Literature versus film. Social-political and intellectual landscape in Transylvania in the screening of Eginlad Schlattner’s novel, “The beheaded cock”
The present article deals with the film Der geköpfte Hahn (The Beheaded Rooster) realized under the cinema direction of Radu Gabrea, based on the same-title novel of the Romanian-born German writer Eginald Schlattner. Starting from an analysis of the novel which deals with the decline of the Saxon community in Transylvania and the almost entire disappearance of a culture that has been founded over a period of more than eight centuries, the assets and drawbacks of the screen adaptation are mentioned. Narrating by the means of cinematography, the film adheres to the story line of the novel almost entirely; the scenario has a dramatic potential, the music is adequate, the scenery authentic. Some drawbacks, such as the insufficient argumentation of some particular scenes, can be identified, this fact leading to a certain lack of clarity.
Keywords: Der geköpfte Hahn (The Beheaded Rooster), Transylvanian trilogy, identity, the Second World War, anti-Semitism, novel, screen adaptation, film cast
1.[1] Metz, Christian: Semiologie des Films. München 1972, p. 73 (trad. din germ.: Maria Sass).
2.[1] Monaco, James: Film verstehen. Reinbek 2002, p. 45, (trad. din germ.: Maria Sass).
3.[1] Horn, Christian: Literaturverfilmungen. Filmrezension.de.online-magazine für filmkritik. Düsseldorf 2006, p. 6 (trad. din germ.: Maria Sass).
4.[1] Apud: Bauschinger, Sigrid (Hrsg.): Film und Literatur. Literarische Text und der neue deutsche Film. München 1984, p. 20.
5.[1] Idem, p. 22 (trad. din germ.: Maria Sass).
6.[1] Apud: Schanze, Helmut (Hrsg.): Fernsehgeschichte der Literatur. München 1996, p. 74 (Bertolt Brecht:1898-1956; poet, dramaturg, regizor german, iniţial expresionist, întemeietor al instituţiei teatrale „Berliner Ensemble”, iniţiator al teatrului epic, a promovat o nouă teorie şi practică a teatrului, bazată pe efectul distanţării epice. Este unul dintre importanţii reprezentanţi care au revoluţionat teatrul secolului XX.
7.[1] Informaţiile se bazează pe un text autobiografic. In: Literatur und Landschaft am Beispiel der Romantrilogie „Versunkene Gesichter“ von Eginald Schlattner [Literatură şi peisaj, exemplificat prin trilogia lui Eginald Schlattner]. Hg. Rolf Willaredt. Artpress, Timişoara 2008, p. 59-63; (trad. din germ.: Maria Sass).
8.[1] Idem nota 1, p. 61.
9.[1] Schlattner, Eginald: Der geköpfte Hahn. Editura Zsolnay, Viena 1998 (4. ediţii); traducerea românească: Cocoşul decapitat. Editura Humanitas, Bucureşti 2001 (2 ediţii).
10.[1] Schlattner, Eginald: Rote Handschuhe. Editura Zsolnay, Viena 2001; traducerea românească: Mănuşile roşii, Editura Humanitas, Bucureşti 2001.
11.[1] Schlattner, Eginald: Das Klavier im Nebel. Editura Zsolnay, Viena 2005.
12.[1] Wolf von Aichelburg (1912 – 1994): scriitor de expresie germană din România şi traducător, condamnat în procesul scriitorilor germani, care a avut loc la Braşov în 1959.
13.[1] Hans Bergel (n. 1925, trăieşte la München, în landul Bavaria din Germania); scriitor de expresie germană din România şi traducător, condamnat în procesul scriitorilor germani, care a avut loc la Braşov în 1959;
14.[1] Georg Scherg (1917-2002): prozator, poet, eseist, traducător şi pedagog, unul din cei mai prolifici reprezentanţi ai literaturii germane din România; scriitor de expresie germană din România şi traducător, condamnat în procesul scriitorilor germani, care a avut loc la Braşov în 1959.
15.[1] Andreas Birkner (1911-1998): prozator german din România, condamnat în procesul scriitorilor germani, care a avut loc la Braşov în 1959.
16.[1] Harald Siegmund (n. 1930): teolog şi scriitor german din Transilvania, condamnat în procesul scriitorilor germani care a avut loc la Braşov în 1959.
17.[1] Beate Petra Kory: Die versprengte Civitas Dei. Eginald Schlattners multikulturelles Gesellschaftspanorama in „Das Klavier im Nebel“. In: Literatur und Landschaft, herausgegeben von Rolf Willaredt. Artpress Timişoara 2008, p. 71.
18.[1] Franz Davidis (1510-1579): iniţial teolog lutheran la Cluj, s-a convertit la Calvinism, apoi a trecut la Confesiunea unitariană. Datorită unor intrigi ale lui Giorgio Biandrata (1515-1590; întemeietorul Bisericii unitariene din Polonia şi Transilvania), cu care colaborează iniţial, este condamnat la închisoare pe viaţă, cu ispăşirea pedepsei în cetatea din Deva, unde se stinge.
19.[1] Ammer, Andreas: www.br-online.de/kultur/literatur/lesezeichen/20060122/20060122_1.html [10.06.2007].
20.[1] Apud: Angelika Jakob: Chrismon. Das evangelische Magazin, 02/06, Pressesteller der Kirchenkreise Duisburg, S. 69.
21.[1] Apud: Walter Mayr: Luthers Geist in den Kulissen, In: Der Spiegel, Nr. 51/20.12.1999.
22.[1] Theodror Fontane (1819 – 1898): cel mai important romancier al realismului burghez german;
23.[1] Thomas Mann (1875-1955): unul din cei mai importanţi scriitori ai literaturii germane din prima jumătate a secolului al XX-lea, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1929; dintre cele mai importante opere ale sale amintim: Romane: Muntele vrăjit, Buddenbroocks, Iosif şi fraţii săi, Doktor Faustus etc.; nuvele: Moarte la Veneţia, Tristan, Tonio Kröger etc.
24.[1] Eginald Schlattner: Der geköpfte Hahn, Deutscher Taschenbuch Verlag, p. 8.
25.[1] Schlattner, p. 456.
26.[1] Idem, 517.
27.[1] Iosif al II-lea (1741-1790): rege în Imperiul Austro-Ungar, fiu al Mariei Theresia (1717-1780, împărăteasă din Casa de Habsburg) , reprezentant al absolutismului luminat; Pentru el a fi împărat însemna o funcţie în slujba statului, iar motoul său după care conducea era: „Totul pentru popor, dar nimic prin intermediul poporului.”
28.[1] Huckleberry Finn: personaj din romanul scriitorului american Mark Twain (1835-1910) Aventurile lui Huckleberry Finn
29.[1] Coproducţie: Austria, Germania, România – 90 de minute; Regia: Radu Gabrea; Scenariul: Radu Gabrea, Bert Koß – după romanul autobiografic cu acelaşi titlu de Eginald Schlattner
30.[1] Distribuţia: David Zimmerschmied (Felix Goldschmidt), Axel Moustache (Hans Adolf Bediner), Alicja Bachleda-Curus (Gisela Glückselig, Ioana Teodora Iacob (Alfa Sigrid Binder), Werner Prinz (Bunicul lui Goldschmidt), Marion Mitterhammer, Vlad Rădescu (Colonel Popescu), Ági Margittay (Bunica Goldschmidt), Victoria Cocis (Mrs. Goldschmidt), Florian Brückner (Engelbert Goldschmidt), Monica Ghiuţă (Filality), Dorel Vişan (Mailat), Ovidiu Schumacher (Stamm), Radu Gabrea (Dr. Schul), Radu Dinulescu (Mr. Glückselig).
31.[1] Wieninternational.at/2007-06-27
32.[1] Radu Gabrea a debutat în 1969 cu filmul Prea mic pentru un război atât de mare, premiat la Festivalul de la Locarno în 1970. În acelaşi an a realizat primul serial de televiziune din România, Urmărirea. În 1963, următorul film, Dincolo de nisipuri, a fost selectat la Festivalul de la Cannes, la secţiunea Quizantine de Eva (1984), şi Secret of the Ice Cave (1989).
33.[1] http://www.observatorcultural.ro/FILN-Cocoşul decapitat-patru-perspective critice – Numărul 417.
34.[1] Angelo Mitchievici: Cocoşul decapitat. In: România literară nr. 13/ 2008.
