Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Lucian-Vasile Szabo, Jurnalism din spatele gratiilor

Download PDF
Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Lucian-Vasile SZABO
Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării West University of Timişoara, Faculty of Political Sciencies, Philosophy and Communication Sciencies
lvszabo@yahoo.com

Abstract

Journalism from Behind Bars

Many of the world’s writers were also journalists. They often worked in the editorial board of significant newspapers and magazines and wrote polemical commentaries, on issues that went beyond the literary world. Political journalism was frequently practiced fiercely, even if it brought reprisals from the part of the state. Mihai Eminescu was under investigation by attorneys from Budapest while he was studying in Vienna, Octavian Goga was sentenced to prison in Hungary, Ioan Slavici was also jailed, first by the Hungarian authorities, and then by the Romanian ones, and Tudor Arghezi was put behind bars twice in Romania. All these sentences were applied to writers because of their work as journalists.

Keywords: Writer, journalists, Eminescu, Slavici, Goga, Arghezi, reprisal, prison, authority

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Unele aspecte au fost dezbătute în Lucian-Vasile Szabo, Un alt Slavici, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012.
  2. [1] Alexandru Ruja, Ipostaze critice, Ed. Excelsior, Timişoara, 2001, p. 48.
  3. [1] I. L. Caragiale, Publicistică şi corespondenţă, Ed. Grai şi suflet, Cultura naţională, Bucureşti, 1999, p. 467.
  4. [1] Octavian Goga, Ce e „Tribuna” zilelor noastre. Răspuns la broşura Mangra, Tisza şi „Tribuna”, Tribuna, Institut tipografic, Nichin şi cons., Arad, 1911, p. 46.
  5. [1] „Curentul”, III, nr. 940, 4 septembrie 1930.
  6. [1] A se vedea nuanţările la relaţia dintre operă şi abordările patriotarde în analiza făcute de Ilie Rad, Memorialistica de război în literatura română, Editura Augusta, Timişoara, 1999.
  7. [1] Limba română în jurnalele din Austria, spre exemplu, unde se face o analiză a erorilor de exprimare, determinând şi cauzele acestora.
  8. [1] Cum s-a şi întâmplat în 1849-1850, când reprezentanţii administraţiei din Transilvania au condiţionat acordarea dreptului de publicare doar dacă este schimbat editorul, adică Bariţiu! Atunci, vigurosul gazetar s-a stabilit la Cernăuţi, unde a contribuit la realizarea publicaţiei  „Bucovina”, girată de cei din familia Hurmuzachi.
  9. [1] Ion Simuţ, De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici, „România literară”, nr. 3, 26 ianuarie 2005.
  10. [1] Folosim conceptul proză jurnalistică în accepţiunea dată de Monica Spiridon în Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2003, unde autoarea analizează cu certe câştiguri interpretative trăsăturile bogatei creaţii gazetăreşti a lui Eminescu.
  11. [1] În Cuvânt înainte la Marian Petcu, Puterea şi cultura. O istorie a cenzurii, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 7.
  12. [1] Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată (1878-1884), Editura Eminescu, Bucureşti, 1993, p. 29.
  13. [1] În preajma Primului Război Mondial, Zamfir C. Arbure va fi încă activ şi plasat în tabăra susţinătorilor „germanofili”. Detalii în Lucian Boia, „Germanofilii”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, pp. 143-146.
  14. [1] În antologia realizată de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu, Amintiri despre vechea mişcare socialistă, Editura Minerva, Bucureşti, 1975, pp. 46-47.
  15. [1] Sever Bocu, Drumuri şi răscruci, Editura Marineasa, Timişoara, 2005, p. 102.
  16. [1] Mircea Anghelescu, Literatura autobiografică. Puşcăria la români (Note de curs şi antologie), Editura Universităţii din Bucureşti, 2008 p. 9.
  17. [1] Mircea Eliade, Jurnal, II, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 67.

Bibliografie

  • Anghelescu, Mircea, Literatura autobiografică. Puşcăria la români (Note de curs şi antologie), Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.
  • Avramescu, Aristiţa şi Tiberiu , Amintiri despre vechea mişcare socialistă, Editura Minerva, Bucureşti, 1975.
  • Bacalbaşa, Conatantin, Bucureştii de altădată (1878-1884), Editura Eminescu, Bucureşti, 1993.
  • Bocu, Sever, Drumuri şi răscruci, Editura Marineasa, Timişoara, 2005.
  • Boia, Lucian, „Germanofilii”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009.
  • Caragiale, I. L., Publicistică şi corespondenţă, Ed. Grai şi suflet, Cultura naţională, Bucureşti, 1999.
  • Eliade, Mircea, Jurnal, II, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993.
  • Goga, Octavian, Ce e „Tribuna” zilelor noastre. Răspuns la broşura Mangra, Tisza şi „Tribuna”, Tribuna, Institut tipografic, Nichin şi cons., Arad, 1911.
  • Petcu, Marian, Puterea şi cultura. O istorie a cenzurii, Editura Polirom, Iaşi, 1999
  • Rad, Ilie, Memorialistica de război în literatura română, Editura Augusta, Timişoara, 1999.
  • Ruja, Alexandru, Ipostaze critice, Ed. Excelsior, Timişoara, 2001.
  • Spiridon, Monica, în Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea veche, Bucureşti, 2003
  • Szabo , Lucian-Vasile, Capcane ale comunicării, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2011.
  • Szabo , Lucian-Vasile, Un alt Slavici, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012.