Search our journals and articles

Liviu Petcu, Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (I)

Magazine: 2 / 2012
Date: 2012
Liviu PETCU
Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“, „Al. I. Cuza” University of Iassy, Faculty of Orthodoxy Theology
patristica10@yahoo.com

Abstract

St. Gregory of Nyssa on the ecstatic experience of the soul in God: sober intoxication, sleep awake, wound and flight of the soul

In the beginning of this study, I developed some interpretations and meanings of the syntagma „sober intoxication” in Philo, Plotin, Origen and St. Macarius. In Romanian theology, the subject of St. Gregory of Nyssa’s ecstasy was not debated before. Therefore the debate of this theme is a start in Romanian research. Previous to Gregory of Nyssa the use of the term „sober intoxication” within Christianity had mainly been in the condemnatory manner, and the dangers and injustices of intoxication enumerated.

Keywords: ecstasy, sober intoxication, drunkenness, Plotinus, Origen, Pseudo-Macarius, virtue.

 

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

1.[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4/1999, p. 309. Această temă a mai fost dezvoltată şi de: Hans Lewy, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929; H. J. Sieben-A. Soulignac, Ivresse Spirituelle, în Dictionnaire de Spirituelle, 7, col. 2312-2337; J. Leclerq, Jour d’Ivresse, în Vie Spirituelle, 76, 1947, p. 574-591.

2.[1] Filon din Alexandria a fost un filosof mistic evreu de limba greacă din Egipt, şeful şcolii iudeo-alexandrine.

3.[1] Philon, Opera, Londra, ed. Mangey, 1742, I.103.32; I.60.31; I.16.22; Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, p. 290-302. Hans Lewy, Sobria Ebrietas …, p. 3-41. În legătură cu profeţia la Filon, a se vedea H. A. Wolfson, Philo, vol. II, Massachusetts, 1947, capitolul 9. A se vedea, de asemenea, A. Louth, Originile tradiţiei mistice creştine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichiţa Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002.

4.[1] Philon, Leg. All. I, 82-84; E. R. Goodenough, Jewish Symbols in the Roman Period, vol. 6:202, New York, 1956; Lewy, Sobria Ebrietas …, p. 10-12; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 309.

5.[1] La care teologii ortodocşi dintotdeauna nu subscriu întru totul.

6.[1] D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III, 2/1931, p. 144.

7.[1] Fraza beţie a spiritului a fost deosebit de răspândită în limbajul elenistic, în special în cadrul scrierilor hermetice (acele scrieri care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme …, p. 290). Totuşi, Wolfson preferă să noteze că referinţa la beţia trează din lucrarea lui Filon ia naştere dintr-o comparaţie cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia era provocată voluntar prin consumul de vin” (H. A. Wolfson, op. cit., p. 49 sq.).

8.[1] A. Meredith, „Philo” în C. Jones & Cheslyn Jones, Geoffrey Wainwright şi Edward Yarnold (eds.), The Study of Spirituality, New York, Oxford University Press, 1986, p. 96.

9.[1] Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 310.

10.[1] Plotinus, Enneads, VI.7.35, loc. cit.

11.[1] Ibidem, VI.7.35.

12.[1] Există o controversă legată de condiţia identităţii lui Unul şi a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-şi pierde identitatea în uniunea supremă, şi că toate puterile şi activităţile sale rămân în fiinţă, gata de a fi utilizate când este necesar. A se vedea Bussanich pentru o poziţie contrară. A. Armstrong, Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979; Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 310.

13.[1] Cf. Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine…, p. 78.

14.[1] Ibidem, p. 78.

15.[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa …, p. 310.

16.[1] Utilizarea de către Plotin a termenului este excepţională: a se compara cu V.3.7.13. Şi unul dintre cuvintele care o însoţesc este στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine…, p. 136.

17.[1] Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timişoara, 1997, p. 300.

18.[1] Griechischen Christlichen Schriftsteller, Leipzig: J. C. Hinrichs, 1921, VII.275.17.

19.[1] A se vedea Hal Koch, Pronoia und Paideusis, Berlin şi Leipzig, 1932, p. 333-338.

20.[1] „Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, ca noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi, pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul”.

21.[1] P. G. XIV, col. 1302C.

22.[1] C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22/1971, p. 370.

23.[1] Andrew Louth, Originile tradiţiei mistice creştine …, p. 98.

24.[1] Ibidem, p. 107.

25.[1] Ibidem, p. 109.

26.[1] Collection III, E. Klostermann şi H. Berthold (ed.), Neue Homilien des Makarius/Symeon, Berlin, 1961, 27.7.

27.[1] Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; a se vedea şi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius …, p. 321.

28.[1] Collection II, 17.2.

29.[1] Ibidem.

30.[1] Ibidem, 17.6.

31.[1] Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20, 1 la Geneză, P. G. LIII, col. 23 etc.

32.[1] Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius …, p. 312.

33.[1] Collection I, 63.6.

34.[1] Sf. Macarie Egipteanul, Alte şapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Corniţescu, introducere, indici şi note de Prof. Dr. N. Chiţescu, în Părinţi şi Scriitori bisericeşti (PSB), vol. 34, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325.

35.[1] Collection I, 45.3.

36.[1] Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2.

37.[1] Collection I, 52.2.

38.[1] Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovniceşti, omil. XXVII, 9, în PSB, vol. 34, p. 217.

39.[1] Ibidem, omil. XV, 39-40, în PSB, vol. 34, p. 166.

40.[1] Collection II, 8.2.

41.[1] Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovniceşti, omilia a VIII-a, 1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Corniţescu, în col. Părinţi şi Scriitori bisericeşti (PSB), vol. 34, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127.

42.[1] Ibidem, omil. VIII, 4-5, în PSB, vol. 34, p. 127-128.

43.[1] Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius …, p. 312.

Bibliografie

Izvoare:

  • Sf. Grigorie de Nyssa – J. P. Migne, Patrologiae Cursus Completus, Series Graeca (P. G.), vol. XLIV-XLVI
  • *** col. Părinţi şi Scriitori bisericeşti (Fathers and Church Writers), vol. 29, traducere de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae şi Preot Ioan Buga, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982, 493 p.;
  • *** col. Părinţi şi Scriitori bisericeşti (Fathers and Church Writers), vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1998, 477 p.;

Lucrări, studii, articole:

  • Armstrong A., Plotinian and Christian Studies, Variorum, 1979, 362 p.;
  • Boesse, Jean, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timişoara, Editura Amarcord, 1997, p. 295-301;
  • Burns, Stuart, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4, 1999, p. 309-327;
  • Bussanich J., The One and its relation to Intellect in Plotinus, Leiden, 1988;
  • Daniélou, Jean, Mystique de la ténèbre chez Grégoire de Nysse, în La contemplation chez les Orientaux chrétiens, Dictionnaire de spiritualité. Ascétique et mystique. Doctrine et histoire, 2, 2, Paris, 1953, col. 1872-1883;
  • Daniélou, Jean, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Paris, Aubier, 1944, 339 p.;
  • Fecioru, D., recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III (1931), Nr. 2, p. 144-145;
  • Florea, Pr. Dr. Ştefan, Spiritualitate şi desăvârşire la Sfântul Grigorie de Nyssa / Spirituality and perfection in St. Gregory of Nyssa, Bucureşti, Editura Asa, 2004, 349 p.;
  • Heine, R. E., Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975, 142 p.
  • Koch, Hal, Pronoia und Paideusis, Berlin – Leipzig, 1932, 304 p.;
  • Lewy, Hans, Sobria Ebrietas. Untersuchungen zur Geschichte der antiken Mystik, Vol. 9, Geissen, 1929, 174 p.;
  • Louth, A., Originile tradiţiei mistice creştine. De la Platon la Dionisie Areopagitul / The Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato to Denys, traducere: Elisabeta Voichiţa Sita, Sibiu, Editura Deisis, 2002, 270 p.;
  • Macleod, C. W., Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22, 1971, p. 362-379;
  • Meredith, A., „Philo” în C. Jones & Cheslyn Jones, Geoffrey Wainwright şi Edward Yarnold (eds.), The Study of Spirituality, New York, Oxford University Press, 1986, p. 96-97;
  • Thunberg, Lars, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos şi Mediator / Microcosm and Mediator: The Theological Anthropology of Maximus the Confessor, trad. Anca Popescu, Bucureşti, Editura Sofia, 2005, 517 p.;