From the Baltic marshland to the cowboy-studded continent
Encounters with Joseph Brodsky
Joseph Brodsky’s self-definition as ’a Jew, a Russian poet and an America citizen’ introduces a well-known poet and essayist, playwright and translator, Nobel-prize laureate and American Poet Laureate through. Brodsky’s essays collected by the poet himself (Less Than One, 1986) have established him as a master of the English language. This article traces the space-time-language continuum as a structuring force in Brodsky’s first collection of essays, which is used in the poet’s own intention of presenting himself as an heir of both the Russian and English literary traditions. A ’room and a half’, the poet’s address in his native Leningrad has become a metaphoric location within the highly conceptualized Petersburg text of the Russian culture, central to Brodsky’s poetics and aesthetics.
Keywords: the Petersburg text of Russian culture, Russian poetry, Joseph Brodsky, literary exile, essays
1.[1] Citatul alătură doua sintagme din poeziile din ciclul Part of Speech / Chast’ rechi / Parte de vorbire (1975).
2.[1] Reputaţia lui Brodski se bazează şi pe numeroasele interviuri acordate. O selecţie substanţială a relizat cercetătoarea V. Poluhina în “marea carte de interviuri” (Bolşaia kniga interviu 2000, 2004, 2007, Zaharov, Moskva). Solomon Volkov, interlocutorul poetului şi editorul volumului Conversations with Joseph Brodsky. A poet s Journey through the Twentieth Century (translated by Marian Schwatz with photographs by. Marianna Volkov. The Free Press, 1998) a compilat o culegere apărută în variant rusească sub titlul Dialogi s Iosifom Brodskim (Eksmo, Moskva, 2002); în acelaşi an a apărut în SUA şi volumul Joseph Brodsky: Conversations. edited by Cynthia L. Haven.
3.[1] Iosif Brodski. Din nicăieri, cu dragoste, traducere şi postfaţă de Emil Iordache, Timpul, 1995 (Brodski 1995). Prefaţa la acest volum include traducerea prelegerii ţinută de poet cu ocazia primirii premiului Nobel pentru literatură (1987).
4.[1] Opera brodskiană a fost publicată în: Iosif Brodski, Sobranie socinenii v 7-mi tomah, Puşkinskii Fond, Sankt-Peterburg, MMI (MMI). În paralel, tot în Rusia, editura “Azbuka-Klassika” oferă de mai mulţi ani volumele poetului. În SUA, Brodski a publicat la editura Farrar, Straus&Giroux precum şi la editurile emigraţiei ruse, Ardis şi Cehov. Opera brodskiană (poetică, eseistică şi dramatică) a fost tradusă în mai numeroase limbi. În afară de volumul Brodski 1995, în limba română au mai apărut cîteva (fragmente de) eseuri.
5.[1] Susan Sontag , On Photography, Penguin, London, 1977.
6.[1] In A Room and a Half, eseu scris în anul 1976, publicat în “The New York Review of Books”.
7.[1] Of Grief and Reason, 1994. Eseul cu acelaşi titlu este consacrat lui Robert Frost.
8.[1] MMI,VII.
9.[1] Despre această triadă scriu toţi comentatorii şi cititorii lui Brodski, printre care Mihail Kreps, Valentina Poluhina, Lev Losev, David Shepard, John Glad, S. Kalaşnikov etc.
10.[1] Adresa celebrei “camera şi jumătate” este Petersburg, str.Muruzi nr. 9, colţ cu Liteinîi Prospect. În 2009, regizorul rus Andrei Hrjanovski a realizat un film artistic cu acest titlu.
11.[1] Din În loc de prefaţă, traducere de E. Iordache, p. 5, în Brodski 1995.
12.[1] A Guide to a Renamed City (1979), tradus în engleză sub titlul Flight from Byzantium (“The New Yorker”, 1985).
13.[1] To Please a Shadow / Poklonitsja teni (1983) şi, respectiv, A Keening Muse (1982, ca introducere la o ediţie de poezii alese / Muza placia (ultimul tradus şi publicat în revista “Contemporanul” precum şi de către L.Cotorcea în loc de prefaţă la volumul Anna Ahmatova. Poeme. Proze, Editura Universităţii Al.I.Cuza din Iaşi, 2004.
14.[1] MMI, V, p. 25. Aici şi mai jos, traducerile din eseuri îmi aparţin (M.V.)
15.[1] Ibidem, p. 26.
16.[1] I.M. Lotman nota aceasta în articolul scris împreună cu М.I. Lotman, Iz nabliudenii nad poetikoi sbornika Iosifa Brodskogo Urania, v. I. M. Lotman, în O poetah i poezii, Sankt-Peterburg, Iskusstvo-SPb, p. 294-307. / Cîteva observaţii cu privire la volumul lui Iosif Brodski Urania.
17.[1] Discutate de critici din epoci diferite, printre care de poeticieni (Efim Etkind) şi scriitorii şi culturologii Piotr Vail şi Aleksandr Genis (de exemplu, în articolul Оt mira – k Rimu // Poetika Brodskogo, sb.statei pod red.prof. L.Loseva, Tenafly, N.J.: Hermitage, 1986, p. 198-206./ Din lume – spre Roma. În aceeaşi ipostază s-a aflat Petersburgul şi la baza percepţiei estetice a lumii pentru o serie întreagă de poeţi ruşi, în seria inaugurată de Puşkin şi continuat de I. Annenski, Mandelştam, Ahmatova. etc., preluat de „postmodernişti arhaici” ca Andrei Bitov şi de Vadim Şefner, precum şi de colegii de generaţie ai lui Brodski, E. Rein şi A. Kuşner.
19.[1] Valentina Poluhina, Iosif Brodski. Jizn, trudy, epoha. S-Peterburg, Jurnal “Zvezda”, 2008. / Iosif Brodski. Viaţă, munci, epoca.
20.[1] Viktor Кulle, Tvorchestvo Brodskogo v Rossii, 1996 / Opera lui Brodski în Rusia (teză de doctorat nepublicată).
21.[1] Mitul ambivalenţei ab origine al Petersburgului, oraş deopotrivă minunat în splendoarea lui şi mizer-diabolic, “victorie a omului asupra naturii” şi “apocalipsă”, este expus şi ilustrat pe larg prin emexemple din literatura clasică rusă şi nu numai într-o lucrare, clasică şi ea (2003), a filologului semioticianului rus Vladimir Nikolaevici Toporov (1928-2005), care a elaborat conceptual, central pentru culturologia rusă, de “text Peterbsburghez al culturii/literaturii ruse”.
22.[1] Traducere E.Iordache, în Brodski 1995, p.81.
23.[1] Sanna Turomaa, Poet kak odinokii turist: Brodskii, Venetsia i putevîe zametki, trad. de E. Kanişcev, NLO, 2004, nr. 67 / Poetul ca un turist singuratic: Brodski, Veneţia şi însemnările de călătorie.
24.[1] MMI, VI, p.11-26.
25.[1] Sintagmă clasică asociată Petersburgului, preluată din poemul puşkinian Călăreţul de aramă (1833). A.S. Puşkin (1799-1837) o preluase, la rîndul său, de la scriitorul italian Francesco Algarotti (1712-1764).
26.[1] După cum putem citi, de exemplu, în lucrarea lui Stanislav A. Saviţki, Andergraund. Istoria i mifî leningradskoi neofiţialnoi kulturî, Helskinki, Novoe literaturnoe obozrenie, Моskva, 2002. / Undergound. Istoria şi miturile culturii neoficiale din Leningrad.
