Search our journals and articles

Laura Stanciu, Prima tipăritură blăjeană (,,Floarea adevărului“, 1750) și sursele sale de inspirație

Magazine: 5-6 / 2013
Date: 2013
Laura STANCIU
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Facultatea de Istorie şi Filologie “1st December 1918” University of Alba Iulia, Faculty of History and Philology
laurastanciu@hotmail.com

Abstract

First Printed Book in Blaj (Floarea adevarului / Flower of Truth, 1750) and Its Sources of Inspiration

The author analyses the sources employed as formative and proximate patterns by the authors of The Flower of Truth (Floarea adevărului), an identitary work of the Transylvanian Romanian uniates. This is the first work edited in Blaj, in 1750, which explains the fundamentals of the Union of the Romanian Church of Transylvania with the Church of Rome, and the faith of the uniates. The stake of the work consists in explaining the Union, the debate being focused on the four dogmas of Florence, and the authors’ references (young theologians from Blaj) about the tradition of their own Church. The present study is focused on the authors’ intellectual formation in the environment provided by the Catholic Reform (Rome, Trnava) that persuaded them to faithfully respect the paradigm of the Latin (post-Tridentine) theology (Jesuit and Jansenist) assimilated by the young Romanian clergy from their teachers (Petrus Arcudius, Cristofor Peichich, Eusebius Renaudotius, Martin Szentivani). Despite this, the united thology expressed in the Flower of Truth (Floarea adevărului) remained influenced by the non-uniates’ theological discourse of the age owing to its approached topic and message. The Flower of Truth (Floarea adevărului) therefore became the expression of a particular situation that gave individuality to the Transylvanian uniates who were successful in keeping the balance between the defense of the Eastern and Latin tradition. This “authochtonous” theology employed elements meant to define the uniates’ faith: the pope’s jurisdiction,
but maintenance of their rite in Church and the Eastern tradition in the religious life as well.
Keywords: Transylvania, Blaj, Union, Transylvanian School, Greco-Catholic Church, uniates

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

1. Bogdan Murgescu, Polemică teologică şi imperative politice în Ţările Române la cumpăna secolelor XVII-XVIII, în vol. Timpul istoriei. Memorie şi patrimoniu. In honorem emeritae Ligiae Bârzu, Bucureşti, 1997, p. 272-280; D. Dumitran, Acţiuni împotriva Unirii religioase anterioare lui Visarion Sarai, în Annales  Universitatis Apulensis. Series Historica (în continuare AUA.SH), 14/II, 2010, p. 90-91.
2. Vezi Ernst Christoph Suttner, Das Abrücken von der Ekklesiologie des Florentiner Konzils bei der Ruthenischen Union von 1595/96 und bei der Rumänischen Union von 1701, în AUA.SH, 9/II, 2005, p. 135-145; Suttner, Quellen zur Geschichte der Kirchenunionen des 16. bis 18. Jhr., Freiburg, 2010,p. 35. Situaţia era similară şi în cazul rutenilor, unde Catehismul lui Iosaphat Kuncevici s-a inspirat din traducerea în poloneză a Catehismului iezuitului spaniol Jacob Ledesma (1557): Cesare Alzati, Al treilea centenar al Unirii Bisericii Române cu Roma, raţiunile şi perspectivele unui colocviu, în vol. 300 de ani de la Unirea Bisericii româneşti din Transilvania cu Biserica Romei, Cluj Napoca, 2000, p. 40. Margarita Korzo, Brestscaia Unia i Kateheticescaia literatura, în vol. J. Marte, O. Turij (ed.), Die Union von Brest (1596) in Geschichte und Geschichtsschreibung: Versuch einer Zwischenbilanz, Lviv, 2008, p. 329.
3. Laura Stanciu, Keith Hitchins, Daniel Dumitran (ed.), Despre Biserica Românilor din Transilvania. Documente externe (1744-1754), Cluj Napoca 2009, documentul nr. 284. Keith Hitchins, Conştiinţă naţională şi acţiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987,  p. 48.
4. Piotr Skarga Powecki, O jedności Kościoła Bożego pod jednym Pasterzem y o Greckim od tej jedności odstąpieniu, Wilna, 1577 (reeditată la Nakł. L. Bobra, în 1885). Se pare că a existat şi o ediţie în limba latină, Idem, De una pastore unitate ecclesiae etc., Vilnius, 1576, capit. Erores Graecorum et Russorum. 5. Martin Szentivani, Dissertatio chronologico-polemica de ortu, progressu, ac diminutione schismatis Graeci, atque Graeci Ritus Ecclesiae, cum Romana Ecclesia, tot votis exoptata Reunione in Gratiam Unitorum, Valachorum„ Ruthenorum, & Rascianorum sub Corona Hungariae, Tyrnavia, 1703.
6. Idem, Dissertatio chronologico-polemica, p. 5.
7. Cristian Barta, Studiu istorico-teologic, în Floarea Adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte,din grădinile Sfintelor Scripturi prin marea strădanie cucernicilor între ieromonaşi în mânăstirea Sfintei Troiţe dela Blaj, acum întâi culeasă, carea luminat arată: cum Unirea alta nu easte fără numai credinţa şi învăţătura Sfinţilor  Părinţi, Meda Diana Hotea, Cristian Barta (ed.), Cluj Napoca, 2004, p. 41-42.
8. „Graecos Schismaticos, non habuisse, neque habere sufficientes, & justas causas, separandise, à Romana Ecclesia”, în M. Szentivani, Dissertatio chronologico-polemica, p. 13-14.
9. Ibidem, p. 128-129.
10. Idem, Opusculum Polemicorum. Pars Prima. Quibus per varios Tractatus Partim diversorum haereticorum evulgata tzpis opuscula & falsae doctrinae refutantur, partim Catholicae Religionis veritas plano, facili & solida methodo stabilitur […], Tyrnaviensi Typographiae, 1718.
11. Idem, Doctrina Fidei Christianae Ecclesiae, Primorum qinque Saeculorum seu Examen Quenam ex Tot et Tam Variis Religionibus modernis sit Vera Christi Ecclesia, Tyrnavia, 1717.
12. Idem, Opusculum Hyerarchia Ecclesiastica et De Primatu S. Petri Apostoli; Eyusque Successorum, Romanorum Pontificum Superiorum, Agriae, 1756.
13. Idem, Motiva quinquaginta ad praeligendum  Romano-Catholicam Religionem prae omnibus aliis sectis et religionibus […]. Cum nonnullis novis additionibus & Appendice de erroribus Graecorum, juxta exemplar Anno 1756  impressum. Opusculum de Erroribus Graecorum. Recensentur nonnulli Errores Graeci ritus Populorum, cum Sancta Romana Ecclesia communionem non habentium, iique breviter refutantur,  Agria, Typis Scholae Episcopalis, 1782.
14. Vezi supra n. 4.
15. „Drept aceaea paşterea a tuturor oilor numai lui Petru sîngur o lăsă”, a fost teza principală a lucrării lui Gh. Cotore, Despre articuluşurile ceale de price (1746), ed. Ioan Gabor, Mihai Alin Gherman, Laura Stanciu, Iacob Mârza, Alba Iulia 2000, p. 66.
16. Carte sau Lumină cu dreapte dovediri din dogmele Besearecii  Răsăritului asupra dejghinării Papistaşilor, descoperită şi aşezată de prea învăţatul ieromonah Maxim Peloponeziacul, Snagov, 1699.
17. Radu Tempea, Istoria sfintei besereci a Scheilor Braşovului  Ediţia a II-a, îngrijită de Octavian Şchiau şi Livia Bot, Cluj-Napoca, Editura Renaşterea, 2010, p. 85.
18. Visarion de la Sâmbăta de Sus, Întrebări şi răspunsuri despre  legea a treia ce s-a izvodit adică Uniia în Ţara Ardealului, din  1746, ed. Ghenadie Enăceanu, în Biserica Ortodoxă Română,  VII/1883, p. 497-515. E. Ch. Suttner, Teologie şi biserică la români, de la încreştinare până în secolul XX, Târgu Lăpuş, 2011, p. 205-206.
19. M. Săsăujan, Politica bisericească a Curţii din Viena în Transilvania (1740 – 1761), Cluj Napoca, PUC, 2002, p. 61-87; L. Stanciu, K. Hitchins, D. Dumitran (ed.), Despre Biserica românilor, documentul nr. 428.
20. Era exprimarea poziţiei antiluterane, E. Renaudot, Defense de la perpétuité de la foy contre les calomnies et faussetes des monuments authentiques de la religion des grecs, Paris, 1782, p. 312-524. Pentru prezentarea argumentaţiei anticalvine, vezi Ibidem, p. 716-874. Sub titlul Pierre Nicole, Antoine  Arnauld, Grande Perpétuité de la Foi, cartea a fost reeditată succesiv (1670, 1708, 1713, 1782, 1841. Ediţia din 1782, drept vol. X al lucrării colective Antoine Arnauld, Jean Claude, Pierre Nicole, E. Renaudot, Anselme de Paris, La perpétuité de la foi de l’église catholique touchant l’ eucharistie a fost consultat de noi.
21. Magdalena Tampa, „Din începuturile bibliotecii de la Blaj. Despre inventarul manuscris din 14 iunie 1747”, în Biblioteca şi Cercetarea, III, 1979, p. 126-145.
22. Poziţia Romei, exprimată în decretul Congregaţiei De Propaganda Fide din 1729, preciza că episcopii şi preoţii care nu aveau o legătură jurisdicţională cu Papa nu puteau
administra sacramentele decât ilegitim.
23. Petrus Arcudius, în De Concordia Ecclessiae Occidentalis et Orientalis in Septem Sacramentorum administratione, Paris, Lutetiae Parisiorum, 1672.
24. Consecinţele grave ale insubordonării faţă de papă duceau şi în viziunea lui Cotore la imposibilitatea mântuirii şişmaticilor, la ilegitimitatea episcopilor şi preoţilor neuniţi şi la nevalabilitatea tainelor administrate de aceştia, vezi Gh. Cotore, Despre articuluşurile ceale de price, p. 85-89; Idem, Istoria despre schismăticia grecilor, ed. I.Gabor, M.A. Gherman, L. Stanciu, I. Mârza, Cluj Napoca, 2006, p. 19-23.
25. Apud I. Zoltán Tóth, Primul secol, p. 243-244, 434.
26. M. D. Hotea, C. Barta (ed.), Floarea adevărului, p. 110-111. Barta, Studiu istorico-teologic, p. 39-40.
27. Gh. Cotore, Despre articuluşurile ceale de price, p.59, 88: „Biserica Răsăritului una iaste cu a Apusului”.
28. M. D. Hotea, C. Barta (ed.), Floarea adevărului, p. 122.
29. Eusebius Renaudotius, Liturgiarum orientalium collectio, Paris, 1716; Tom. I: Dissertatio de Liturgiarum Orientalium, origine et autoritate. De Liturgiarum Autoritate, p. 49-56.  Octavian Bârlea, Biserica Română Unită şi ecumenismul Corifeilor Renaşterii culturale, în Perspective, nr. 3-4, 1983, p. 116-117. C. Barta, Studiu istorico-teologic, în Floarea adevărului, p. 19-20, 30-39.
30. M. D. Hotea, C. Barta (ed.), Floarea adevărului, p. 112-113.
31. P. Arcudius, De Concordia Ecclessiae Occidentalis et Orientalis, p. 8-12, 14-27.
32. Ibidem, p. 44 – 52. De altfel, în lista cărţilor episcopului Ioan Giurgiu Pataki, era menţionată lucrarea lui Arcudius,

Bibliografie

  • Barta, Cristian. Studiu istorico-teologic. În: Floarea Adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte,din grădinile Sfintelor Scripturi prin marea strădanie cucernicilor între ieromonaşi în mânăstirea Sfintei Troiţe dela Blaj, acum întâi culeasă, carea luminat arată: cum Unirea alta nu easte fără numai credinţa şi învăţătura Sfinţilor Părinţi,Meda Diana Hotea, Cristian Barta (ed.), Cluj Napoca, 2004 / Barta, Cristian, Historical and Theological Study. In: The Flower  of Truth for the Peace and Love of the Community from the Gardens of the Holy Writs by the Means of the Endeavour of the Devoted Priests in The Monastery of Holy Trinity, Blaj, Collected Now for the First Time, Enlightening the Fact that: There Is No Union without Faith and the Holy Parents’ Instruction, Meda Diana Hotea, Cristian Barta (eds.), Cluj Napoca, 2004.
  • Cotore, Gherontie. Despre articuluşurile ceale de price (1746). Ed. Ioan Gabor, Mihai Alin Gherman, Laura Stanciu, Iacob Mârza, Alba Iulia, 2000 / Cotore, Gherontie, About the Articles of Florence (1746). Eds. Ioan Gabor,  Mihai Alin Gherman, Laura Stanciu, Iacob Mârza, Alba Iulia, 2000.
  • Cotore, Gherontie. Istoria despre schismăticia grecilor. Ed. I. Gabor, M.A. Gherman, L. Stanciu, I. Mârza, Cluj Napoca, 2006 / Cotore, Gherontie, History of the Greeks’ Schism, Eds. I. Gabor, M.A. Gherman, L. Stanciu, I. Mârza, Cluj Napoca, 2006.
  • Floarea Adevărului pentru pacea şi dragostea de obşte,din grădinile Sfintelor Scripturi prin marea strădanie cucernicilor între ieromonaşi în mânăstirea Sfintei Troiţe dela Blaj, acum întâi culeasă, carea luminat arată: cum Unirea alta nu easte fără numai credinţa şi învăţătura Sfinţilor Părinţi. Meda Diana Hotea, Cristian Barta (ed.), Cluj Napoca, 2004
    / The Flower of Truth for the Peace and Love of the Community from the Gardens of the Holy Writs by Means of the Endeavour of the Devoted Priests in The Monastery of Holy Trinity, Blaj, Collected Now for the First Time, Enlightening the Fact that: There Is No Union without Faith and the Holy Parents’ Instruction, Meda Diana Hotea, Cristian Barta (eds.), Cluj Napoca, 2004.
  • Bodogae, Teodor. Despre cunoştinţele teologice ale preoţilor români de acum 200 de ani: semnificaţia unui manuscris. Sibiu, 1944 / Bodogae, Teodor, About the Romanian Priests’ Theological Knowledge Existing Two Hundred Years Ago: The Significance of a Manuscript, Sibiu, 1944.
  • Gill, Joseph. Conciliul de la Florenţa. Traducerea: Blanka Sidonia Gorun-Kovács. Cluj Napoca, PUC, 2011 /
  • Gill, Joseph, The Council of Florence. Translated by: Blanka Sidonia Gorun-Kovács. Cluj Napoca, PUC, 2011.
  • Murgescu, Bogdan. Polemică teologică şi imperative politice în Ţările Române la cumpăna secolelor XVII-XVIII. În vol. Timpul istoriei. Memorie şi patrimoniu. In honorem emeritae  Ligiae Bârzu. Bucureşti, 1997 / Murgescu, Bogdan, Theological Polemics and Political Imperatives in The Romanian Countries between the 17th and 18th Century. In the volume: The Time of History. Memory and Patrimony. In honorem emeritae Ligiae Bârzu, Bucharest, 1997.
  • Peloponeziacul, Maxim, Carte sau Lumină cu dreapte dovediri din dogmele Besearecii Răsăritului asupra dejghinării Papistaşilor. Snagov, 1699 / Peloponnesian Maxim, Book
    or Light with Fair Proofs in the Doctrine of the Eastern Church upon the Catholics’ Disunion, Snagov, 1699. Săsăujan, Mihail. Politica bisericească a Curţii din Viena în
  • Transilvania (1740 – 1761). Cluj Napoca, PUC, 2002 / Săsăujan, Mihail, The Churchly Policy of the Court of Vienna in Transylvania, (1740 – 1761), Cluj Napoca, PUC, 2002.
  • Stanciu, Laura. Între Răsărit şi Apus. Secvenţe din istoria  Bisericii românilor ardeleni (prima jumătate a sec. al 18-lea). Cluj Napoca, Argonaut, 2008 / Stanciu, Laura, Between East and West. Sequences from the Transylvanian Romanians’ Church (The First Half of the 18th Century).
  • Suttner, Ernst Christoph. Teologie şi biserică la români, de la încreştinare până în secolul XX. Târgu Lăpuş, 2011 / Suttner, Ernst Christoph, Romanians’ Church and Teology from Christianisation up to the 20th Century, Târgu Lăpuş, 2011.