Mutations of Eminescu’s Cosmogony in a Genetic Literature of `Satyre I`’s Versions. Hindu Philosophy and Vedda Influences in Mihai Eminescu’s Visionarism
By means of applying a process of genetic criticism, the following paper aims to analyse the cosmogonical transformations that supervene in the workshop of M. Eminescu’s Satyre I, from the first drafts of the poem to its final form. At the same time, the study intends to use this process in order to demonstrate the existence of Hindu spiritual influence and Vedic philosophy in Eminescu’s poetic visionarism that stems from a German philosophical interference via cultural ricoché through the well-known affinity of the Romanian romantic poet for Arthur Schopenhauer’s philosophy. The study will attempt to scrutinize the influence of Vedic philosophy absorbed through the study of Schopenhauer’s works by analysing elements of semantic, syntactic and symbolic examination of Satyre I’s avant-text that shift throughout the elaboration of the poem.
Keywords: cosmogony, Hindu spirituality, Vedic philosophy, neo-Vedism, visionarism, genetic criticism
1. Mihai Eminescu, Opere, Vol 2, Ediție critică îngrijită de Perpessicius, Fundația pentru Litertură și Artă, București, 1943, pp. 172-214.
2. 2258, 171-172 (O vreme, ce trecând ai dus cu tine) | cca 1874 | EdP II, 189-192.
3. 2278, 36 v. –45 (Ciudat izvod e omul…) | cca 1876 | EdP II, 194-202.
4. 2276, 48 (+47 v.) –51 + 53 –55 v. (Cu gene ostenite…) | cca 1879 | EdP II, 203-208.
5. 2282, 59-68 (Scrisoarea III-a. Când cu gene ostenite…) | cca 1880 | EdP II, 209-213.
6. Amita Bhose susține faptul că eposurile și sensurile spiritualității hinduse și cele ale spiritualității dacilor ale cărei formule rămân prezente în folclorul românesc se suprapun în configurarea cosmogoniei popoarelor. Astfel, poetul ajunge la niște principii vedice prin însăși buna cunoaștere a folclorului românesc care îl influențează la rândul său.
7. De văzut în acest sens și studiul Ilinei Gregori, Știm noi cine a fost Eminescu ? fapte, enigme, ipoteze, Art, București, 2008.
8. Arthur Schopenhauer, Lumea ca ființă și reprezentare, Humanitas, București, 2012, vol 2, passim.
9. Teodor V. Ștefanelli apud. Amita Bhose, Eminescu și India, Cununi de stele, București, 2011, p. 27.
10. Zoe Dumitrescu-Bușulenga apud. Amita Bhose, op. cit., p. 20.
11. Mihai Eminescu, Opere, vol 2, ed. cit., p. 175.
12. Ibid., p. 178.
13. V. Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Mihai Eminescu, Junimea, Iași, 1977, pp. 309-310.
14. Ibid., p. 312
15. V. Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Mihai Eminescu, ed. cit. pp. 315-316.
16. Mihai Eminescu, Opere, vol 2, ed. cit., p. 209.
17. Ibid., p. 195.
18. Ibid., p. 204.
19. Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise, ediție de Ioana Bot și Cătălin Cioabă, Humanitas, București, 2015, p. 237.
20. Ibid., p. 97.
21. Ibid., p. 98.
22. Ioana Em. Petrescu, Eminescu: modele cosmologice și viziune poetică, Paralela 45, Pitești, București, 2005, p. 190.
23. În Mihai Eminescu, Opere, vol 2, ediția citată, editorul stabilește faptul că atât traducerea lui Eminescu a Imnului Creațiunii, cât și poezia [Ciudat isvod e omul…] au fost scrise la cca 1876. Este credibil faptul că mai întâi a fost realizată traducerea Imnului și abia apoi compusă varianta B a Scrisorii I deoarece contactul cu imnul Rigveda, în speță transcrierea acestuia în limba germană în caietele lui Eminescu este făcută la cca 1873-1874.
24. Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise, ed. cit., p. 97.
25. Ibid., p. 95.
26. Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, ed. cit., p. 313.
27. Ibid., pp. 97-98
28. Ioana Em. Petrescu, Op. cit., passim.
29. Ioana Bot, Monica Columban, Mihai Eminescu. Scrisori: exerciții de lectură, Casa cărții de știință, ClujNapoca, 2004, p. 46.
30. Semnele prezenței pesimismului schopenhaurian rezidă mai ales în configurația condiției omului de geniu, o temă la fel de importantă și ofertantă ca problema cosmogoniei, dar care, în cadrul restrâns al acestei lucrări, nu ne preocupă.
31. Mihai Eminescu, Opere, vol 2, ed. cit., p. 192.
32. Ibid., p. 193.
33. Ibid., p. 194.
34. Ibid.
35. Ibid.
36. Ibid., p.195.
37. Ibid.
38. Ibid.
39. Ibid., p. 198.
40. Ibid., p. 200.
41. Mihai Eminescu, Opere, vol 1, ediția critică îngrijită de Perpessicius, Fundația Regele Carol II, București, 1939 p. 133.
42. Ibid.
43. Mihai Eminescu, Opere, vol 2, ed. cit., p. 195.
44. Ibid., p. 183.
45. Amita Bhose, Op. cit., p. 100.
Bhose, Amita, Eminescu și India / Eminescu and India, Cununi de stele, București, 2011.
Bot, Ioana, Columban, Monica, Mihai Eminescu. Scrisori: exerciții de lectură / Mihai Eminescu. Letters: Reading Exercises, Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2004. del Conte, Rosa, Eminescu sau despre absolut / Eminescu or About the Absolute, Dacia, Cluj-Napoca, 2003.
Eminescu, Mihai, Opere / Works, Vol 1 & 2, Ediție critică îngrijită de Perpessicius, Fundația Regele Carol II, București, 1939 – 1943.
Eminescu, Mihai, Versuri din Manuscrise / Lines from the Manuscripts, ediție de Ioana Both și Cătălin Cioabă, Humanitas, București, 2015.
Gregori, Ilina, Știm noi cine a fost Eminescu ? / Do We Know Who Eminescu Was?, Art, București, 2008.
Guillermou, Alain, Geneza interioară a poeziilor lui Mihai Eminescu / The Inner Genesis of Mihai Eminescu’s Poems, Junimea, Iași, 1977.
Petrescu, Ioana, Eminescu: modele cosmologice și viziune poetică / Eminescu: Cosmological Models and Poetic Vision, Paralela 45, Pitești, București, 2005.
Schopenhauer, Arthur, Lumea ca ființă și reprezentare / The World as Being and Representation, Humanitas, București, 2012.
