, 1965, p. 115-172; Literatura română veche (1402-1647), Introducere, ediţie îngrijită şi note de Gheorghe Mihăilă şi Dan Zamfirescu, vol. I-II, Bucureşti, 1969, p. 298-303; George Ivaşcu, Istoria literaturii române, vol. I, Bucureşti, 1969, p. 97-108; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. I, (De la origini până la 1900), Bucureşti, 1971, p. 81-93; Ion Gheţie, Începuturile scrisului în limba română. Contribuţii filologice şi lingvistice, Bucureşti, 1974; Dennis Deletant, A Survey of Rumanian Presses and Printing in the Sixteenth Century, în The Slavonic and East European Review, LII, 1975, nr. 131, p. 161-174; Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830, Bucureşti, 1977, p. 50-58; I. Şiadbei, Istoia literaturii române vechi, Bucureşti, 1975, p. 27-49; Antonie Plămădeală, Clerici ortodocşi, ctitori de cultură românească, Bucureşti, 1977, p. 22-27; Octavian Şchiau, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Cluj-Napoca, 1978, p. 15-24; Constantin Teodorovici, Coresi, diaconul, în Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 217; Dan Simonescu, Gheorghe Buluţă, Pagini din istoria cărţii româneşti, Bucureşti, 1981, p. 6-13; Ion Rotaru, Literatura română veche, Bucureşti, 1981, p. 67-71; G. Nistor, Homo Faber coresian, în Cumidava, XIII, 1983, p. 7-11; Octavian Şchiau, Coresi în spaţiul românesc medieval, în Cumidava, XIII, 1983, p. 17-23; Stela Toma, Coresi în profesiunile de credinţă, în Cumidava, XIII, 1983, p. 79-87; Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Originile scrisului în limba română, Bucureşti, 1985, p. 41-109; Ion Constantin Chiţimia, Crestomaţie de litertură română veche, Cluj, 1989, p. 12-19; Ştefan Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, vol. I, Bucureşti, 1989, p. 109-126; Ion Gheţie, Alexandru Mareş, De când se scrie româneşte?, Bucureşti, 2001, p. 91-94, 104-125.
  27. [1] Nicolae Iorga, Noul tipar slavon din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, în Grafica română, I, 1923, nr. 11, p. 7-11; C. D. Fortunescu, Istoria tiparului în ţările române până la începutul veacului al XVIII-lea, în Almanahul graficei române, Craiova, 1924, p. 7-12; George Urzică–Cluj, Începutul primelor tipografii româneşti până la 1823, în Almanahul graficei române, 1926, Craiova, p. 185-187; D. G. Ionescu, Un mic istoric asupra tipografiei în România, Craiova, 1927, p. 9-14; Pavel Binder, Interferenţe în domeniul tiparului în Transilvania secolului al XVI-lea, în Studii de istorie, p. 274-275; Gebhard Blücher, Contribuţii la istoria tiparului cu privire specială asupra tiparului chirilic din ţara noastră în secolul al XVI-lea, în Târgovişte, cetate a culturii, Partea I, Bucureşti, 1974, p. 159-176.
  28. [1] Lucian Predescu, Diaconul Coresi, Bucureşti, 1933; Dan Simonescu, Diaconul Coresi (Note pe marginea unei cărţi: Lucian Predescu, diaconul Coresi), extras din Raze de lumină, 1933, nr. 4, p. 3-21; J. Byck, O lucrare despre Coresi, în România literară, II, 1933, nr. 73; Lucian Predescu, Între nepricepere şi ştiinţă, Bucureşti, 1933, p. 3-15; Dan Simonescu, Errare humanum…perseverare diabolicum. (Răspuns d-lui Lucian Predescu), extras din Raze de lumină, 1933, nr. 5, p. 253-259; Alexandru Graur, Ştiinţă şi stil, în Adevărul literar şi artistic, nr. din 16 aprilie, 1933.
  29. [1]  D. R. Mazilu, Diaconul Coresi, Ploieşti, 1933.
  30. [1] Traian Vedinaş, Coresi, Bucureşti, 1985.
  31. [1] Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Diaconul Coresi şi izbânda scrisului în limba română, Bucureşti, 1994.
  32. [1] Virgil Molin, Despre Diaconul Coresi. La 400 de ani de la începutul activităţiide la Braşov şi de la tipărirea primei cărţii româneşti, în Glasul Bisericii, XVIII, 1959, nr. 7-12, p. 633-656; Nicolae Şerbănescu, La 400 de ani de la apariţia Întrebării creştineşti, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr. 11-12, p. 1033-1052; Şerban Cioculescu, O sărbătoare a cărţii româneşti. Patru sute de ani de la apariţia Tetraevanghelului lui Coresi, în Biserica Ortodoxă Română, LXXIX, nr. 1-2, 1961, p. 161-168; Pandele Olteanu, Contribuţii la probleme începuturilor şi promovării scrisului românesc (400 de ani de la apariţia „Tâlcului Evangheliilor” [1564] al lui Coresi), în Limbă şi literatură, 1964, vol. VIII, p. 198-211; Vasile Olteanu, Diaconul Coresi. Cu prilejul a 400 de ani de la tipărirea Cazaniei, în Mitropilia Ardealului, XXIV, 1981, nr. 4-6, p. 312-321; I. Ionescu, Patru sute de ani de la tipărirea Evangheliei cu învăţătură de diaconul Coresi la Braşov în 1581 şi mesajul ce-l poartă, în Glasul Bisericii, XL, 1981, nr. 11, p. 312-321.
  33. [1] Alexe Procopovici, De la Coresi diaconul la Teofil mitropolitul lui Matei Basarab, în Omagiul lui I. Bianu, Bucureşti, 1927, p. 293-297; G. Giuglea, Coresi face cea dintâi apropiere între „roman” şi „rumâni”, în Biserica Ortodoxă Română, LIII, 1935, nr. 5-6, p. 226-228; Barbu Teodorescu, Locul lui Coresi în cultura românească, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1958, nr. 3-4, p. 329-337; Florica Dimitrescu, Le Tétraévangéliaire roumain du diacre Coresi, în Kwartaluik Neofilologiczny, Warszawa, VI, 1959, nr. 4, p. 321-328; Mihai Manolache, Ideea conştiinţei de neam în tipăriturile coresiene, în Biserica Ortodoxă Române, LXXXVIII, 1970, nr. 9-10, p. 1076-1081; Alexandru Mareş, Rumân „Român” în vechile texte româneşti, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXIII, 1972, nr. 1, p. 63-67; I. C. Chiţimia, Coresi, om de carte şi gândire românească, în Cumidava, XIII, 1983, p. 11-16; Gheorghe Mihăilă, Manifestele culturale ale primelor decenii de tipar românesc. De la Coresi la Palia de la Orăştie, în Cumidava, XIII, 1983, p. 53-77.
  34. [1]Vasile Coman, Însemnătatea culturală şi religioasă a tipăriturilor coresiene, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XLVI, 1970, nr. 11-12, p. 638-645; Dobrin Tamara, Locul şi semnificaţia operei lui Coresi în patrimoniul cultural naţional, în Cumidava, XIII, 1983, p. 41-52; Nicolae Dură, Însemnătatea doctrinară şi omiletică a Evangheliei cu învăţătură din anul 1581, în Mitropolia Olteniei, XXXIX, 1987, nr. 2, p. 113-125.

Bibliografie

  • Cartojan Nicolae, Istoria literaturii române vechi [The History of Old Romanian Literature], ed. a III-a, Bucureşti, 1996.
  • Demény Lojos, Demény Lidia, Carte, tipar şi societate la români în sec. al XVI-lea [The Romanian Book, Printing and Society within the Sixteenth Century], Bucureşti, 1986.
  • Gheţie Ion, Mareş Alexandru, Diaconul Coresi şi izbânda scrisului în limba română [Deacon Coresi and the Triumpf of Writing in Romanian], Bucureşti, 1994.
  • Mazilu D. R., Diaconul Coresi [Deacon Coresi], Ploieşti, 1933.
  • Tomescu Mircea, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918 [The History of the Romanian Book from the Beginning until 1918], Bucureşti, 1968.