Ion Flueraş and the Affiliation of Socialist Movement from Romania at the III-rd Communist International
The III-rd International was founded in March 1919 and it was created as an International United Party, having its center in Moscow. The affiliation of some left parties was done only after the acceptance of the twenty one conditions that established the political, strategically and tactical orientation of the affiliated parties that, in this way, became section of Comintern. As a rule, the twenty one points established a total subordination of the affiliated parties towards the III-rd International. The Romanian socialists had some very vague and indirect information about the conditions of the affiliation. And thus, within the socialist movement from Romania it will bring forward strong discussions concerning the affiliation/no affiliation at the III-rd International. Ion Flueraş, the most important leader of the socialist movement from Transylvania, firmly declared himself against the transformation of the Socialist Party in Communist Party and its affiliation at the III-rd International. And thus, he became the target of the communist groups’ attacks. Flueraş unhesitatingly affirmed that the affiliation at the III-rd International would be a mistake. He showed a democratic attitude, declaring himself in favor of maintaining the traditional principles of the European social democracy. Flueraş considered the Communist International as a strange organism that was against both the interests of the Romanian state and the social democracy ideals.
Keywords: the III-rd Communist International, the socialist movement from Romania, Ion Flueraş, the Comintern affiliation, communist groups
1. Despre biografia politică a liderului social-democrat
vezi pe larg Sorin Radu, Ion Flueraş (1882-1953). Socialdemocraţie
şi sindicalism, Bucureşti, Nemira, 2007.
2. Ioan Scurtu, Partidul Socialist Român şi
Internaţionala a III-a Comunistă, în “Dosarele Istoriei”,
anul III, nr. 10 (26), 1998, p. 16.
3. Ibidem, p. 17-18; Marin C. Stănescu, Gheorghe
Neacşu (colaborator), Moscova, Cominternul, Filiera
Comunistă Balcanică şi România (1919-1943), Bucureşti,
Editura Silex, 1994, p. 16-18.
4. Nicolae Jurca, Istoria social-democraţiei din România,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994, p. 116-117; Nicolae
Deleanu, Aperçu du mouvement socialiste en Roumanie,
Edition du Parti Social-Démocrate, [f.l.], [f.a.], p. 34; F.
Vladimir Krasnosselski, Stânga în România. 1832-1948.
Tentativă de sinucidere sau asasinat?, Danemarca,
Editura Victor Frunză, 1991, p. 78-79; „Acestui curent
«bolşevizant» – scria Şerban Voinea după aproximativ
două decenii – i se opunea curentul dreptei, al socialdemocraţiei,
care la rândul ei îşi concentrează acţiunea,
de altfel mai mult teoretică, în lupta făţişă împotriva
afilierii la Internaţionala comunistă. Acest curent,
foarte slab numericeşte în Vechiul Regat, găseşte sprijin
în organizaţiile din noile provincii, care trăiseră sub
influenţa social-democraţiei austriece şi ungare (Vechiul
Regat: Şerban Voinea, P. Marc; Bucovina: G.
Grigorovici, J. Pistiner; Ardeal: I. Flueraş, I. Jumanca;
Banat: Mayer, Eftimie Gherman)” (Şerban Voinea,
Socialismul, în Enciclopedia României, vol. III,
coordonator Dimitrie Gusti, Imprimeria Naţională,
Bucureşti, 1938, p. 290-291).
5. Documente din istoria mişcării muncitoreşti din
România 1916-1921, Bucureşti, Editura Politică, 1966,
p. 397.
6. Congresul socialist de (la) Câmpina. Afilierea la
Internaţionala a III-a, în Adevărul, Bucureşti, anul
XXXIII, nr. 11.131, 15 iulie 1920.
7. Congresul de la Câmpina şi chestia Internaţionalei, în
Tribuna Socialistă, Cluj, anul XVI, nr. 30, 25 iulie 1920.
8. Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti (în
continuare ANIC), fond Consiliul Dirigent. Mişcarea
muncitorească din Transilvania (în continuare
CDMMT), vol. 4/ 1920, f. 219.
9. Ibidem, f. 223.
10. Ibidem, f. 228.
11. Ibidem, f. 230.
12. Ibidem, f. 230-231.
13. Ibidem, f. 232.
14. Ibidem, f. 233.
15. Ibidem, f. 234.
16. Ibidem, f. 236.
17. Misiunea delegaţiei era una pur informală: pe de-o
parte trebuia să se informeze asupra condiţiilor de
afiliere la Internaţionala a III-a, iar pe de altă parte să se
lămurească cu privire la stările de lucruri din Rusia
Sovietică.
18. Ibidem, f. 237.
19. Ibidem, f. 242.
20. Ibidem, f. 243-248.
21. Ibidem, f. 248-249.
22. Copilăria comunismului românesc în Arhiva
Cominternului, coordonator Alina Tudor Pavelescu,
Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2001, p.
282.
23. ANIC, fond CDMMT, vol. 4/1920, f. 249.
24. Congresul Socialiştilor din Ardeal, în Adevărul,
Bucureşti, anul XXXIII, nr. 11.160, 18 august 1920.
* Din delegaţie mai făceau parte C. Popovici şi Eugen
Rosvan.
25. Ibidem.
26. Este vorba de cel de-al treilea Congres al
Cominternului, din iulie 1920.
27. Către Biroul Internaţionalei a III-a. Moscova, în
Tribuna Socialistă, Cluj, anul XVI, nr. 68, 22 august
1920; Ideologie şi structuri comuniste în România.
Documente, vol. III (1 ianuarie 1920-3 februarie 1921),
coordonator Florian Tănăsescu, Bucureşti, Institutul
Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2001, p. 182;
Documente din istoria Partidului Comunist din România
1917-1922, vol. I, Bucureşti, Editura pentru Literatura
Politică, 1953, p. 193-195.
** Ciser – n. a.
28. ANIC, colecţia Microfilme Rusia, rola 176, c. 273-
278, apud Copilăria comunismului românesc în Arhiva
Cominternului, p. 38.
1. 1. Izvoare
a) Izvoare inedite
Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti,
fond Consiliul Dirigent. Mişcarea muncitorească din
Transilvania.
b. b) Izvoare edite
Documente din istoria mişcării muncitoreşti din
România 1916-1921, Bucureşti, Editura Politică,
1966.
Documente din istoria Partidului Comunist din
România 1917-1922, vol. I, Bucureşti, Editura pentru
Literatura Politică, 1953.
Copilăria comunismului românesc în Arhiva
Cominternului, coordonator Alina Tudor Pavelescu,
Bucureşti, Arhivele Naţionale ale României, 2001.
Ideologie şi structuri comuniste în România.
Documente, vol. III (1 ianuarie 1920-3 februarie 1921),
coordonator Florian Tănăsescu, Bucureşti, Institutul
19 >>>
Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2001.
c) Presă
Adevărul, Bucureşti, 1920.
Tribuna Socialistă, Cluj, 1920.
2. 2. Lucrări speciale
Deleanu, Nicolae, Aperçu du mouvement socialiste
en Roumanie, Edition du Parti Social-Démocrate,
[f.l.], [f.a.].
Krasnosselski, F. Vladimir, Stânga în România.
1832-1948. Tentativă de sinucidere sau asasinat?,
Danemarca, Editura Victor Frunză, 1991.
Jurca, Nicolae, Istoria social-democraţiei din
România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994.
Radu, Sorin, Ion Flueraş (1882-1953). Socialdemocraţie
şi sindicalism, Bucureşti, Nemira, 2007.
Scurtu, Ioan, Partidul Socialist Român şi
Internaţionala a III-a Comunistă, în “Dosarele
Istoriei”, anul III, nr. 10 (26), 1998.
Stănescu, Marin C., Neacşu, Gheorghe
(colaborator), Moscova, Cominternul, Filiera
Comunistă Balcanică şi România (1919-1943),
Bucureşti, Editura Silex, 1994.
Voinea, Şerban, Socialismul, în Enciclopedia
României, vol. III, coordonator Dimitrie Gusti,
Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1938.
