The educational function of history at Aaron Florian (1805-1887)
Aaron Florian can be included among the Transylvanian scholars who, following Gheorghe Lazăr`s example, crossed the mountains and had an utmost importance in developing the Romanian education south of the Carpathians and in enlarging the number of subjects taught. His life and work is closely connected with the 1848 Revolution, a period in which many representatives of the enlightenment or of pre-romanticism show an interest for history, a propensity which is explained by the many-sided educational capacities of history. His works are mostly didactic and they outline the fact that history can be used for educational purposes in three main directions: as instrument of moral education, as catalyst of crystallizing national conscience and as source of political experiences to be used by current generations.
In his point of view, the nobleness of Romanians`origin, the continuity, the awareness of unity, the glory of the ancestors, Christianity, the bravery and heroism shown in the battle for defending independence represent those elements which history can provide in order to outline one country`s national identity. All these ideas are found in the papers which Florian dedicated to the national past: Idee repede de Istoria Prinţipatului Ţării Rumâneşti, Manualul de istoria Prinţipatului Românei, as well as the course Cursul de istoria românilor which he held at Sf. Sava around the Union of the Romanian Pricipalities.
We can conclude by saying that, first of all Aaron Florian is a history teacher interested more in the educational capacities of history and less in the scientific research. He is not an innovator, many of his ideas regarding the importance of history do not represent a novelty for Romania, yet one has to take into account its outstanding role in imposing and conveying historical knowledge in schools and not only.
Just like other intellectuals who lived and worked before the 1848 revolution, the Transylvanian scholar manages to impose national history as one of the safest sources containing a set of values, ideals and objectives which are meant to bestow a mutual identity (ethnic, cultural and political) on all Romanians who lived on the area formerly lived by the Dacians.
Keywords: historiography, Romanian school, ethnic community, national identity, reforming enlightenment, revolutionary romanticism.
* Fragment din lucrarea Aaron Florian (1805-1887) între iluminism şi romantism, 257 p., în baza căreia Octavian Marcu a obţinut, în anul 2009, sub conducerea ştiinţifică a Prof. Univ. Dr. Iacob Mârza, titlul de Doctor în Istorie, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
1.[1] Francisco O. Ramirez, John Boli, The Political Construction of Mass Schooling: European Origins and Worldwide Institutionalization, în Sociology of Education, 60, 1, 1987, p. 9.
2.[1] H. E. Barnes, A History of Historical Writing, New York, Dover Publication Inc., 1963, p. 223.
3.[1] Nicolae Iorga, Istoria învăţământului românesc, Ediţie îngrijită de I. Popescu Teiuşanu, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971, p. 137.
4.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste la pregătirea ideologică a revoluţiei române de la 1848, Bucureşti, Editura Academiei, 1985, p. 75.
5.[1] Idem, Opera istorică a lui Aaron Florian, în Analele ştiinţifice ale Universităţii ,,Al. I. Cuza”, secţ. a III-a, Istorie, 2, 1970, p. 115.
6.[1] William E. Drake, God-State Idea in Modern Education, în History of Education Quarterly, 3, 2, 1963, p. 89.
7.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste […], p. 165.
8.[1] Aaron Florian, Catihismul omului creştin, moral şi soţial, pentru trebuinţa tinerilor din şcoalelor începătoare, Bucureşti, Tipografia lui Eliad, 1934, [în continuare, prescurtat: Catihismul omului creştin].
9.[1] Idem, Elemente de istoria lumii. Pentru trebuinţa tinerimei începătoare din aşezămintele de învăţătură publice şi private, Bucureşti, Tipografia Colegiului Sf. Sava, 1845, [în continuare, prescurtat: Elemente de istoria lumii].
10.[1] Mirela-Luminiţa Murgescu, Între ,,bunul creştin” şi ,,bravul român”. Rolul şcolii primare în construirea identităţii naţionale (1831-1878), Iaşi, Editura Al 92, 1999, p. 49-50.
11.[1] Gabriel Ştrempel (coord.), Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. I (A-C), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 3-5 .
12.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste […], p. 156.
13.[1] Elemente de istoria lumii, p. 49.
14.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste […], p. 154.
15.[1] Elemente de istoria lumii, p. 75-76.
16.[1] Ibidem, p. 87-88.
17.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste […], p. 79.
18.[1] Idem, Premisele şi trăsăturile istoriografiei paşoptiste, în Cercetări istorice, II, 1971, p. 173.
19.[1] Paul Grigoriu, Manuale de istorie din secolul al XIX-lea – veridice mărturii ale luptei românilor pentru libertate şi unitate naţionale, în Revista muzeelor şi monumentelor istorice, 6, 1983, p. 63.
20.[1] Mirela Luminiţa Murgescu, op. cit., p. 12-13.
21.[1] Nicolae Iorga, Cursul de istoria românilor al lui Florian Aaron, în Revista istorică, XIII, 7-9, 1927, p. 257, [în continuare, prescurtat: Cursul de istoria românilor].
22.[1] Gîndirea pedagogică a generaţiei de la 1848. Studiu introductiv şi texte alese A. Manolache, Gh. T. Dumitrescu, Gh. Pârnuţă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968, p. 105.
23.[1] Nicolae Albu, Un dascăl al lui Nicolae Bălcescu, primul redactor la ,,Telegraful român”: Aaron Florian, în Mitropolia Ardealului, XXV, 1-3, 1980, p. 96.
24.[1] Cursul de istoria românilor, p. 258.
25.[1] Ibidem, p. 259.
27.[1] Idem, Manual de istoria Prinţipatului Românei de la cele dintâi vremi istorice şi până la zilele de-acum, Bucureşti, Tipografia Colegiului Sf. Sava, 1839, p. 23, [în continuare, prescurtat: Manual de istoria Prinţipatului].
28.[1] Vasile Cristian, Opera istorică a lui Aaron Florian […], p. 122.
29.[1] Aaron Florian, Idee repede de Istoria Prinţipatului Ţării Rumâneşti, vol. I, Bucureşti, Tipografia lui I. Eliad, 1835, p. 2, [în continuare, prescurtat: Idee repede].
30.[1] Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999, p. 54.
31.[1] Mihail Kogălniceanu, Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională în Academia Mihăileană, rostit în 24 noiembrie 1843, în Pompiliu Teodor, Evoluţia gândirii istorice româneşti, p. 138.
32.[1] Idee repede, I, p. 28.
33.[1] Ibidem, p. 30.
35.[1] Lucian Boia, op. cit., p. 63.
36.[1] Alexandru Zub, Istorie şi finalitate. În căutarea identităţii, Iaşi, Editura Polirom, p. 59.
37.[1] Idee repede, II, p. 319.
38.[1] Lucian Boia, op. cit., p. 64.
39.[1] Alin-Mihai Gherman, Între literatură şi istoriografie: Florian Aaron ,,Idee repede de istoria prinţipatului Ţării Rumâneşti”, în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, I, 4, 2003, p. 181.
40.[1] Alexandru Dobrescu, Corsarii minţii, Iaşi, Editura EM. OLIS, 2007, p. 90.
41.[1] Idee repede, I, p. 322.
42.[1] Nicolae Isar, Ideologia generaţiei de la 1821(I) , în Revista de istorie, XXXIV, 3, 1981, p. 436.
43.[1] Alexandru Zub, op. cit., p. 17.
44.[1] Cuvântul ce s-a zis, p. 100.
45.[1] Nicolae Bocşan, Opţiuni sociale şi democratice în procesul constituirii solidarităţii naţionale moderne. 1821-1848, în Ştefan Ştefănescu (coordonator), Naţiunea română. Geneză. Afirmare. Orizont contemporan, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 343.
46.[1] Catihismul omului creştin, p. 98.
47.[1] Ibidem, p. 99.
48.[1] Vasile Cristian, Contribuţia istoriografiei paşoptiste […], p. 39.
49.[1] Patria, patriotul şi patriotismul, p. 134.
50.[1] Ibidem.
51.[1] Ibidem, p.136.
52.[1] Vasile Cristian, Opera istorică a lui Aaron Florian […], p. 126.
53.[1] Nicolae Albu, art. cit., p. 97.
54.[1] Ibidem, p. 118-119.
55.[1] Patria, patriotul şi patriotismul, p. 145.
56.[1] Ibidem, p. 144.
57.[1] Ibidem, p. 152.
58.[1] George Bariţ şi contemporanii săi, Ediţie de Ştefan Pascu, Iosif Pervain, Ioan Chindriş şi Titus Morar. Coordonatori Ştefan Pascu şi Iosif Pervain, I, Bucureşti, Editura Minerva, 1973, p. 13.
59.[1] Elemente de istoria lumii, p. 100.
60.[1] Ibidem, p. 34-35.
61.[1] Ibidem, p. 37-38.
62.[1] Idee repede, I, p.VI-VII.
63.[1] Mihail Kogălniceanu, Opere. Scrieri istorice, I. Ediţie critică de Andrei Oţetea, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1946, p. 640.
64.[1] Elemente de istoria lumii, p. 149.
65.[1] Ibidem, p. 152.
66.[1] Idee repede, I, p.V-VI.
67.[1] Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 612-613.
68.[1] Patria, patriotul şi patriotismul, p. 133.
69.[1] Concluzii expuse la Sesiunea ştiinţifică Unitate, continuitate şi independenţă în istoria poporului român. 91 de ani de la Marea Unire (1918-2009), Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, 27-28 noiembrie 2009.
Sources
General and Special Works
Research Papers, Articles, and Lectures
