Directer Lovinescianism and stylistic Calinescianism
in Ion Negoitescu’s critical work
Ion Negoitescu’s critical project has a Lovinescian foundation and is being developed on the coordinates of subjectivity, flabbergasting originality and fragmentarism. The critic – an aesthete – proves to have a tight contact with the literary text, the sapidity of which impregnates him instantaneously. This fact does not turn him into a Richardian thematist, as his sympathetic propensities divide the text and focus on its latencies and virtuality. The abundant comparatism and the Alexandrine concreteness of style are other marks of the criticism professed by Ion Negoitescu.
Keywords: literary criticism, post-War, the autonomy of the Aesthetics, polemic, axiological criterion, Lovinescianism, Calinescianism, thematism.
1.[1] Ion Negoiţescu, Fărâme dintr-un jurnal, în Ora oglinzilor, Cluj-Napoca, Ed.Dacia, 1997, p. 66.
2.[1] Ibidem, p. 66.
3.[1] Ion Negoiţescu, Addenda la jurnal, în Ora oglinzilor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997, p. 120.
4.[1] Idem, Prima întrevedere cu E. Lovinescu, în Ora oglinzilor, ed.cit., p. 151.
5.[1] Se pare că vizita nu a rămas fără impact asupra lui E. Lovinescu însuşi. După ce primeşte scrisoarea-manifest a cerchiştilor, îşi aminteşte de însemnarea făcută în urmă cu doi ani în Memorii, însemnare legată de „vizita unui tânăr din Sibiu“: „Nu ştiu ce va face. Presimt că e «altfel», că e un tânăr «excepţional», pe care îl aşteaptă un destin singular. Prea e candid şi prea arde“ – E. Lovinescu, Planetă de scriitor tânăr, în I. Negoiţescu, Despre E. Lovinescu, ed.cit., p. 125.
6.[1] Ion Negoiţescu, Manifestul Cercului literar de la Sibiu, în Despre E. Lovinescu, ed.cit., p. 117.
7.[1] Gheorghe Grigurcu, Demnitate, curaj (I. Negoiţescu), în E. Lovinescu între continuatori şi uzurpatori, Bucureşti, Ed. „Jurnalul literar“, 1997, p. 110.
8.[1] Ion Negoiţescu, Bolintineanu şi sonurile poeziei moderne, în Scriitori moderni, Bucureşti, EPL, 1966, p. 14.
9.[1] Ibidem, p. 9.
10.[1] Ibidem, p. 13.
11.[1] Ion Negoiţescu, Curente noi în poezia din Ardeal, în Scriitori moderni, ed.cit., p. 369.
12.[1] Idem, Opera poetică a lui A. Maniu, în Scriitori moderni, ed.cit., p. 155-156
13.[1] Idem, Valori stilistice în nuvelele lui Agârbiceanu, în Scriitori moderni, ed.cit., p. 202.
14.[1] Idem, De la G. Călinescu la Heliade Rădulescu, în Însemnări critice, Cluj, Ed.Dacia, 1970, p. 33.
15.[1] Nicolae Manolescu, Istorie literară şi lectură, în România literară, nr.43/1976.
16.[1] Într-o epistolă către Radu Stanca, I. Negoiţescu vorbeşte despre „deliciul pe care îl am în jocul cu adjectivele, când compun un studiu critic“ – în Un roman epistolar, Bucureşti, Ed.Albatros, 1978, p. 13, s.a.
17.[1] Ion Negoiţescu, Poetul Emil Brumaru, în Alte însemnări critice, Bucureşti, Ed.Cartea Românească, 1980, p. 157-158, s.a.
18.[1] Gheorghe Grigurcu, Ion Negoiţescu, în Critici români de azi, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1981, p. 250.
19.[1] Ion Negoiţescu, Probleme ale criticii actuale, în Engrame, Bucureşti, Ed. Albatros, 1975, p. 231.
20.[1] Ibidem, p. 231.
21.[1] Ion Negoiţescu, Interviu, în Engrame, ed.cit., p. 250.
22.[1] Jean-Pierre Richard, Cuvânt înainte, în Literatură şi senzaţie, Bucureşti, Ed Univers, 1980, p. 9.
23.[1] Ibidem, p. 14.
24.[1] Mircea Martin, J.P. Richard, un critic întâmpină senzaţia, în Critică şi profunzime, Bucureşti, Ed.Univers, 1974, p. 9.
25.[1] Ibidem, p. 12, s.a.
26.[1] Ibidem, p. 12, s.a.
27.[1] Ibidem, p. 13.
28.[1] Ibidem, p. 22, s.a.
29.[1] Ion Negoiţescu, Prefaţă, în Poezia lui Eminescu, Cluj-Napoca, Ed.Dacia, 1995, ediţia a IV-a, p. 12-13.
30.[1] Jean-Pierre Richard, Poezie şi profunzime, Bucureşti, Ed.Univers, 1974, p. 27.
31.[1] Ion Negoiţescu, Poezia lui Eminescu, ed.cit., p. 18.
32.[1] Ibidem, p. 19-20.
33.[1] Ibidem, p. 30.
34.[1] Ibidem, p. 18.
35.[1] Ibidem, p. 20.
36.[1] Ibidem, p. 163.
37.[1] Ibidem, p. 135.
38.[1] Jean-Pierre Richard, Cuvânt înainte, în Literatură şi senzaţie, ed.cit., p. 10.
39.[1] Ion Negoiţescu, Poezia lui Eminescu, ed.cit., p. 22, s.a
40.[1] Nicolae Manolescu se întreabă, în Istoria sa, dacă acest Eminescu propus de I. Negoiţescu „există cu adevărat sau este doar o virtualitate de o remarcabilă forţă mai degrabă lirică decât critică“, în Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2008, p. 919.
41.[1] Al. Cistelecan, Spiritul critic şi cerchiştii, în Vatra, nr.10/2008.
42.[1] Ion Negoiţescu, E. Lovinescu, în Despre E. Lovinescu, ed.cit., p. 61.
43.[1] Idem, O amintire, în Despre E. Lovinescu, ed.cit., p. 104.
44.[1] Idem, E. Lovinescu, în Despre E. Lovinescu, ed.cit.,p. 22, s.a.
45.[1] Gheorghe Grigurcu, I. Negoiţescu, în Critici români de azi, ed.cit., p. 244.
46.[1] Ion Negoiţescu, Adrian Păunescu, în Scriitori contemporani, ediţia a II-a, Piteşti, Ed.Paralela 45, 2000, p. 410.
47.[1] Ibidem, p. 411.
48.[1] Ibidem, p. 411.
49.[1] Ibidem, p. 414.
50.[1] Ion Negoiţescu, Marin Preda: o carieră literară, în Scriitori contemporani, ed.cit., p. 436.
51.[1] Ibidem, p. 437.
52.[1] Ibidem, p. 438.
53.[1] Ion Negoiţescu, Mircea Cărtărescu: Totul, în Scriitori contemporani, ed.cit., p. 106, s.a.
54.[1] Ibidem, pp. 108-109.
55.[1] Idem, Şt. A. Doinaş: Vânătoare cu şoim, în Scriitori contemporani, ed.cit., p. 200.
56.[1] Ion Negoiţescu, Straja dragonilor, ed.cit., p. 90, s.a.
