Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Oana Purice, Reprezentări ale sublimului în estetica şi filosofia lui Lucian Blaga

Download PDF
Magazine: 10 / 2012
Date: 2012
Oana PURICE
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere University of Bucharest, Faculty of Letters
oanapurice@yahoo.com

Abstract

Figures of sublime in Lucian Blaga’s aesthetics and philosophy

The following paper will present and discuss some of the main features of the aesthetic category of sublime and the manner in which they are reflected by certain philosophical texts belonging to Lucian Blaga. Divided into three parts, the presentation below will focus at first on a diachronic perspective of sublime, dealing with some representative approaches. Afterwards it will reveal and comment upon several concepts from Blaga’s philosophical theories which are based on contradictory forces and strains out of the common perception. The final part integrates the previous discussion into a larger paradigm and aims to demonstrate the antimodernity of Lucian Blaga’s literature, having as a basis Antoine Compagnon’s study, Les Antimodernes.

Keywords: aesthetics, sublime, Lucian Blaga, philosophy, Antoine Compagnon, antimodernity.

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] „Feeling brought about by objects that are infinitely large or vast (such as the heavens or the ocean) or overwhelmingly powerful” („Sentiment produs de obiecte care sunt extrem de mari (cum ar fi cerul sau oceanul) sau care copleşesc prin puterea lor”, The Cambridge Dictionary of Philosophy, tr.m.).
  2. [1] Cea mai elocventă diferenţiere accentuează faptul că „măreţia se întemeiază pe groază, care, modificată fiind, generează în mintea noastră emoţia pe care am numit-o uimire; frumuseţea se întemeiează pur şi simplu pe plăcerea propriu-zisă şi stârneşte în sufletul nostru sentimentul numit dragoste” (Burke, 1981: 85).
  3. [1] „Sentimentul sublimului nu poate fi asociat nici cu atracţia şi, întrucât spiritul nu este doar atras de obiect, ci alternativ mereu şi respins de el, satisfacţia produsă de sublim nu conţine atât plăcere pozitivă, cât mai curând admiraţie sau respect, adică plăcere negativă” (Kant, 1995: 84).
  4. [1] „Sublimul adevărat nu mai poate fi conţinut de nicio formă sensibilă,ci priveşte doar ideile” (Ibidem: 85).
  5. [1] Schlegel, Novalis, Coleridge, Hugo, cărora li se alătură idealistul Schelling.
  6. [1] „Ceea ce este mare în mod absolut […], ceva în comparaţie cu care orice altceva pare mic” (Kant, 1995: 89).
  7. [1] „Tearnă în mintea omului acel gen de spaimă încântătoare” (Burke, 1981: 113).
  8. [1] „Forţa unor obiecte (cascada, norii) arată, prin comparaţie cu a noastră, nimicnicia capacităţii noastre de opoziţie” (Kant, 1995: 100).
  9. [1] Elementele îşi ies din sine, din propria condiţie şi îşi repudiază apartenenţa logică la o ordine. Kant vobeşte despre sublimul dezordinii şi al lipsei de formă, iar Blaga va continua ideea în Daimonion unde îi va alătura (sporind tensiunea prin opoziţie) tendinţa creatoare.
  10. [1] Elementele îşi ies din sine, din propria condiţie şi îşi repudiază apartenenţa logică la o ordine. Kant vobeşte despre sublimul dezordinii şi al lipsei de formă, iar Blaga va continua ideea în Daimonion unde îi va alătura (sporind tensiunea prin opoziţie) tendinţa creatoare.
  11. [1] Propune trei tipuri de frumos: simpatetic, echilibrat şi expansiv; acesta din urmă este un echivalent pentru sublim, întrucât el se manifestă printr-un „dinamism descătuşat care cuprinde întreaga realitate” sau care uneori „trece dincolo de limitele acesteia, scrutând dedesubturile ei obscure” (Rusu, 1968: 146).
  12. [1] „Facultăţile sufletului ale căror îmbinare (într-o anumită proporţie) constituie geniul sunt deci imaginaţia şi intelectul” (Kant, 1995: 153).
  13. [1] Vorbind despre dialectica frumosului (printre manifestările căruia aşeza şi sublimul, ca frumos expansiv), Liviu Rusu identifica confruntarea dintre tendinţa impulsivă (de natură demoniacă) şi tendinţa formativă (Liviu Rusu, op. cit.).
  14. [1] Ideea se apropie foarte mult de filiera pe care Antoine Compagnon urmăreşte sublimul, ca transformare a durerii în plăcere pe temeiul sacrificiului (exemplifică prin felul cum Baudelaire priveşte pedeaspa capitală).
  15. [1] Catitatea, susţine Blaga, poate stârni doar aplauzele unui public de „varieteu” care e fascinat de capacitatea pur cantitativă a unui individ (dar care nu e interesată de produsul efectiv durabil şi funcţional în plan spiritual al acestor abilităţi pur intelectuale.
  16. [1] Complex de factori inconştienţi care „determină structura stilistică a creaţiilor unei colectivităţi” (Diaconu, 2000: 172)
  17. [1] Tudor Vianu, într-un studiu consacrat lui Eminescu identifică această stare prin cuplul „voluptate-durere” şi îi atribuie „aspiraţia de a ieşi din forma mărginită” (Vianu, 1974: 67).
  18. [1] „Pentru a ne menţine în permanentă stare creatoare” (Blaga, 1987: 515).
  19. [1] Analiza antimodernităţii demonstrează o dată în plus coeziunea întregii opere blagiene.
  20. [1] Compagnon identifică două moduri de manifestare a pesimismului antimodern: ca anxietate individuală ce rezultă din convingerea asupra decadenţei istorice (a se vedea aici recurenţele imaginii satului originiar sau copilăriei) şi ca scepticism istoric (dezvoltările pe direcţia mitului sunt relevante).
  21. [1] Pentru Compagnon, „contrarevoluţia este inseparabilă de revoluţie; este dublul ei” (Compagnon, 2008: 27); mai mult, contrarevoluţia este fascinată de revoluţie. Astfel, el diferenţiază între antirevoluţie (anasamblul forţelor care îi opun rezistenţă) şi contrarevoluţie (cea care realizează o teorie a revoluţiei).
  22. [1] Pentru Compagnon, singura stare declanşatoare a frumuseţii.
  23. [1] În mare trecere, 1924
  24. [1] „Energia disperării şi vitalitatea deznădăjduită” (ibidem: 164)
  25. [1] Păcatul originar este „cel care explică totul şi fără de care nu se poate explica nimic” (ibidem: 110)
  26. [1] Compagnon opune acestei realităţi pe cea a modernilor care repudiază această stare.
  27. [1] Mircea Martin, în prefaţa cărţii lui Compagnon afirmă: „antimodernii – iată o categorie ce pare anume inventată spre a-l cuprinde şi defini pe Blaga” (Mircea Martin în Compagnon, 2008: 10).

Bibliografie

Works

  • Blaga, Lucian, Opera poetică / Poetical work, ed. by George Gană and Dorli Blaga, pref. by George Gană, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007.
  • Idem, Artă şi valoare / Art and value in Opere / Works, vol. X (Trilogia valorii / The trilogy of value), ed. by Dorli Blaga, introd. study by Alexandru Tănase, Bucureşti, Editura Minerva, 1987.
  • Idem, Filozofia stilului / The philosophy of style, Munchen, I.D.V., 1986.
  • Idem, Orizont şi stil / Horizon and style, in Opere / Works, vol. IX (Trilogia culturii / The trilogy of culture), ed. by Dorli Blaga, introd. study by Alexandru Tănase, Bucureşti, Editura Minerva, 1985.
  • Idem, Opere / Works, vol. 1, Poezii antume / Anthumous poems, ed. and introd. study by George Gană, Bucureşti, Editura Minerva, 1982.
  • Idem, Daimonion, in Opere / Works, vol. VII (Eseuri / Essays), ed. by Dorli Blaga, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.
  • Idem, Feţele unui veac / The faces of a century, in Opere / Works, vol. VII (Eseuri / Essays), ed. by Dorli Blaga, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.

Studies

  • Burke, Edmund, Despre sublim şi frumos. Cercetare filosofică a originii ideilor / On sublime and beautiful. A philosophical inquiry on the origins of ideas, transl. by Anda Teodorescu and Andrei Bantaş, pref. by Dan Grigorescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1981.
  • Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes / The antimoderns. From Joseph de Maistre to Roland Barthes, transl. by Irina Mavrodin, Adina Diniţoiu, pref. by Mircea Martin, Bucureşti, Editura Art, 2008.
  • Kant, Immanuel, Critica facultăţii de judecare / The critique of the power of judgment, transl. by Vasile Dem Zamfirescu, Alexandru Surdu, Constantin Noica, Bucureşti, Editura Trei, 1995.
  • Idem, Observaţii asupra sentimentului de frumos şi sublim / Observations on  the feeling of the beautiful and sublime, transl., introd. study, notes, bibliography, index by Rodica Croitoru, Bucureşti, Editura All, 2008.
  • Ianoşi, Ion, Sublimul în estetică / The sublime in aesthetics, Bucureşti, Editura Meridiane, 1983.
  • Rusu, Liviu, Logica frumosului / The logics of the beautiful, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1968.
  • Vianu, Tudor, Mihai Eminescu, prefaţă Al. Dima, Iaşi, Editura Junimea, 1974.