Rare books from the Library of ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia
In the University library’s collection there is a large number of prints from the second half of the 19th century and beginning of the 20th century, belonging to many printing centers both in the country and abroad. We found among them, great works in terms of subject and graphic illustrations, but the space devoted to this communication does not allow us to describe them. Thus, ending the journey made through our library’s collections we found that our oldest book is from the 17th century – Cazania lui Varlaam (The Sermon of Varlaam), Iaşi, 1643 –actually the only copy of that period; from the 18th century we 6 prints identified: Triodion, Râmnic, 1731; Octoih (Hymn Book), Bucharest, 1746; Psaltire (Psalm Book), Blaj, 1764; Cazanii (Chiriacodromion) (Sermons), Bucharest, 1768; Liturghii (Masses), Blaj, 1775; Biblia (The Bible), Blaj, 1795 and two prints unidentified, but probably from the same period of time, namely a Psaltire (Psalm Book) and a Ceaslov (Breviary) printed at Blaj. Other rare publications that have not been mentioned are printed in the 19th and the 20th centuries and they can be a subject of future works.
Keywords: printing centers, oldest book, rare publications, graphic illustrations.
1. Eva Mârza, Doina Dreghiciu, Cartea românească veche în judeţul Alba sec. XVI – XVII. Catalog, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, 1989; Eva Mârza, Explorări Bibliofile, Sibiu, Editura Techno Media, 2008.
2. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia Românească Veche 1508 – 1830, Tom II 1716 – 1808, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1910, p. 137, poz. 45. Cartea planetelor
3. Dan Simonescu, Gheorghe Buluţă, Pagini din istoia cărţii româneşti, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1981, pp. 51 – 52.
4. În acest centru tipografic au văzut lumina tiparului atât cărţi cu conţinut religios, cât şi cărţi didactice destinate şcolilor de pe lângă unităţile de cult: Tomul bucuriei, Ceaslov (1724), Psaltire (1725), Întâia învăţătură pentru tineri (1726), Gramatica românească – Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orânduielilor gramaticii româneşti (1787) – scrisă de Ienăchiţă Văcărescu, Bucoavna (1827); Vezi în acest sens Aurelia Florescu, Gravura Râmniceană 1705 – 1827, Craiova, Editura Aius, 1998; Mircea Tomescu, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
5. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, op. cit., p. 44.
6. Ana Andreescu, Cartea românească în veacul al XVIIIlea. Repertoriul ilustraţiilor, Bucureşti, Editura Vremea XXI, 2004.
7. Ibidem, p. 93.
8. Ibidem, pp. 177 – 179.
9. Secolul al XVIII- lea numit şi Secolul Luminilor aduce în cultura românească o modernizare a tiparului. Se remarcă apariţia mai multor centre tipografice. Între acestea un rol deosebit în lupta pentru unitatea poporului român o are tipografia de la Blaj. Înfiinţată de Episcopul Inochentie Micu Klain, această tipografie îşi va începe activitatea în 1747 şi va tipări până în anul 1950 când va fi închisă forţat. S-au tipărit aici pe lângă cărţile cu conţinut religios şi manuale şcolare, traduceri din lucrări teologice, dar şi operele corifeilor Şcolii Ardelene; Vezi în acest sens lucrările lui Cornel Tatay Baltă, Scrieri despre artă, Alba Iulia, Editura Altip, 2005; Idem, Ipostaze cultural-artistice, Alba Iulia, Editura Altip, 2007; Idem, Secvenţe din arta plastică blăjeană (sec. XVIII – XIX), Blaj, 1993; Idem, Gravorii în lemn de la Blaj (1750 – 1830), Blaj, Editura Eventus, 1995; Idem, Interfeneţe cultural – artistice, Blaj, Editura Astra, Despărţământul „Timotei Cipariu”, 2003; Idem, Din arta şi cultura Blajului, Alba Iulia, Editura Altip, 2000; Eva Mârza, Cosmin Popa-Gorjanu, Istoria scrisului, a cărţii manuscrise şi tipărite, Alba Iulia, 2004.
10. Anca Elisabeta Tatay, Xilogravura de la Sibiu (Sfârşitul secolului al XVIII- lea – începutul secolului al XIX- lea), Alba Iulia, Editura Altip, 2007.
