Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Otilia Urs, Istoriografia coresiană (III). Bibliografia aspectelor lingvistice ale tipăriturilor coresiene

Download PDF
Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Otilia Urs
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca Romanian Academy Library, Cluj-Napoca
adelaelai@yahoo.com

Abstract

Coresi Historiography. Part Three.

A Bibliography of Linguistic Aspects in Coresi Printings

The three parts of the study present an analytical bibliography dedicated to the life and work of printer Coresi who worked in Târgovişte and Braşov during the sixteenth century.

In order to achieve an account of the bibliography as objectively as possible one has used the thematic-chronological criterion. Meanwhile the value criterion has been used for a selection of the studies according to contributions done within the specialized literature.

Keywords: Deacon Coresi, the analytical and thematic bibliography, printings belonging to the sisteenth century.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1]H. Sztripszky–G. Alexics, Szegedi Gergely énekeskönyve XVI századbeli roman forditásban, Budapest, 1911, p. 223-229; Ion Gheţie, Contribuţii la localizarea Cazaniei a II-a (1581) a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXIII, 1972, nr. 2, p. 147-157; Idem, Unde s-a tradus întâia Cazanie coresiană?, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 2, p. 121-127; Florentina Zgraon, „Evanghelia cu în văţătură” a diaconului Coresi (1581). Probleme de localizare, în Cele mai vechi texte româneşti. Coribuţii filologice şi lingvistice de Emanuela Buză Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982, p. 345-374.
  2. [1]A. Lambrior, Essai de phonètique roumaine. Voyelles Toniques, în România, X, 1881, p. 361-364; Andrei Avram, Contribuţii la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte româneşti, extras din Studii şi cercetări de lingvistică, XV, 1964, nr. 1-5, p. 26-43.
  3. [1]Gavril Istrate, Caracterul regional al textelor noastre vechi, în Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi, Filologie, XIV, 1963, fasc. I, p. 57-68; Claudia Tudose, Lexicul de bază în secolul al XVI-lea, în Studii  şi cercetări de lingvistică, XVI, 1965, nr. 5, partea I, p. 619-655, şi în Studii şi cercetări de lingvistică, XVI, nr. 6, partea a II-a,  p. 801-829; Alexandru Mareş, Cea mai veche atestare a cuvântului săpun şi raportul dintre psaltirile româneşti din secolul al XVI-lea, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 3, p. 247-251; Ion Gheţie, Un cuvânt cu înţeles obscur la Coresi: mereit, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 5, p. 463-464; Virgil Nestorescu, Aspecte ale formării cuvintelor în limba română veche (sec. XVI-XVI), II, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXVII, 1976, nr. 5, 145-170; Laura Vasiliu, Derivarea cu sufixe şi prefixe în „Cartea cu învăţătură” a diaconului Coresi din 1581,  Bucureşti, 1979, p. 244-247, 249-251, 253-257; Emanuela Buză, Derivarea cu sufixe şi prefixe în Tâlcul evangheliilor şi Molitvenicul românesc, în Limba Română, 1979, XXVIII, nr. 1, p. 25-39; Adriana Ionescu, Lexicul de provenienţă autohtonă în textele din secolul al XVI–al XVIII-lea, Bucureşti, 1985.
  4. [1]Laura Vasiliu, Care şi cine în „Cartea cu învăţătură” (1581) a lui Coresi. Observaţii asupra întrebuinţării lor, în Limbă şi literatură, 1959, vol. VIII, nr. 2, p. 31-33; Pandele Olteanu, Contribuţii la studiul elementelor slave din cele mai vechi traduceri româneşti. II. Verbe, adjective, adverbe, prepoziţii, particule, în Limbă şi literatură, 1962, vol. VI, p. 67-97; Idem, Contribuţii la studiul elementelor slave din cele mai vechi texte româneşti, în Limbă şi literatură, 1962, vol. VI, p. 67-97;  C. Dumitru, „De” în Cazania a doua a lui Coresi (1581), în Studii şi cercetări de lingvistică, XIII, 1962, nr. 4, p. 455-476; Ion Diaconescu, Unele aspecte ale înlocuirii infinitivului cu conjunctivul în limba română din secolul al XVI-lea, în Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Bucureşti, 1965, p. 167-170; Georgeta Ciompec, Observaţii asupra exprimării negaţiei în limba română din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XX, 1969, nr. 2, p. 197-209; Viorica Pamfil, Formele de trecut indicativ în limba română din secolul al XVI-lea şi frecvenţa lor, în Cercetări de lingvistică, XVII, 1973, nr. 2, p. 205-215; Dragoş Moldovan, Formaţiile premorfologice în limba română veche, în Anuarul de lingvistică şi istorie literară, XXVI, 1977-1978, p. 45-69; Ion Gheţie, Florentina Zgraon, În legătură cu formaţiilor premorfologice în limba română veche, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXXII, 1981, nr. 2, p. 179-181.
  5. [1]Nicolae Drăganu, Morfemele româneşti ale complementului în acuzativ şi vechimea lor, Bucureşti, 1943, p. 34-36; Florica Dimitrescu, Despre pre la acuzativ în limba textelor traduse din secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, 1960, nr. 2, p. 219-226; I. Rizescu, Observaţii asupra complementului indirect sau al atribuirii, în Limba Română, X, 1961, nr. 5, p. 432-444; Cristina Călăraşu, Observaţii asupra valorilor mai mult ca perfectul în limba secolelor al XVI-XVIII-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXII, 1961, p. 175-185; I. Rizescu, Observaţii asupra propoziţiilor subordonate relative din Cartea cu învăţătură (1581), în Studii şi cercetări de lingvistică, XIII, 1962, nr. 1, p. 45-57; Paula Diaconescu, Schiţă de studiere semantică a cazurilor cu exemplificări pe un text din secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XIII, 1962, nr. 2, p. 215-223; Pandele Olteanu, Adjectivul în Cazania I a diaconului Coresi şi în versiunea slavă de Neagovo, în Studii şi cercetări de lingvistică, XX, 1969,  nr. 2, p. 105-131.
  6. [1]Maria Rădulescu, Topica atributului adjectival în Evanghelia cu învăţătură a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XIV, 1963, nr. 2, p. 233-258; Idem, Observaţii asupra topicii subiectului şi a predicatului în limba română din secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XX, 1969, nr. 1, p. 41-53.
  7.  [1]Gheorghe Chivu, I. Stilul celor mai vechi texte ştiinţifice româneşti, în Limba Română, XXIX, 1980, nr. 2, p. 111-122; Idem, Stilurile limbii române literare în perioada 1532-1640. III. Stilul textelor ştiinţifice şi tehnice, în Limba Română, XXV, 1986, nr. 2, p. 110-115; Idem, Exista un stil ştiinţific şi tehnic în limba română veche?, în Limba Română, XXXIX, 1990, nr. 1, p. 5-10; Idem, Limba română. De la primelel texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variante stilistice, Bucureşti, 2000, p. 31-73.
  8. [1]B. P. Haşdeu, Cuvente den betrani, vol. I, Limba română vorbită între 1550-1600, Bucureşti, 1878, p. 5-17;  Ovide Densuşianu, Histoire de la langue roumaine, Paris, tome I. 1901, tome II, 1938, p. 19-27; Idem, Limba română în secolul al XVI-lea (Curs litografiat), vol. I-III, Bucureşti, 1933-1938, p. 33-39; Ion Bălan, Limba cărţilor bisericeşti, Studiu istoric şi liturghic, Blaj, 1914, p. 77-92, 98-126; Alexandru Rosetti, Limba română în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1932; Sextil Puşcariu, Limba română. Privire generală, vol. I, Bucureşti, 1940, p. 26-32; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române. Noţiuni generale, Bucureşti, 1942, p. 66-78; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române, vol I, Bucureşti, 1946, p. 32-38; Gheorghe Ivănescu, Problemele capitale ale vechii limbi române literare, Iaşi, 1948, p. 103-115; G. Ivănescu, Teorii eronate despre limba literară românească, în Iaşul Literar, 1956, nr. 10, p. 92-95; J. Byck, Despre limba noastră literară, în Gazeta literară, III, nr. 19, (113), din 10 mai 1956, p. 2-6; Alexandru Rosetti, Limba română în secolele al XIII-lea–al XVI-lea, Bucureşti, 1956, p. 204-208; Gavril Istrate, Originea şi dezvoltarea limbii române literare, în Analele ştiinţifice ale Universităţii «Al. Ioan Cuza» din Iaşi, serie nouă, secţiunea III, ştiinţe sociale. Tom. III, 1957, fasc. 1-2, p. 77-86; Gavril Istrate, Originea limbii române literare. Noi contribuţii, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, Serie nouă, Secţiunea III, Ştiinţe sociale, tom. IV, 1960, fasc. 2, supliment, p. 76 ş. u.; Boris Cazacu, Studii de limbă literară. Probleme actuale ale cercetării ei, [Bucureşti], 1960, p. 23-25, 55-61; Emil Petrovici, Baza dialecatlă a limbii nostre naţionale, în Limba Română, IX, 1960, nr. 5, p. 57-63; Ion Coteanu, Româna literară şi problemele ei principale, Bucureşti, 1961, p. 39-50; Dan Simonescu, Problema originii limbii literare şi cărţile bisericeşti, în Studii Teologice, XIII, 1961, nr. 10, p. 552-565; Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Istoria limbii române literare. De la origini până la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1961, p. 48-57; Alexandru Piru, Literatura română veche, Bucureşti, 1961, 61-71; Ovid Densuşianu, Istoria limbii române, vol. II. Secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1961; Alexandru Graur, Evoluţia limbii române. Privire sintetică, Bucureşti, 1963, p. 12-16; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române din secolul al XIII-lea până la începutul secolului al XVII-lea, Bucureşti, 1966, p. 129-146; Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Liviu Onu, Istoria limbii române literare, vol. I, ediţia a II-a, Bucureşti, 1971, p. 49-83; Florica Dimitrescu, Contribuţii la istoria limbii române vechi, Bucureşti, 1973, p. 38-47, 70-95; Ion Gheţie, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Bucureşti, 1978, p. 52-103; Ştefan Munteanu, V. D. Ţâra, Istoria limbii române literare, Bucureşti, 1978, p. 29-35, 54-66; Florica Dimitrescu, Coresi şi unitatea limbii române literare, în Astra, din 1 decembrie, 1978, p. 121-128; Ion Coteanu, Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860), Bucureşti, 1981, 87-95, 129-135, 140-145; Radu Ţurcanu, Textul coresian în Cartea cu învăţătură din 1581, în Cumidava, XIII, 1983, p. 84-91; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române. I. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea. Ediţie definitivă, Bucureşti, 1986, p. 436-439; G. Ivănescu, Studii de istoria limbii române literare, Iaşi, 1989, p. 43-52; Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, C. Frâncu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru, Mirela Teodorescu, Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1997, 20-43.
  9. [1]Nicolae Sulică, Catehismele româneşti din 1544 (Sibiu) şi 1559 (Braşov). Precizări cu privire la izvoarele lor, în Anuarul Liceului de băieţi «Papiu Ilarian» din Târgu-Mureş, 1936, p. 47-101; Al. Grecu, Începuturile dreptului scris în limba română, în Studii, VII, 1954, nr. 4, p. 218-219; Alexandru Rosetii, Despre raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi „Apostolul” diaconului Coresi, în Omagiul lui Iorgu Iordan, Bucureşti, 1958, p. 745-781; Viorica Pamfil, Elementele regionale în lexicul Paliei de la Orăştie, în Cercetări de lingvistică, III, 1958, p. 227-248; Florica Dimitrescu, Contribuţii la repartizarea regională a lexicului românesc în secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XV, 1964, nr. 4, p. 539-559; Alexandru Rosetti, Despre bazele limbii române literare, în Studii şi cercetări de lingvistică, XV, 1964, nr. 4, p. 423-425; Ion Gheţie, În legătură cu versiunile moldoveneşti din 1532 ale Evangheliei şi Apostolului, în Limba Română, XXVI, 1971 nr. 2, p. 187-192; Mariana Costinescu, Raportul dintre Codicele Voroneţean şi celelalte versiuni româneşti din secolul al XVI-lea ale Apostolului, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXIX, 1978, nr. 1, p. 51-60; Alexandru Mareş, O versiune rotacizantă a celor patru evanghelii. (Un izvor necunoscut al Tetraevanghelului din 1561), în Limba Română, XXIII, 1974, nr. 3, p. 217-222; Idem, Apostolul Iorga şi cele mai vechi versiuni româneşti ale Apostolului, în Limba Română, XXV, 1976, nr. 5, p. 505-513; Ion Gheţie, Psaltirea Hurmuzachi şi filiaţia psaltirilor româneşti din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, XXVII, 1978, nr. 1, p. 51-58; Codicele Voroneţean. Ediţie critică, studiu filologic şi studiu lingvistic de Mariana Costinescu, Bucureşti, 1981; Mariana Costinescu, Versiunile din secolul al XVI-lea ale Apostolului. Probleme de filiaţie şi localizare, în Cele mai vechi texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982, p. 131-144; Alexandru Rosetti, Les Cathéchismes roumains du XVI-e siécle, în Mélanges de linguistique et de philologie, Copenhague-Bucuarest, 1947, p. 558-575; Istvánn Iuhász, A reformáció az erdélyi románok Között, Kolozsvár, 1940, p. 67-69; Alexandru Rosetti, Recherches sur la Phonetique du roumain au XVI-e siècle, Paris, 1926; Idem, Raportul dintre versiunea românească din „Codicele Voroneţean” şi versiunea din „Apostolulu lui Coresi”, în anexa volumului Limba română în secolele al XIII-lea–al XVI-lea, Bucureşti, 1956, p. 204-208; Vasile Olteanu, Izvoarele octoihurilor coresiene din Şcheii Braşovului, în Biserica Ortodoxă Română, XCVII, 1979, nr. 3-4, p. 526-531; Idem, Controverse coresiene, în Cumidava, XI, 1979-1980, p. 354-356; Idem, Tiparul coresian, în Astra, 1981, nr. 2, p. 1-12; G. Ivănescu, Elementele maramureşene în limba tipăriturilor lui Coresi, în Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi, Filologie, X, 1959, fasc. 1-2, p. 19-31.
  10. [1]Alexandru Rosetti, Lexicul Apostolului lui Coresi comparat cu al Codicelui Voroneţean, în Grai şi suflet, vol. I, fasciculul I, 1923, p. 100-106, republicat în limba franceză în volumul Melanges de linguistique et philologie, Copenhague-Bucureşti, 1947, p. 589-596; Nicolae Corlăteanu, În jurul unei controverse filologice (Raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi „Lucrul apostolesc” al lui Coresi), în Studii şi cercetări de lingvistică, XI, 1960, nr. 3, p. 447-457; Alexandru Rosetti, Din nou despre raporturile dintre „Codicele Voroneţean” şi „Apostolul” diaconului Coresi, în Limba Română, X, 1961, nr. 2, p. 133-136; Nicolae Corlăteanu, Despre aceeaşi controversă filologică (Raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi „Lucrul apostolesc” al lui Coresi), în Limba Română, XII, 1963, nr. 4, p. 352-359; Ştefan Paşca, Probleme în legătură cu începutul scrisului românesc. Versiunile româneşti din secolul al XVI-lea ale „Apostolului”, în Cercetări de lingvistică, II, 1957, p. 47-90.
  11. [1]E. Dăianu, Un Molitvenic calvinesc pentru români, în Răvaşul, VI, 1908, nr. 5-6, p. 168-181; Endre Veress, Erdélyi és magyarorszàgi régi oláh Könyvek és nyomtatványok (1544-1808), Koloszvár, 1910, p. 10-12; N. Drăganu, Catehisme luterane, în Dacoromana, II, 1922, p. 586-589; Idem, Un fragment din cel mai vechi Molitvenic românesc, în Dacoromania, II, 1921-1922, p. 262-269; Alexe Procopovici, Arhetipul husit al Catehismelor noastre luterane, în Făt–Frumos, Suceava, II, 1927, nr. 3, p. 72-80, 104-111; Vasile Grecu, Izvorul principal bizantin pentru Cartea cu învăţătură a diaconului Coresi din 1581. Omiliile patriarhului Ioan XIV Caleca (1334–1347), Bucureşti, 1939, p. 4-25; Liviu Stan, Vechile noastre Pravile, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XXXIV, 1958, nr. 9-10, p. 745-749; Ştefan Ciobanu, Începuturile scrisului în limba română, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secţ. Lit., Seria III, p. 46-49; Pandele Olteanu, Presupusul original unguresc al Cazaniei I din 1564 a diaconului Coresi: corectarea unei erori, în Omagiul lui Alexandru Rosetti, Bucureşti, 1965, p. 645-650; Atanasie Popa, Originalul cântecelor din Molitvenicul diaconului Coresi din 1564, în Limba Română, XV, 1966, nr. 3, p. 255-265; Pavel Binder, Arnold Huttman, Cu privire la datarea şi geneza Cazaniei I tipărită de diaconul Coresi, în Limba Română, XVI, 1967, nr. 2, p. 109-117; Liviu Stan, Observaţii cu privire la Evangheliarul din Petersburg, în Limba Română, XVI, 1967, nr. 1, p. 73-75; Alexandru Mareş, Precizări în legătură cu traducerea Tetraevanghelului lui Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 6, p. 651-667; Idem, Prima pravilă bisericească tipărită în limba română şi raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, în Studii de limbă iterară şi filologie, 1969, vol. I, p. 269-293; Ioan N. Floca, Originile dreptului scris în Biserica Ortodoxă Română (Studiu istoric canonic), Sibiu 1969; Alexandru Mareş, O nouă Psaltire slavo-română manuscrisă din secolul al XVI-lea, în Studii de limbă literară şi filologie, 1972, vol. II, p. 289-295; Ion Gheţie, Activitatea de traducere şi tipărire a cărţilor româneşti de la sfârşitul secolului al XVI-lea, în Limba Română, XXIV, 1975, nr. 6, p. 609-615; Idem, Filiaţia Catehismelor luterane din secolele XVI-al XVII-lea, în Limba Română, XXIV, 1975, nr. 2, p. 161-170; Mariana Costinescu, Biblia lui Luther, unul din izvoarele Apostolului coresian, în Limba Română, XXX, 1980, nr. 2, p. 127-137; Ion Gheţie, A existat un izvor latin al Psaltirilor româneşti din secolul al XVI-lea?, în Limba Română, 1982, nr. 2, p. 182-185; Radu Constantinescu, Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor 1340-1640, Bucureşti, 1984; Idem, O variantă necunoscută a Pravilei lui Coresi, în Limba Română, XXXV, 1986, nr. 6, p. 498-507;
  12.  [1]P. V. Haneş, Evangheliarul românesc din 1561 în comparaţie cu cel slavonesc, în Convorbiri literare, XLVII, 1913, nr. 10, p. 988-1007; S. I. Koliada, Ivan Feodorov şi tiparul în unele ţări din răsăritul Europei, în Probleme de istorie. Traduceri din reviste istorice sovietice, 1958, nr. 3, p. 42-44; Maria Rădulescu, Originalul slav al Evangheliei cu învăţătură a diaconului Coresi. Colecţii şi redacţii de omilii ale patriarhului Ioan Caleca, Bucureşti, Editura Academiei, 1959, p. 7-60; Pandele Olteanu, Les originaux slavo-russes des plus anciennes collections d’homèlies roumaines, în Romanoslavica, IX, 1963, p. 163-193; Idem, Les originaux slavo-ruses des plus anciennes collections d’homélies roumaines, în Romanoslavica, IX, 1963, p. 163-193; Idem, „Postila de Neagovo”, în lumina”Cazaniei I”, a diaconului Coresi (1564), în Romanoslavica, XIII, 1966, p. 105-131; Alexandru Mareş, Teoria elementelor slave nord-carpatice din vechile texte româneşti, în Studii de limbă literară şi filologie, vol III, 1974, p. 257-270; Stela Toma, Un original slav şi două traduceri coresiene, în Cercetări de lingvistică, XXIII, 1978, nr. 1, p. 87-89; Vasile Olteanu, Controverse coresiene, în Cumidava, XII, 1979-1980, p. 354-356; I. Ionescu, În legătură cu originalul românesc al Tetraevanghelului coresian, în Limba Română, XXVIII, 1979, nr. 2, p. 207-208; Vasile Olteanu, Izvoarele Octoihurilor slavone din Şcheii Braşovului, în Biserica Ortodoxă Română, XCVII, 1979, nr. 3-4, p. 526-531; Alexandru Mareş, Originalele cărţilor coresiene. Pe marginea unei ipoteze recente, în Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, 1982, nr. 2, p. 198-208; Pandele Olteanu, Noi contribuţi la istoria primei Cazanii româneşti 1567, în Cumidava, XIII, 1983, p. 251-270; Vasile Olteanu, Izvoare coresiene, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare, Bucureşti, 1983, p. 244-250; Idem, După 400 de ani. Activitatea lui Coresi, în Biblioteca, 1986, nr. 2, p. 29-30.
  13. [1]Barbu Teodorescu, Circulaţia vechii cărţii româneşti, în Biserica Ortodoxă Română, 1961, nr. 1-2, p. 230-246; Paul Mihail, Circulaţia Octoihului slavon al lui Coresi în Bulgaria, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din Iaşi, IX, 1972, p. 591-592; Florian Dudaş, Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977, p. 12; Titus Furdui, Două exemplare din Tâlcul Evangheliilor a lui Coresi recent descoperite în comuna Măceu (Judeţul Hunodoara), în Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 76-83; Doina Braicu, Consideraţii privind prezenţa în sud-estul Transilvaniei a unor tipărituri româneşti din secolul al XVI-lea, în Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983, p. 547-549; Florian Dudaş, Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, p. 160-162; Octavian Şchiau, Coresi şi spaţiul cultural românesc, în Cumidava, XIII, 1983, p. 17-23; Florian Dudaş, Vechi cărţi româneşti călătoare, Bucureşti, 1987.
  14. [1]Moses Gaster, La versiona rumena del vangelo di Matteo, tratta del Tetraevanghelion del 1574 (ms. del Museo- Britannico: Harley 6311), în Archivo glottologico italiano, XII, 1890, p. 197-254; Gheorghe Chivu, Vechi psalmi româneşti din secolul al XVI-lea, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 2, p. 145-154;  Ion Gheţie, Influenţa cărţilor coresiene şi dispariţia rotacismului din textele nordice, în Limba Română, XXII, 1973, nr. 4, p. 293-299; Idem, Rolul textelor coresiene în procesul de unificare a limbii române literare, în Studii de limbă literară şi filologie, III, 1974, p. 105-139; Idem, Textele coresiene copiate în Codex Teodorescu, în Limba Română, XXV, 1976, nr. 1, p. 7-8; Florian Dudaş, Un manuscris după o tipăritură a lui Coresi, descoperit la Oradea, în Familia, XII, 1976, nr. 7, p. 10; Alexandru Mareş, O apreciere din 1726 asupra limbii Tetraevanghelului coresian, în Limba Română, XLI, 1992, nr. 1-2, p. 47-49; Magdalena Georgescu, O copie moldovenească a psaltirilor coresiene?, în Limba Română, XLII, 1993, nr. 6, p. 309-313.
  15. [1]Alexe Procopovici, Despre nazalizare şi rotacism, Bucureşti, 1908, p. 31-37; Nicolae Drăganu, Un pasaj din Evangheliarul de la 1560-1561 al lui Coresi rău înţeles până acum, în Dacoromania, I, 1920-1921, p. 350-352; Idem, Manuscrisul liceului grăniceresc «G. Coşbuc» din Năsăud şi săsismele celor mai vechi manuscrise româneşti, în Dacoromania, III, 1922-1923, Cluj, 1924, p. 499-500; Alexandru Rosetti, Étude sur le rhotacisme en roumain, Paris, 1924; Idem, Catehismul Marţian, în Grai şi suflet, II, 1925-1926, p. 251-260; Vladimir Drâmba, O copie din secolul al XVII-lea a Tâlcului evangheliilor şi Molitvenicul diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, IV, 1955, p. 535-571; Ion Gheţie, Raportul dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul din Londra, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 3, p. 313-324; Idem, Din nou despre raportul dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul din Londra. Chestiune de metodă, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 4, p. 641-650; Florica Dimitrescu, Despre raportul dintre Tetraevanghelul lui Coresi (1561) şi Evangheliarul manuscris din Londra (1574), în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 4, p. 447-454; Idem, Asupra Raportului dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti, în Omagiu lui Alexandru Rosetti, Bucureşti, 1965, p. 177-180; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, în Mitropolia Ardealului, X, 1965, nr. 1-3, p. 73-99; Florica Dimitrescu, Cu privire la raportul dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1968, nr. 1, p. 49-52; Ion Gheţie, Rolul textelor coresiene în procesul de unificare a limbii române literare, în Studii de limbă literară şi filologie, III, 1974, p. 105-139; Florian Dudaş, Manuscrisele româneşti în bibliotecile Bihorului, partea a II-a. Literatura medievală şi Catalogul manuscriselor, Oradea, 1986, p. 110-111.

Bibliografie

  • Rosetti Alexandru, Cazacu Boris, Onu Liviu, Istoria limbii române literare [The History of Literary Romanian Language], vol. I, ed. a II-a, Bucureşti, 1971.
  • Cele mai vechi texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice [The Oldest Romanian Texts. Philological and Linguistic Contributions] de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982.
  • Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, C. Frâncu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru, Mirela Teodorescu, Istoria limbii române literare. Epoca Veche (1532-1780) [The History of Literary Romanian Language. The Old Epoch (1532-1780)]. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1997.
  • Gheorghe Chivu, Limba română. De la primele texte până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variante stilistice [Romanian Language. From the First Texts until the End of the Eighteenth Century. Stylistic Versions], Bucureşti, 2000.