Medieval Churches and Cemeteries in Transylvania in the Light of Coin Discoveries (second half of the 11th century–13th century)
In the current paper, we will present a repertoire of the coins issued during the 11th–13th centuries found both in churchyard cemeteries and in the stratigraphy of medieval churches. A general conclusion that emerges from the catalogue of the coin finds is that most medieval churches dating from the 12th and 13th centuries were surrounded by a contemporary cemetery. the coins deposited in the graves around churches in Transylvania are only coins issued by Arpadian kings, with one exception, i.e. the cemetery from Feldioara, where Roman coins were found as Obolus in medieval funerary rituals; no other medieval coins were discovered in graves, for example: Byzantine coins, Friesach coins, etc. As a general characteristic of the churchyard cemeteries dating from the mid-11th century to the end of the 12th century we can notice the absence or reduced frequency of depositing coins as Obolus in graves; the case of the cemeteries where coins were deposited as Obolus during funerary ritual, the percentage of members who practiced such a ritual is very small; only four cemeteries slightly exceed the 10% of graves with coins deposited as Obolus (Feldioara, Cluj-Mănăştur, Geoagiu de Jos – Rotondă?, Drăuşeni 22.41%). A distinctive feature of Arpadian monetary deposits is the domination of anonymous denarii. Regarding the use of the coin deposited in the grave, we have identified at least three situations: coin deposited as Obolus, as an element of funerary ritual; coin as an adornment item in the inventory of the grave; coins deposited as monetary treasure. As regards the deposit of the coin as Obolus, we observed that in the Transylvanian area during the Arpadian times, the custom of depositing the coin in mouth or on mouth dominates; more rarely the coin was placed in hand; even more rare are the coins placed on the chest of the deceased. The custom of depositing coins as Obolus were in use in the churchyard cemeteries dated in the second half of the 11th century and the 12th century. For the 13th century, we have no grave with the custom of depositing coins as Obolus, and the coins dated in this period and discovered as inventory in graves are in a very low percentage comparing to the previous period. This phenomenon can be interpreted as an intensification of the control of the Catholic Church in compliance with the Christian principles regarding the burial ritual. We must note that some coins were cut and some fractured. It is possible that these marks have been applied or have occurred during the movement of the coins; but we should not overlook the possibility that some were prepared as such to be deposited in the grave, as a symbolic destruction of the object deposited. From the chronology point of view, so far, the oldest churchyard cemetery is the one from Cluj – Mănăştur where the oldest coins are issued by Andrew I (1046– 1060) and Ladislau I (1077–1095), being laid as Obolus in graves; other churchyard cemeteries where coins from Ladislau I were discovered are the cemetery from Dăbâca – castle area IV, Geoagiu de Jos and Moldovenești. We must emphasize that these cemeteries are located in the Western part of the Transylvanian Plateau (see map 2). The next set of coins are those issued by Coloman (1095–1116), being found also on the West side of Transylvania (Geoagiu de Jos, Moldovenești, Alba Iulia and likely Sighișoara – Dealul Viilor). The coins issued by Stephen II (1116–1131) and Bela II (1131–1141) discovered in graves of the churchyard cemeteries are mentioned in Alba Iulia, Cluj – Mănăştur, Chidea, Dăbâca – castle area IV, Dăbâca – Garden of Tămaș, Dăbâca – Boldâga, Moldovenești, Moreşti – Citfalău (?) and Streisângeorgiu (the cemetery is dated stratigraphically as starting in the second half of the 11th century around an 11th century wooden church, which was replaced by a stone church in 1130–1140). In the current state of research, we can assert that for the first half of the 12th century the spreading area of cemeteries surrounding churches was still limited to Western Transylvania. Only since the reign of Geza II we started witnessing a spread of Arpadian coins in the churchyard cemeteries in other parts of Transylvania. The chronological points specified represent enough evidence to interpret the phenomenon of cemeteries around churches, as a gradual propagation of the institution of the Catholic Church in Transylvania from west to east; the phenomenon starts in the second half of the 11th century when we talk about a spread on a smaller scale of the influence of the Catholic Church only in western Transylvania; about the expansion of the institution of the Catholic Church towards the eastern Transylvania we can talk only since the mid-twelfth century, a phenomenon that is gradually increasing during the 13th century. Also, there are several churches (Albeşti, Câlnic – fortress, Cisnădioara – St Michael Church, Prejmer, and Zlatna – basilica phase) which had another initial function different, than that of a parish church or a sacred space devoted to burials, which once again confirms the original role of these churches, that of nobility church.
Keywords: Arpadian coins, churchyard cemeteries, medieval churches, Transylvania, the 12th and 13th centuries
Note:
* Cercetare finanțată prin proiectul CNCS PN-II-IDPCE-2011-3-0744: South Transylvanian Medieval Monuments: Past, Present, Future. Between Archaeology, History and 3D Modelling,”finanţat prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007–2013, Programul Idei, Subprogramul Cercetare Exploratorie înregistrat la UEFISCDI cu numărul 193/5.10.2011. Articolul de faţă reprezintă varianta extinsă şi îmbunătăţită a articolelor Silviu I. Purece, Maria Crîngaci Ţiplic, „Prezenţa monedelor arpadiene în cimitirele din jurul bisericilor transilvănene,” Transilvania, 4 (2014): 19–28; Silviu I. Purece, Maria Crîngaci Ţiplic, „Münzen aus der Arpadenzeit in siebenbürgischen Kirchenfriedhöfen,” Forschungen zur Volks- und Landeskunde 58 (2015): 25–56.
1. Ioan-Marian Ţiplic, Maria-Emilia Ţiplic, „The Christianization of funeral Rite in the Early Middle Ages,” Transylvanian Review 24, Supplement No. 2 (2015): 264– 278.
2. K[urt] Horedt, Contribuţii la istoria Transilvaniei (București: Academia R. P. Română, 1958), 58, 107–131.
3. Ion Sabău, „Circulaţia monetară în Transilvania în secolele XI–XIII în lumina izvoarelor numismatice” Studii şi cercetări de numismatică 2 (1958): 269–301.
4. Ana-Maria Velter, Transilvania în secolele V– XII. Interpretări istorico-politice şi economice pe baza descoperirilor monetare din bazinul carpatic, secolele V–XII (București: Paidea, 2002), 154–196.
5. Francisc Pap, Repertoriul numismatic al Transilvaniei şi Banatului, sec. 11–20: despre circulaţia monetară în Transilvania şi Banat, sec. 11–20 (Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Știinţă, 2002).
6. Erwin Gáll, „Churchyards in the Transylavanian basin from the 11th to the first half of the 13th centuries. On the beginning of institutionalized christianity,” Marisia, 33, 2013, 160–164.
7. Silviu I. Purece, Maria Crîngaci Ţiplic, „Münzen aus der Arpadenzeit,” 25–56.
8. Maria Crîngaci Țiplic, Silviu I. Purece, „Monede aparţinând secolelor XII–XIII descoperite în cimitirele din jurul bisericilor situate în aria de colonizare săsească din sudul Transilvaniei,” Transilvania, 8 (2013): 64–71; Purece, Crîngaci Ţiplic, „Prezenţa monedelor arpadiene în cimitirele,” 19–28; Purece, Crîngaci Ţiplic, „Münzen aus der Arpadenzeit,” 25–56.
9. Un repertoriu al monedelor de secol XII–XIII descoperite în Transilvania a fost realizat în urmă cu mai bine de zece ani de Velter, Transilvania, 329–356, însă descoperirile arheologice din ultimul deceniu oferă o nouă paletă de interpretări foarte diferite faţă de cele propuse de Ana Maria Velter.
10. Gheorghe Petrov, „Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zlatna, jud. Alba,” Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 2 (2002): 123–135.
11. Daniela Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” şi palatul episcopal din Alba Iulia. Cercetări arheologice (2000–2002) (Alba Iulia: Altip, 2008), 378–380.
12. Gheorghe Baltag, Sighişoara înainte de Sighişoara (București: Oscar Print, 2000), 216–223.
13. Daniela Marcu Istrate (coord.), Redescoperirea trecutului medieval al Braşovului: curtea Bisericii Negre / Unearthing the medieval past of Braşov: the Black Church yard (Cluj-Napoca: Mega, 2015), 159–160, 165–177.
14. Radu Heitel, Cetatea din Câlnic (București: Meridiane, 1968), 11–24; Nicolae Marcel Simina, „Cetatea din Câlnic (jud. Alba). Considerații pe marginea cercetării arheologice,” Arheologia medievală 3 (2000): 95–115, 99–100.
15. Radu Heitel, „Arheologia monumentului de arhitectură romanică din Cisnădioara,” Apulum 9 (1973): 280; Radu Heitel, „Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara (Michelsberg),” Forschungen zur Volks- und Landeskunde 17, 2 (1974): 53.
16. Conform menţionării descoperirii a unor fragmente de ogive ce aparţin stilistic goticului târziu: Petru Iambor, Aşezări fortificate din Transilvania (sec. IX–XIII) (ClujNapoca: Argonaut: 2005), 188–189.
17. Petru Iambor menţionează 8 monede (Iambor, Aşezări, 189), iar Erwin Gáll menţionează 9 monede (Erwin Gáll, „Dăbâca: Necropola din jurul bisericii din grădina lui A. Tămaș. Câteva idei privind evoluţia habitatului medieval de la Dăbâca,” Analele Banatului 21 (2013): 169.
18. Iambor, Aşezări, 189–191.
19. Daniela Marcu et al., „Moșna, com. Moșna, jud. Sibiu. Punct: Biserica evanghelică și cetatea ţărănească,” CCA. Campania 1999, [Deva], (2000): 64–65; Daniela Marcu et al., „Moșna, com. Moșna, jud. Sibiu. Punct: Biserica evanghelică” CCA. Campania 2000 (2001): nr. 128.
20. Monica Dejan, „Monede descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice la Moșna, judeţul Sibiu,” Studii şi cercetări de numismatică 2, 2011 (2011): 175–176.
21. Virgil Vătășianu, Istoria artei feudal în ţările romîne (București: Academia R. P. R., 1959), 63–64, 70, 105–106, 163; Vasile Drăguţ, Arta gotică în România (București: Meridiane, 1979), 17–25.
22. Daniela Marcu Istrate, „Contribuţii la istoria bisericii evanghelice și a cetăţii din Prejmer pe baza săpăturilor arheologice realizate de Radu Heitel,” Ars Transsilvaniae 21 (2011): 147–148.
23. Ibid., 145–149.
24. Vezi notele 198–207.
25. Daniela Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet. Monografie arheologică, vol. I, (Alba Iulia: Altip: 2007), 153, nr. catalog 4, vezi și fig. 4 cu planul general al săpăturilor.
26. Dumitru Protase, „Cercetările arheologice din 1953 în cetatea de la Alba Iulia,” Studii şi cercetări de istorie 7, 1–4, (1956): 15–37.
27. Radu Heitel, „Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud-vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968–1977). I,” SCIVA 36, 3 (1985): 215–231; Radu Heitel, „Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din zona sud-vestică a cetăţii de la Alba Iulia (1968–1977).
II. Piesele de metal,” SCIVA 37, 3 (1986): 233–248; Maria Crîngaci Ţiplic, Silviu Oţa, „Piese inedite din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României descoperite în necropola de secol XII de la Catedrala romano-catolică de la Alba Iulia,” Acta Musei Napocensis 2002–2003, 39–40 (2005): 92–106.
28. Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică.
29. Ibid., 120, 121.
30. Protase, 34; Heitel 1985, 228; Daniela Marcu Istrate, Angel Istrate, „Morminte cu nișă cefalică descoperite la Alba Iulia (sec. XII–XIII). Contribuţii privind istoria oaspeţilor occidentali în Transilvania,” în Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI–XIII), coord. Zeno Karl Pinter, Ioan Marian Ţiplic, Maria Emilia Ţiplic (București: Economică, 2005): 229–244; Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică, 120, 121.
31. Protase, 19.
32. Ibid., 19, 32, fig. 4/1.
33. Ibid., 21, 32, fig. 4/4.
34. Ibid., 21.
35. Ibid., 22, 33 fig. 4/7.
36. Ibid., 23, 33, fig. 4/12.
37. Ibid., 23, 32, fig. 4/10.
38. Ibid., 19–23.
39. Heitel, Principalele rezultate. I, 228.
40. Ibid., 228.
41. Ibid., 228.
42. Heitel, Principalele rezultate. II, 243.
43. Ibid., 242.
44. Heitel, Principalele rezultate. I, 228.
45. Protase, 23, 33, fig. 4/12.
46. Heitel, Principalele rezultate. II, 243.
47. Heitel, Principalele rezultate. I, 228.
48. Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică, 257–270.
49. Ibid., 120, 379.
50. Ibid., 257, 379.
51. Heitel, Principalele rezultate. I, 228.
52. Ibid., 229.
53. Marcu Istrate, Istrate, „Morminte cu nișă cefalică,” 240; Marcu Istrate, Catedrala romano-catolică, 121.
54. Kurt Horedt, Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens (București: Wissenschaftlicher Verlag, 1958), 62–63; Kurt Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter (Bonn: Habelt, 1986), 117.
55. Elek Benkő, A középkori Keresztúr-szék régészeti topográfiája (Budapest, 1992), 223; András Sófalvi, Andrea Demjén, Zsolt Nyárádi, „Cercetarea bisericilor în scaunul Odorhei (jud. Harghita),” Arheologia medievală 7 (2008): 83.
56. Benkő, 223.
57. Horedt, Contribuţii, 58; Sabău, 287.
58. Iambor, Aşezări fortificate, 206–207.
59. Erwin Gáll, Balázs Gergely, Szilárd Gál, La răscruce de drumuri. Date arheologice privind teritoriul oraşului ClujNapoca în secolele X–XIII (București: Kriterion, 2010), 163.
60. Petru Iambor, Ștefan Matei, „Cetatea feudală timpurie de la Cluj-Mănăștur,” Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj-Napoca 18 (1975): 303–304; Iambor, Aşezări fortificate, 206–207.
61. Iambor, Aşezări fortificate, 206–207.
62. Din lista monedelor întocmită de Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54 lipsește moneda emisă de Ladislau I din mormântul 75; din analiza făcută de Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, p. 108 lipsește moneda din mormântul 137. Cele două omisiuni fac ca în Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, să fie menţionate doar 13 monede cunoscute.
63. P. Iambor, Șt. Matei, „Incinta fortificată de la ClujMănăștur (sec. IX–XIV),” Acta Musei Napocensis 16 (1979): 602, pl. VII; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 141; Velter, Transilvania, 343.
64. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 602, pl. VII; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 142.
65. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 602–603, pl. VIII; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 142.
66. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 604; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 146.
67. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 604.
68. Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 146.
69. Moneda apare la Velter ca fiind de tip H 25, CNH I 31, U 20 deși în desenul asociat monedei de către Iambor braţele crucii de pe revers taie tot câmpul monedei ca la H 22, CNH I 26, U 16: Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 604, pl. VIII; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 147.
70. Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 147.
71. P. Iambor, Șt. Matei, A. Halasu, „Consideraţii privind raportul cronologic dintre așezarea și cimitirul de la ClujMănăștur,” Acta Musei Napocensis 18 (1981): 137, pl. IV; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 149.
72. Iambor, Matei, Halasu, „Consideraţii,” 137, pl. IV; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 151.
73. Iambor, Matei, Halasu, „Consideraţii,” 138, pl. V; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 153.
74. Petre Iambor, Ștefan Matei, „Noi cercetări arheologice la complexul medieval timpuriu de la Cluj-Mănăștur,” ActaMN 20 (1983): 134–135, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 156.
75. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 135, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 157.
76. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 136, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 157.
77. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 136, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 158.
78. Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 158.
79. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 137, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 160.
80. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 138, pl. VI; Velter, Transilvania, 343; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 54, 108, 163.
81. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 602; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 142.
82. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 602; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 142.
83. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 604; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 147.
84. Iambor, Matei, Halasu, „Consideraţii,” 137; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 149.
85. Iambor, Matei, Halasu, „Consideraţii,” 138; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 153.
86. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 136; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 158.
87. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 137; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 160.
88. Iambor, Matei, „Noi cercetări arheologice,” 138; Gáll, Gergely, Gál, La răscruce de drumuri, 163.
89. Iambor, Matei, „Incinta fortificată,” 604.
90. Ibid., 603.
91. Iambor, Aşezări fortificate, 187.
92. Erwin Gáll, „Analiza preliminară a necropolei ‚din jurul bisericii’ de la Dăbâca-Incinta IV. Câteva idei despre termenul de cimitir ‚din jurul bisericii’,” Acta Musei Napocensis 47, 2 (2010): 14.
93. Iambor, Aşezări fortificate, 186.
94. Ibid., 187.
95. Ibid.; Gáll, „Analiza preliminară,” 21.
96. Iambor, Aşezări fortificate, 187; Gáll, „Analiza preliminară,” 21.
97. Gáll, „Analiza preliminară,” 21.
98. Ibid., 21.
99. Iambor, Aşezări fortificate, 187.
100. Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 162.
101. Iambor 2005, 188, nota 26.
102. Prima etapă a bisericii a fost datată antequem pe baza a 8 monede (conform Iambor, Aşezări fortificate, 189) respectiv 9 monede (Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 169) descoperite pe latura de nord a bisericii, în stratigrafia sitului, și datate în timpul lui Ladislau I (1075–1095).
103. Conform menţionării descoperirii a unor fragmente de ogive ce aparţin stilistic goticului târziu (Iambor, Aşezări fortificate, 188–189).
104. Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 163, 173.
105. Ibid., 163.
106. Iambor, Aşezări fortificate, 189.
107. Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 163–164.
108. Ibid., 164.
109. Ibid., 165.
110. Ibid., 166.
111. În literatură nu se dau detalii despre numărul mormintelor sau alte detalii despre ele.
112. Iambor, Aşezări fortificate, 190, 189–194.
113. Ibid., 190.
114. Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 184.
115. Ibid., 184, nota 132.
116. Iambor, Aşezări fortificate, 190.
117. Ibid., 190.
118. Gáll, „Dăbâca: Necropola,” 184.
119. Mariana Dumitrache, „Cetatea sătească din Drăușeni, jud. Brașov, ansamblu de arhitectură medievală. Cercetări arheologice 1973–1977,” Cercetări arheologice 3 (1979): 189–190; Daniela Marcu, „Şantierul arheologic de la Drăuşeni,” Buletinul Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice 1–4 (1994): 19–24; Daniela Marcu Istrate, „Biserica fortificată de la Drăușeni, jud. Brașov,” Arhitectura religioasă medieval din Transilvania 2 (2002): 41–78.
120. Excepție fac două monede publicate de Velter (Velter, Transilvania, 345).
121. Velter, Transilvania, 344.
122. Dumitrache, „Cetatea sătească,” 184. Moneda nu este inclusă în Velter, Transilvania.
123. Dumitrache, „Cetatea sătească,”
124. Velter, Transilvania, 344.
125. Dumitrache, „Cetatea sătească,” 178.
126. Velter, Transilvania, 344.
127. Dumitrache, „Cetatea sătească,” 176.
128. Velter, Transilvania, 344.
129. Dumitrache, „Cetatea sătească,” 178.
130. Velter, Transilvania, 344.
131. Dumitrache, „Cetatea sătească,” 185.
132. Ibid., 180.
133. Ibid., 173–184.
134. Corneliu Gaiu, Gabriela Rădulescu, „Bistriţa. Jud. Bistriţa. Punct: Biserica evanghelică – Piaţa Centrală,” CCA. Campania 2008 (2009): 260–261.
135. Marcu Istrate (coord.), Redescoperirea trecutului, 165– 176.
136. Daniela Marcu, „Biserica reformată de la Daia, jud. Harghita. Cercetări arheologice,” SCIVA 49, 2 (1998), p. 157–180.
137. Ioan Marian Ţiplic et al., „Cașolţ – Dealul Bisericii, com. Roșia, jud. Sibiu,” CCA. Campania 2014 (2015): 53– 54.
138. Radu Heitel, Alexandru Bogdan, „Contribuţii la arheologia monumentelor transilvane. I. Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice efectuate în complexul medieval din Cricău (jud. Alba),” Apulum 7, 1 (1968): 483– 496.
139. Adrian Andrei Rusu, „Biserica Sfântului Nicolae și curtea nobiliară a Arceștilor de la Densuș (jud. Hunedoara),” Arheologia Medievală 7 (2008): 168–173.
140. Hermann Fabini, Mariana Beldie-Dumitrache, „Die Restaurierung der evanghelischen Stadtpfarrkirche in Mediasch,” Forschungen zur Volks- und Landeskunde 20,(1977): 85–102.
141. Radu Heitel, Monumente medievale din Sebeş-Alba (București: Meridiane, 1969).
142. Velter, Transilvania, 345.
143. Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg. Contribuţii arheologice la istoria Ţării Bârsei. Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes (București: Academia Română, 2004), 29–58.
144. Ibid., 14, 29–59; Adrian Ioniţă, „Mormintele cu gropi antropomorfe din Transilvania și relaţia lor cu primul val de colonizare germană,” în Relaţii interetnice în Transilvania (secolele VI–XIII), coord. Zeno Karl Pinter, Ioan Marian Ţiplic, Maria Emilia Ţiplic (București: Economică, 2005), 217–228; Adrian Ioniţă, „Feldioara, com. Feldioara, jud. Brașov. Punct: Biserica evanghelică (sector B),” Cronica Cercetărilor arheologice din România. Campania 2006 (2007): 151–152.
145. Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg, 29–59; Ioniţă, „Morminte cu gropi,” 217–228; Ioniţă, „Feldioara, com. Feldioara,” 151–152.
146. Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg, 64–66.
147. Ibid., 40.
148. Ibid., 39.
149. Ibid., 35.
150. Ibid., 32.
151. Ibid., 65.
152. Lajos Huszár Münzkatalog Ungarn von 1000 bis heute (München: Battenberg, 1979), nr. 152; Emil Unger, Magyar Éremhatározó I (1000–1540) (Budapest, 1997), nr. 72.
153. Huszár, Münzkatalog, nr. 127; Unger, Magyar, nr. 84.
154. Huszár, Münzkatalog, nr. 140; Unger, Magyar, nr. 81.
155. Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg, 65; Huszár, Münzkatalog, nr.
156. Velter, Transilvania, 345; Huszár, Münzkatalog, nr. 159; Unger, Magyar, nr. 60.
157. Vezi fotografiile monedei: Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg, 250, fig. 84, nr. 26; Huszár, Münzkatalog, nr. 156; Unger, Magyar, nr. 79.
158. Ioniţă et al., Feldioara – Marienburg, 67.
159. Silviu I. Purece, „Tezaure antice refolosite în cimitirul medieval de la Feldioara, jud. Brașov,” Terra Sebus 5 (2013): 303–315.
160. Ibid., 303–315.
161. Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, „Geoagiu, com. Geogiu, jud. Hunedoara. Punct: Biserica Rotondă,” CCA. Campania 2004 (2005): 159–160.
162. Gheorghe Petrov, „Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din complexul medieval de la Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara (campaniile din 1993, 1994, 1995),” Acta Musei Napocensis 33, 1 (1996): 405.
163. Ibid.
164. Ibid.
165. Ibid., 407.
166. Ibid., 408.
167. Ibid.
168. Ibid.
169. Ibid.
170. Ibid.
171. Gheorghe Petrov, „Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: biserica – rotondă,” CCA. Campania 1996 (1997): 47.
172. Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, „Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Biserica-rotondă,” CCA. Campania 2003 (2004): 127–128.
173. Petrov, „Raport preliminar,” 405, 407–408.
174. Ibid.
175. Adriana Isac, Erwin Gáll, Szilárd Gál, „Un cimitir din secolul XII la Gilău (jud. Cluj) (germ. Julmarkt; mgh. Gyalu),” MCA 8 (2012): 165–170.
176. Ibid., 169. Ștefan IV (1162–1163) după L. Réthy, Corpus Nummorum Hungariae (Graz, 1958), nr. 103. 177. Isac, Gáll, Gál, „Un cimitir,” 167–169.
178. Ibid., 167.
179. Marcu Istrate, „Contribuţii la istoria bisericii,” 149.
180. G. Bakó, „Despre structura socială a populaţiei din epoca feudală timpurie de la Moldovenești,” SCIVA 20, 2 (1969): 337; Horedt, Contribuţii, 140.
181. Bakó, „Despre structura socială,” 337.
182. Kurt Horedt, Moreşti 2. Grabungen in einer mittelalterlichen Siedlung in Siebenbürgen, Bd. 2, (Bonn: Habelt, 1984), 62.
183. Sabău, 291; Velter, Transilvania, 348.
184. Horedt, Contribuţii, 57–58; Horedt, Moreşti 2, 54–60. Conform cercetărilor lui K. Horedt, biserica identificată arheologic datează din a doua jumătate a secolului al XIIIlea, fundaţiile deranjând o parte din mormintele amintite.
185. Horedt, Moreşti 2, 54–60.
186. Ibid., 60.
187. Ibid., 59, 62, 63.
188. Ibid.
189. Francisc Papp, Gheorghe Petrov, Zeno K. Pinter, „Descoperiri monetare în cetatea Orăștiei,” Sargetia, 27, 1 (1997–1998): 467.
190. Réthy, Corpus, nr. 133; Unger, Magyar, nr. 71.
191. Zeno-Karl Pinter, Gheorghe Petrov, „Cercetări arheologice la Orăștie, (campania 1994),” Cronica cercetărilor arheologice (Cluj Napoca, 1995) (http://www.cimec.ro/ scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=155).
192. Ibid.
193. Velter, Transilvania, 348; Réthy, Corpus, nr. 118; Huszár, Münzkatalog, nr. 139; Unger, Magyar, nr. 65.
194. Virgil Vătășianu, Dumitru Protase, Mircea Rusu, „Șantierul arheologic Rodna. Raport 1955,” MCA 4 (1957): 212.
195. László Keve, Valea Mureşului Superior în sec. X–XIII (Sibiu, 2013) (Teză de doctorat), 22–23, 51–52, 55, 59–61.
196. Ibid., 109.
197. Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet, vol. I, 14–17, 90–91 și vol. II, passim.
198. Daniela Marcu Istrate, Mihai Constantinescu, Andrei Soficaru, The medieval cemetery from Sibiu (Hermannstadt). Huet Square: Archaeology, anthropology, history (Erlangen: Dr. Faustus, 2015), 45.
199. Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet, vol. I, 90–91.
200. Ibid., 113–115, 153–154, 162.
201. Ibid., 115, 153.
202. Ibid., 90, 113–114.
203. Ibid., 153.
204. Ibid., 153.
205. Unger, Magyar, 77, tipul U 113.
206. Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet, pl. 124.
207. Coordonatoarea cercetărilor, din păcate nu realizează o conexiune între relaţia stratigrafică și moneda descoperită.
208. Pe baza catalogului publicat în 2007 și analizat de noi, s-au evidențiat 130 morminte cu nișă (Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet, vol. II, passim); între timp, în urma cercetării amănunțite realizate de Daniela Marcu Istrate, ea a identificat un număr de 105 de morminte cu nișă și 62 de morminte aparținând acestui grup (Marcu Istrate, Constantinescu, Soficaru, The medieval cemetery, 74). Ceea ce am remarcat în momentul analizei inițiale este că o treime din cele 1833 de morminte au fost datate între a doua jumătate a secolului al XII-lea și prima jumătate a secolului al XIV-lea, iar din cele 26 de monede descoperite și atribuite acestui interval, doar una a fost dezvelită într-un context funerar clar. În volumul recent apărut, Daniela Marcu Istrate publică 4 monede din perioada amintită ca provenind din context funerar, din care una de la Manuel I Comnenul (1143–1180) în M 408, una de la Ladislau IV (1279–1290) în M 1264 și alte două de la Carol Robert de Anjou (1307–1342) (Marcu Istrate, Constantinescu, Soficaru, The medieval cemetery, 65–66).
209. Marcu Istrate, Constantinescu, Soficaru, The medieval cemetery, 50,73–75.
210. Oltea Dudău, „Descoperiri monetare pe teritoriul orașului Sibiu,” în Monedă şi comerţ în sud-estul Europei I (Sibiu, 2007), 220; Oltea Dudău et al., Monedele descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate în Piaţa Mică din Sibiu în anul 2006,” în Monedă şi comerţ în sud-estul Europei I (Sibiu, 2007), 208.
211. Dudău, „Descoperiri monetare,” 216.
212. Marcu Istrate, Sibiu. Piaţa Huet, 153–162.
213. Radu Harhoiu, Erwin Gáll 2014, „Necropola din secolul XII de la Sighișoara – Dealul Viilor, punctul ‚Necropolă’. Contribuţii privind habitatul epocii medievale timpurii în Transilvania estică,” Analele Banatului 22 (2014): 195–259.
214. Ibid., 195–259.
215. Harhoiu et alii, „Sighișoara, jud. Mureș. Dealu Viilor,” CCA. Campania 2010 (2011), nr. 61; Harhoiu, Gáll, , „Necropola din secolul XII,” 216–217.
216. Radu Harhoiu, Adrian Ioniţă, „Cercetări arheologice la Sighișoara ‚Dealul Viilor,’ punctul ‚necropolă.’ Un tezaur monetar din secolul al XII-lea,” în Românii în Europa medievală (între Orientul bizantin şi Occidentul latin). Studii în onoarea profesorului Victor Spinei, ed. Dumitru Ţeicu, Ionel Cândea (Brăila: Istros, 2008), 203.
217. Ibid., 203.
218. Ibid., 205.
219. Ibid., 207; Velter, Transilvania, 350.
220. Harhoiu, Ioniţă, „Cercetări arheologice,” 207.
221. Ibid., 203; Velter, Transilvania, 350; Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217.
222. Velter, Transilvania, 350; Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217.
223. Velter, Transilvania, 350; Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217.
224. Velter, Transilvania, 350; Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217 indică numărul de catalog CNH I, 118 (Réthy, Corpus).
225. Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217.
226. Harhoiu, Gáll, „Necropola din secolul XII,” 217, în cazul M 85 se menționează că moneda a fost depusă în gură, iar la p. 201 se precizează că aceasta a fost găsită pe gură.
227. Ibid., 216.
228. Iambor, Aşezări fortificate, 196.
229. Ibid., 197.
230. Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc. Ţara Haţegului (București: Știinţifică și Enciclopedică, 1988), 69.
231. Radu Popa, „Streisîngeorgiu. Mărturii de istorie românească din secolele XI–XIV în sudul Transilvaniei,” Revista muzeelor şi monumentelor 47, 1 (1978): 25; Popa, La începuturile, 62.
232. Popa, „Streisîngeorgiu,” 24.
233. Ibid., 25, nota 69
234. Ibid.
235. Ibid., 26, nota 70.
236. Ibid., 25, nota 69.
237. Ibid., 26, nota 71.
238. Ibid., 26.
239. Mariana Dumitrache, „Evoluţia cetăţii ţărănești de la Viscri, jud. Brașov, în lumina cercetărilor arheologice și de arhitectură,” Cercetări arheologice 4 (1981): 264.
240. Ibid.
241. Velter, Transilvania, 352 și 186, nota 597.
242. Unger, Magyar, 71, 72.
243. Vezi Velter, Transilvania, 93–153; Pap, Repertoriul numismatic, 196–198.
244. Vezi notele 134–141.
245. Monede romane sau arpadiene perforate ca elemente de podoabă în inventarul mormintelor au mai fost descoperite în necropolele din jurul Albei Iulia, datate în secolele X–XI și care nu gravitează în jurul unui lăcaș de cult: Alba Iulia – staţia de Salvare, Alba Iulia – Profi, Alba Iulia – str. Brândușei, Alba Iulia – Pâclișa; în cazul monedelor arpadiene perforate, acestea erau emisiuni de la Ștefan I și Petru I [Aurel Dragotă et alii, „Materialul numismatic descoperit în necropola de la Pâclișa – „La izvoare” (Mun. Alba Iulia, jud. Alba),” Apulum 49, 1 (2012): 147–156; Aurel Dragotă, Gabriel T. Rustoiu, „Monede romane perforate în descoperirile funerare din secolele X–XI,” în Studii de arheologie şi istorie. Omagiu profesorului Nicolae Gudea la 70 ani, ed. Călin Cosma (ClujNapoca: Mega, 2011), 443–450].
246. Harhoiu, Ioniţă, „Cercetări arheologice,” 203.
