A juristic writing from the beginning of the 19th century
In 1805, the young lawyer and literate Vasile Aaron compiled a legal guidebook to be used by the councils of Romanian “Eastern law” churches in Transylvania. The author’s intention was clearly to publish his work, as proven by the word “booklet” which he used to describe it in his address To the Readership (dated October 1st, 1805) and by further information provided by a 1806 letter written by Samuil Micu. However, sharing the fate of many writings of that era, the work was never printed and circulated in form of hand-written copies. Although Aaron’s work has been reported as extant and in use in 1868, at the National Orthodox Congress in Sibiu, studies on canon law and histories of Romanian law both failed to capitalize this information. The work made a timid entrance into scientific circles in 1941, when Professor Semproniu Lupaş described a copy carried out in 1843 by an archpriest in Apoldu de Sus, near Sibiu. However, beyond having its title mentioned along with the rest of Aaron’s works, the manuscript never benefitted from a substantial analysis of its contents. According to Semproniu Lupaş, Vasile Aaron was “the first author of a juristic work written in Romanian language”. Nevertheless, his work was not merely a legal guidebook for church consistories. The “Praxis of church councils”, as it has come to be known, provided Romanian clergy for decades in as row with information and know-how regarding the jurisdictional system in the Principality of Transylvania and the various procedures to be followed during a lawsuit. Also, Aaron’s pioneering work contributed significantly to the formation of a Romanian legal language. Beyond the technical aspects, the “Praxis” is a valuable information source regarding its time and people, allowing today´s researchers to get a deeper understanding of the vast and complex area covered by the actions of the Transylvanian school “enlighteners”.
Keywords: Vasile Aaron, legal guidebook, canon law, church legal councils, Semproniu Lupaş, manuscript, Romanian legal language
1. Născut în satul Glogoveţ, judeţul Alba pe la 1780, decedat în Sibiu la 22 august 1821.
2. Cf. Ion Mariş, O altă istorie a Sibiului-Hermanstadt, 1930-2000, Editura Armanis, Sibiu, 2013.
3. Decizia Primăriei nr.70 din 1 martie 1947, aprobată de Inspectoratul general administrativ al Circumscripţiei X Sibiu prin Ordinul nr. 693 din 8 III.1947.
4. Strada purta numele lui Valentin Frank von Frankenstein, o ilustră personalitate a Sibiului secolului al XVII-lea. Erudit al vremii, poet şi traducător, a trăit în perioada 1643-1697 şi a deţinut funcţii importante în administraţia vremii, ajungând la demnitatea de comite al saşilor între anii 1686-1697. Printre altele, este autor – prin care a intrat în istoria literaturii noastre.
5. Aron Pumnul, filolog şi istoric literar (1818-1866). Lucrarea sa Lepturariu românesc cules din scriptori români, apărută la Viena, în 4 volume, între 1862 şi1865, este prima enciclopedie de literatură română. Alcătuită în scopuri didactice, a oferit valoroase informaţii urmaşilor, printre care s-a numărat şi Eminescu, cel care elogia vremurile de aur „a scripturilor bătrâne”.
6. Daniil Popovici Barcianu (1847-1903), botanist, publicist şi pedagog, profesor la Seminarul ortodox din Sibiu, fiu al preotului răşinărean Sava (1814-1878); s-a aflat printre semnatarii Memorandumului din 1892.
7. Daniil Popovici Barcianu, Vasilie Aaron, (1770-1822). O scriere încă necunoscută a lui, în XV Programă a Institutului Pedagogic –Teologic al Archidiecesei ortodoxe române transilvane […] pe anul şcolar 1898/1899, Tipariul Tipografiei Archidiecesane Sibiu, 1899, pp. 13 şi 15.
8. Semproniu Lupaş (1908-1983, unul dintre cei trei copii ai istoricului Ioan Lupaş.
9. Sălişte, cunoscută şi sub numele Săliştea Sibiului, este una dintre cele mai importante localităţi din zona Mărginimii Sibiului, ca vechime, putere economică şi rezonanţă culturală. A fost declarată oraş în anul 2003.
10. Romulus Todoran (1918-1993), lingvist şi filolog român.
11. Romulus Todoran, Contribuţii la studiul terminologiei juridico-administrative româneşti din Transilvania de la începutul secolului al XIX-lea,în Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, vol. al III-lea, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti, 1962, pp. 103-136.
12. N. A. Ursu, Completări şi rectificări la „Bibliografia analitică a limbii române literare”(1780-1866), în Limba română, an XXI, 1972, nr. 5, p. 480.
13. Mircea Popa, Două opere mai puţin cunoscute ale lui Vasile Aaron, în Revista de istorie şi teorie literară, Tom 28, 1979, nr. 3, pp. 438- 439.
14. Vezi Liliana Maria Popa, Ioan-Nicolae Popa, Vasile Aaron 1780-1821. Studiu monografic, Sibiu, Editura InfoArt Media, 2011, p. 175 şi următoarele.
15. Dimitrie Căian- Bătrânul (în documentele latine – Kaian), (1754-1821), a fost unul dintre apropiaţii episcopului Ioan Bob (1739-1830). A făcut studii la Cluj şi la Viena. În 1779 era paroh în Apuseni, la Roşia Montană. În 1782, paroh şi protopop la Târgu Mureş/Oşorhei. Din 1784 a lucrat la Blaj ca administrator al domeniilor episcopale, apoi ca prefect al tipografiei, paroh şi protopop, notar consistorial, preşedinte al Consistoriului şi profesor. A fost cel dintâi archipresbiter sau preposit al Capitlului bobian întemeiat la 1 iulie 1807.
16. Petru Maior (c.1761-1821), istoric şi filolog român, reprezentant de frunte al Şcolii ardelene. Studii la Blaj, la Roma şi Viena. Preot apoi protopop la Reghin (1784-1808). Din 1809, cenzor al secţiei române a Tipografiei Universităţii din Buda. Scrierile sale au influenţat covârşitor gândirea şi acţiunea intelectualilor români din secolul al XIX-lea.
17. Dimitrie/Demetriu Vaida de Soosmejo (1760-1818), a fost unul dintre apropiaţii episcopului Ioan Bob. A fost profesor la Blaj, apoi paroh şi protopop la Cluj, urmându-i lui Avram Meheşi. Din anul 1807 a deţinut demnităţi în primul capitlu bobian 18. Andrei Şaguna (1809-1873), importantă personalitate a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, cu mari merite pe plan ecleziastic, cultural şi politico-naţional. Vicar general al Episcopiei Transilvaniei din 1846, sfinţit episcop în anul 1848, a devenit primul mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (1864) şi primul preşedinte al asociaţiunii naţional-culturale ASTRA.
19. Protocolul Congresului Naţional Bisericesc Român de religiune greco-resăriteană conchiamatu în Sabiiu, pe 16/28 septembre 1868, tipărit din partea Prezidiului, Sabiiu, în Tipografia archidiecezană, 1868, pp. 40-41, 44, 47-48.
20. Semproniu Lupaş, l.c., p. 10.
21. Iată descrierea pe care universitarul clujean o face manuscrisului de la Cluj: „Manuscrisul, in folio, legat în semicarton, bine conservat, cuprinde 174 de pagini numerotate de copist,cărora li se adaugă 8 pagini la început, nenumerotate; dintre aceste 8 pagini, primele şase sunt albe, iar ultimele cuprind prefaţa (Cătră cetitoriu). De asemenea nescrise sunt paginile 168-172. Ultima foaie, (p. 173-174) cuprinde însemnări ale copistului, fără legătură cu conţinutul manuscrisului; asemenea însemnări se găsesc şi pe cele două foi volante ataşate acestui manuscris. Între paginile 128-129, 140-141, 144-145 şi 156-176 sunt introduse mai multe modele de felul în care trebuie întocmite actele sau adresele la diversele „forumuri bisericeşti”. Paginile 165-167 conţin cuprinsul. Manuscrisul e scris cu chirilice, de două persoane: paginile 1-41 şi 112 până la sfârşit de o persoană (Ioan Ivan), iar paginile 42-111 de altă persoană). Vezi Todoran, op. cit., p. 107, nota 2.
22. Apoldu de Sus (Apoldu Mare, Nagy Apold, Grosspold), sat din judeţul Sibiu, aparţinător acum comunei Miercurea Sibiului. Ioan Ivan a fost paroh aici între anii 1830 şi 1851. Cercetarea manuscrisului demonstrează că preotul a fost ajutat de încă un copist.
23. Liliana Popa, Două scrisori inedite ale lui Samuil Micu-Klein către Vasile Aaron, în Revista de arhivistică editată de Asociaţia Arhiviştilor „David Prodan” Cluj-Napoca, Tom IV, 1998, nr. 1-2. Originalul scrisorii se află la D. J. A. N. Sibiu, Fond Vasile Aaron, Corespondenţă, Doc. nr. 516.
