St. Gregory of Nyssa on the ecstatic experience of the soul in God: sober intoxication, sleep awake, wound and flight of the soul (II)
St. Gregory of Nyssa is the first Christian author who has developed a theological theory about ecstasy, defined as a continuous output from the limitations of this world and a continuous penetration in the impenetrable darkness of God. He called the spiritual life an ‘ecstasy towards Divinity’.
St. Gregory lists several reasons that cause ecstasy: sober intoxication, sleep awake, wound and flight of the soul. The phrase „sober intoxication” is an oxymoron that is based upon the distinction between the state of intoxication brought on by wine and a state of Christian perfection available through grace.
Keywords: Gregory of Nyssa, spiritual life, theological theory, ecstasy, sober intoxication, drunkenness.
[1] A se vedea Columba Stewart, Working the Earth of the Earth, Oxford, 1991, Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication …, p. 323.
[1] De aceea nu am considerat superfluă alcătuirea unei tratări paralele a cele două teme – beţia trează şi zborul sufletului – la Sfântul Grigorie şi Sfântul Macarie.
[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 321-324.
[1] Şi Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul, nici catafaticul nu este suficient pentru a aduce pe cineva în uniunea extatică, scopul suprem al spiritualităţii Sfântului Dionisie Areopagitul. „… Cu cât se urcă mai mult, cu atât limbajul devine mai ineficient, iar atunci când a trecut peste şi dincolo de pantă, se va transforma în totală tăcere, pentru că, în final, va fi una cu cel care este de nedescris” (Teologia mistică, P. G. III, col. 1033C). Pe măsură ce întoarcerea la Dumnezeu continuă, iar persoana urcă scara negaţiilor, limbajul începe să şovăie şi devine incapabil să conducă persoana spre uniunea cu Dumnezeu. Janet Williams vorbeşte despre tăcerea pe care o întâlneşte cel care atinge în sfârşit punctul de colaps al limbajului: „se pare că ar fi la fel de neechipaţi pentru a aduce sufletul la stadiul final al căutării sale. Toate tipurile de limbaj dispar, iar înălţimile divine rămân tăcute” (Janet Williams, The Apophatic Theology of Dionysius the Pseudo-Areopagite, în Downside Review, 117/1999, p. 160). Dacă nici teologia catafatică, nici cea apofatică nu vor aduce umanitatea la uniunea divină, ce va constitui calea supremă către Dumnezeul Indescriptibil? Unii învăţaţi dionisieni, Janet Williams fiind unul dintre ei, susţin că aceasta ar fi un alt nivel al negaţiei dionisiene; către această discuţie ne vom întoarce acum (Adam B. Cleaveland, Apo(cata)phatic interplay. An analysis of the role of apophatic Theology and the interplay between Apophatic and cataphatic theologies In Pseudo-Dionysius’ Mystical Theology, 2005, p. 11; articol disponibil la adresa web http://pomomusings.com/wp-content/writing/Apophatic.pdf, accesat la 6 Iulie 2011).
În timp ce aceste citate toate fac aluzie la o posibilă etapă suplimentară dincolo de dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secţiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput şi înţeles … tot ceea este şi ceea ce nu este şi, renunţând la înţelegere, străduieşte-te să te înalţi atât cât poţi spre uniunea cu El, care este dincolo de toată fiinţa şi toată cunoaşterea” (Teologia mistică, I, P. G. III, col. 997B-1000A). Se pare că această secţiune este o descriere a argumentului lui Williams. Sfântul Dionisie îi spune explicit lui Timotei să renunţe la toate; Timotei trebuie să întoarcă spatele tuturor afirmaţiilor şi negaţiilor, să nege întregul proces. Dacă procedează astfel, aceasta îl va conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuşi, nu va fi contactul cu totalitatea Divinului, va fi doar cu o rază, cu umbra Divinului. Sfântul Dionisie îi cere lui Timotei să păşească dincolo de afirmaţii şi negaţii, deşi P. Rorem nu interpretează această cerere exact în acest sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul … unei distanţări de sinele nostru şi de utilizările naturale afirmative pe care le conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcţia extatică a negaţiei în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland, op. cit., p. 11.
[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 313.
[1] Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos şi Mediator, trad. Anca Popescu, Bucureşti, Editura Sofia, 2005, p. 260-261.
[1] Cf. Jean Daniélou, Platonisme …, p. 273.
[1] Pagan and Christian in an Age of Anxiety, Cambridge, 1965, p. 99, n. 2.
[1] C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa …, p. 365-366.
[1] Jean Daniélou, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în La contemplation chez les Orientaux chrétiens, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique. Doctrine et histoire, 2, 2, Paris, 1953, col. 1872 sq.; apud Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creştin. Manual sistematic, Ediţia a II-a, Traducere şi prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395.
[1] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 211, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, vol. VIII, Bucureşti, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104.
[1] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 19, în Filocalia …., vol. VI, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997, p. 65.
[1] Pr. Dr. Ştefan Florea, Spiritualitate şi desăvârşire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Bucureşti, Editura Asa, 2004, p. 316.
[1] Jean Daniélou, Platonisme …, p. 282.
[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 311.
[1] „Nu (zic) că am şi dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârşit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât şi eu am fost prins de Hristos Iisus. Fraţilor, eu încă nu socotesc să o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus”.
[1] Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine…, p. 137.
[1] Pr. Dr. Ştefan Florea, op. cit., p. 314.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaţa lui Moise, traducere de Preot Ioan Buga, note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în col. Părinţi şi scriitori bisericeşti (PSB), vol. 29, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, p. 73-75; Pr. Drd. Pop Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinţi ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161.
[1] Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creştin …, p. 392.
[1] Ibidem, p. 393.
[1] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 353, în Filocalia …, vol. VIII, p. 156.
[1] Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine…, p. 136.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D.
[1] Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viaţa şi scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia …, vol. II, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999, p. 22.
[1] Vide supra.
[1] Asupra utilizării date de Sfântul Grigorie limbajului extazului, a se vedea şi Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden: Steiner, 1955, p. 202 sq., Jean Daniélou, Platonisme …, p. 259-273.
[1] C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa …, p. 365.
[1] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183.
[1] Jean Daniélou, From Glory to Glory. Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical writings, New York, 1995, p. 33-46.
[1] H. Lewy, Sobria Ebrietas …, p. 136.
[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 322.
[1] A se vedea K. Gronau, De Basilio Gregorio Nazianzeno Nyssenoque Platonis Imitatoribus, Gottingen, 1908; R. E. Heine, Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse …, col. 1872-1835.
[1] În limba greacă sufletul este de genul feminin.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunţită la Cântarea Cântărilor, omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 253.
[1] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 571a, în Filocalia …., vol. X, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981, p. 454.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992B.
[1] Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timişoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C.
[1] Ibidem, col. 992Β şi omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β.
[1] Magistrand N. V. Stănescu, Cunoaşterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 1-2/1958, p. 36.
[1] Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A.
[1] Idem, Tâlcuire amănunţită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183.
[1] Idem, De beatitudinibus, 7, P. G. XLIV, col. 1280C.
Works, studies, articles
