The Relation of the Romanian Archaeologist / Historian with the Media. Case Study: Medieval Churches – Fortified Churches in Transylvania
One of the aims of this article is to signal out the manner in which history, archaeology and the heritage of the medieval monuments from Transylvania, with a special emphasis on the Transylvanian fortified churches, are perceived in the media, as well as the necessity of the specialist, namely the archeologist, coming in direct contact with the public in the media. The acts of photographing, recording, publishing some studies accesible online or of moving the artefacts of one of the churches in a museum in order to save them are laudable solutions, but they are, however, incomplete since we have not sensed any echo or reaction in the manner of perceiving / approaching the protection or research of the cultural and archaeological heritage of these churches. There is, however, a deficency in the feedback obtained from the public or in identifying a communication network for specialists or between specialists and non-specialists online. The number of blogs dedicated to archaeology or cultural heritage in Romania is a very small one. A platform of blogs created by a community of Romanian archaeologists or historians, which could build a communication bridge between specialists and the public, is at this point a feasible project, depending only on the involvment of those specialists.
Keywords: Transylvania, medieval monuments, fortified churches, archaeology, heritage, specialized websites
1. Cercetare finanțată prin proiectul CNCS PN-II-IDPCE-2011-3-0744: South Transylvanian Medieval Monuments: Past, Present, Future. Between Archaeology, History and 3D Modelling,”finanţat prin Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007–2013, Programul Idei, Subprogramul Cercetare Exploratorie înregistrat la UEFISCDI cu numărul 193/5.10.2011.
2. http://www.teutsch.ro [13.09.2016].
3. O mare parte dintre bisericile fortificate săsești au beneficiat, prin aportul cercetătorilor din Sibiu, de albume de popularizare în diferite limbi [vezi de ex. Ioan Marian Ţiplic, Biserici fortificate ale saşilor din Transilvania / Fortified Churches of Transylvanian Saxons / Kirchenburgen der Siebenbürger Sachsen / Les eglises fortifiees par les Saxons en Transylvanie (București, Editura Noi Media Print: 2006)], de hărţi turistice [vezi de ex. Panorama: Süd-Siebenbürgen. Land der Kirchenburgen = SputhernTransylvania. Land of the fortified churches, text realizat de Institutul de Cercetări Socio-Umane, Paul Helmut Niedermaier, Maria Crîngaci Ţiplic (Cluj-Napoca: S. C. Schubert & Franzke S. R. L.: 2012)[, de pliante, spoturi etc. Pentru o promovare istorică a acestor monumente din judeţul Sibiu, cercetătorii Institutului de Cercetări SocioUmane Sibiu (Paul Niedermaier, Maria Crîngaci Ţiplic, Gudrun-Liane Ittu, Anda-Lucia Spânu) au participat la realizarea unor proiecte iniţiate și finanţate prin licitaţie de Consiliul Judeţean Sibiu, cum a fost contractul „Servicii de concepere şi traducere a textelor explicative pentru monumente istorice din judeţul Sibiu” din 2010; textele documentate și redactate de cercetătorii Institutului din Sibiu au fost destinate pentru 45 de monumente istorice din judeţul Sibiu, acestea fiind dotate fiecare cu un panou informatic destinat vizitatorilor; panourile aveau rolul de a face monumentul cunoscut şi înţeles, de a sublinia atractivitatea acestuia şi de a determina turistul să-l viziteze.
4. Cunoscut în România sub denumirea de Prințul Charles. Acesta a contribuit la poziționarea localității Viscri (județul Brașov) pe harta turismului mondial. În acest scop vezi: http://www.rfi.ro/galerie-foto/viscri-adevaratafata-satului-ce-l-fermecat-printul-charles [13.09.2016], http://www.mediafax.ro/social/printul-charles-ainaugurat-centrul-mestesugaresc-de-la-viscri-15411738 [13.09.2016], http://www.gandul.info/reportaj/drumulprintului-charles-de-la-buckingham-la-viscri-cum-aajuns-un-mic-sat-din-romania-sa-conteze-pe-hartaeuropei-14695351 [13.09.2016], ș.a.
5. În ultimii trei ani, Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, este cel mai activ istoric medievist cu media din România, reușind să coaguleze în jurul său un public pasionat și consumator de istorie, cultură și etnologie transilvăneană, și să îl educe oferindu-i mereu o paletă largă de mijloace de informare și interacțiune: prin intermediul website-ului instituţiei a cărei interfaţă este una interactivă (http://www.muzeuletnografic.ro[13.09.2016]), prin intermediul unui blog pe o platformă online celebră de bloguri din România (http://adevarul.ro/blogs/index.htm [13.09.2016]) (blog Tudor Sălăgean istoric. http://adevarul.ro/blogs/ tudor.salagean), prin facebook (https://www.facebook. com/tudor.salagean.77 [13.09.2016]) sau prin interviuri și reportaje realizate prin intermediul Televiziunii Române (v. reportajul „Secretele Transilvaniei medievale, într-un nou reportaj la TVR 2”: http://www.tvr.ro/ secretele-transilvaniei-medievale-intr-un-nou-reportaj-latvr-2_15427.html#view; http://www.tvrplus.ro//editielocuri-oameni-si-comori-414025) [13.09.2016] etc.
6. Vezi în acest sens studiul lui Marius Ciută, „Detectorismul, între amatorism și nevoia de îmbogăţire. O încercare de schiţă a profilului detectoristului în România (19932016),” Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu 23 (2016).
7. „In principle, there is a lot of public interest in archaeology, but often this is not a scientific one. However, the perception of archaeologists is rather bad, as their public relation does not communicate basic scientific principles and theories, but rather finds and fancy field methods. Archaeology has to reflect more closely on what messages and narratives it has to communicate to the public. It needs to make clear how modern society can benefit from researching the past. Social media and open access publications play a crucial role” – Rainer Schreg, “Archaeologik – Erfahrungen mit einem Wissenschaftsblog. Archäologische Informationen 2016, Early View, online publiziert 4. März 2016“ (lucrare citată de pe https://rgzm.academia.edu/RainerSchreg) [12.09.2016].
8. Biserica Evanghelice C.A. din România are în patrimoniul său sute de monumente istorice, printre care și 180 de biserici fortificate, aflate în diferite grade de deteriorare.
9. Intervenţiile de reparaţie ilegale asupra bisericii romanice din Roșia a făcut obiectul unui dosar penal în 2015.
10. Ioan-Cosmin Ignat, „Biserica fortificată din Nou/ Neudorf (jud. Sibiu). Declinul unui monument,” Transilvania 4 (2014): 42–53.
11. Maria Crîngaci Ţiplic, „Patrimoniul bisericii evanghelice „Sf. Maria” din Cisnădioara. Jurnalul unui monument,” Transilvania 4 (2014): 64–82 .
12. Este vorba de biserica care aparţine bisericii calvine.
13. http://www.arhin.ro/index.php/publications [13.09.2016].
14. Domnul Reinhard Boltres, preot în Agnita are în grijă membrii comunităților și bisericile fortificate din 7 localități: Agnita, Apoș, Bârghiș, Chirpăr, Ruja, Vărd, Veseud. În cazul bisericii din Chirpăr, problema întreţinerii monumentului și a patrimoniului său este una dificilă, întrucât starea monumnetului este una critică.
15. Într-un studiu recent am schiţat coordonatele principale prin care poate fi cercetat patrimoniul mobil și imobil al unei biserici medievale din Transilvania [v. Maria Crîngaci Ţiplic, Ioan-Marian Ţiplic, Ioan-Cosmin Ignat, „Memorie și patrimoniu. Inventarul bisericii evanghelice din Cisnădie (judeţul Sibiu),” în Avere, prestigiu şi cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, editor Dan Dumitru Iacob (Iași: editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015), 605–606].
16. Website-ul a fost elaborat de o echipă de specialiști din domeniul arheologiei, istoriei și informaticii din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu: Ioan-Marian Ţiplic, Maria-Emilia Ţiplic, Silviu Istrate Purece, Radu Creţulescu, Ioan-Cosmin Ignat, Mihai Bădilă, Sebastian Șerban, Daniela Stanciu și Ovidiu Chicea.
17. Chiar dacă proiectul se va încheia în octombrie 2016, baza de date din cadrul website-ului va continua să fie completată.
18. Noile tendințe în comunicarea dintre specialiști și nonspecialiști prin intermediul blog-urilor și utilitatea acestora din urmă vezi Doug’s Archaeology (5.11.2013): Blogging Archaeology – http://dougsarchaeology.wordpress. com/2013/11/05/blogging-archaeology/[13.09.2016]; vezi și Rainer Schreg, Where are we going with blogging? / Wissenschaftsblogs wohin? (4.04.2012). Blog Archaeologik: http://archaeologik.blogspot.ro/2014/04/where-are-wegoing-with-blogging.html [13.09.2016]; Rainer Schreg, Why blogging Archaeology? A blogging carnival – Warum Archäologie Blogs? Eine Blog-Parade (25.11.2013). Blog Archaeologik: http://archaeologik.blogspot.ro/2013/11/ why-blogging-archaeology-blogging.html [13.09.2016].
19. Blog Vizitaţi cetatea Novodiunun [f.a.]: http://blog. noviodunum.ro/ [09.09.2016].
20. Blog Despre arheologie şi patrimoniu (Florela Vasilescu): https://romanianarchaeology.wordpress.com/ [9.09.2016].
21. Blog Apulum Archaeology’s Blog a site about roman archaeology in Alba Iulia (Romania) [f.a.]: https:// apulumarchaeology.wordpress.com/ [9.09.2016].
22. Blog MNIR-SAMIZDAT. Fratele foarte vitreg si prea libertin al site-ului Muzeului National de Istorie a României (Eugen S. Teodor): http://mnir-samizdat.blogspot.ro/ [12.09.2016].
23. Este vorba despre Blog Vizitaţi cetatea Novodiunun: http://blog.noviodunum.ro/. și Blogul Art Historia (Radu Olteanu): http://art-historia.blogspot.ro/ [13.09.2016]; ultimul blog menţionat este de altfel cel mai activ și interactiv, autorul blogului fiind bine ancorat atât în modul de comunicare cu publicul cât și la ultimele noutăţi ale cercetării din domeniul istoriei artei, istoriei și arheologiei.
24. www.toateblogurile.ro [13.09.2016].
25. Obiectivele reabilitate în cadrul proiectului „Tezaure Fortificate Redescoperite – Dezvoltare Durabilă a Regiunii Centru prin punerea în valoare a potenţialului turistic al reţelei de biserici fortificate săsești din Transilvania“ sunt: Gârbova (jud. Alba), Sebeș (jud. Alba), Bunești (jud. Brașov), Cincșor (jud. Brașov), Criţ (jud. Brașov), Meșendorf (Brașov), Apold (jud. Mureș), Archita (jud. Mureș), Cloașterf (jud. Mureș), Aţel (jud. Sibiu), Cârţa (jud. Sibiu), Curciu (jud. Sibiu), Dealul Frumos (jud. Sibiu), Ighișu Nou (jud. Sibiu), Mălâncrav (jud. Sibiu), Netuș (jud. Sibiu), Stejăriș (jud. Sibiu), Valchid (jud. Sibiu) (http://www.adrcentru.ro/Document_ Files/comevenimente/00000960/s79ny_Lista%20 obiectivelor%20reabilitate%20in%20cadrul%20 proiectului%20Consistoriului%20Evanghelic%20SB.pdf [13.09.2016]).
26. În privinţa problemelor ivite în urma modului în care s-au realizat restaurările v. ancheta realizată de Luke Dale-Harris pentru Deutsche Welle: „EU funds spent on ‘brutal revamp’ of Romania’s Saxon churches”, în http:// www.dw.com/en/eu-funds-spent-on-brutal-revamp-ofromanias-saxon-churches/a-18668690 [13.09.2016], vezi şi Iulia Roşu, „Anchetă: Cum distrug banii europeni bisericile fortificate din Transilvania,” în http://adevarul.ro/news/ eveniment/anchetA-distrug-banii-europeni-bisericilefortificate-transilvania-1_5587d7d8cfbe376e3589c2d0/ index.html [13.09.2016].
27. Pentru actele normative privind patrimoniul cultural v. http://www.cimec.ro/Legislatie/Legislatie-culturala.html [13.09.2016].
28. Crîngaci Ţiplic, Ţiplic, Ignat, „Memorie și patrimoniu,” 605–606.
29. Amintim aici lipsa de reacţie a lumii arheologice românești în cazul detectoarelor și fenomenul generat de aceasta, precum și rolul mass-mediei în generalizarea fenomenului detectorismului, fenomen care a dus la o creștere îngrijorătoare a braconării și distrugerii siturilor arheologice: vezi remarcabilul studiu deja aminintit al colegului nostru Marius Ciută, „Detectorismul, între amatorism și nevoia de îmbogăţire.”
30. În urma acestor intervenţii, riposte în mediul on-line sunt doar din partea presei locale, articolele fiind scrise de jurnalişti, vezi Ana Maria Neacşu, „Bisericile fortificate din judeţul Sibiu sunt în pericol. Lipsa investiţiilor le va distruge,” în Ora de Sibiu, 29 februarie 2016: http:// www.oradesibiu.ro/2016/02/29/bisericile-fortificatedin-judetul-sibiu-sunt-in-pericol-lipsa-investitiilor-le-vadistruge/ [13.09.2016].
31. Vezi Rainer Schreg, „Archäologische blogs – eine Liste” (3.04.2014). Blog Archaeologik: http://archaeologik. blogspot.ro/2014/04/archaologische-blogs-eine-liste.html [12.09.2016].
32. Vezi lipsa de reacţie în urma publicării articolului în presa de popularizare a lui Ciprian Plăiașu, „Apocalipsa bisericilor fortificate săsești este de neoprit” (07.02.2012), pe www.historia.ro/ (http://www.historia.ro/exclusiv_ web/general/articol/apocalipsa-bisericilor-fortificatesasesti-este-neoprit) [13.09.2016].
33. https://en.wikipedia.org/wiki/Web_search_ engine#Market_share [24.08.2016].
34. http://www.sibiu-turism.ro/ [13.09.2016].
35. http://patrimoniu.gov.ro/ro/inp/atributii [13.09.2016].
36. http://bisericifortificatesasesti.blogspot.ro/ [13.09.2016], blog administrat de Ioan-Cosmin Ignat.
