Naum Petrovici – Starting from a versified text from 1801
Among the documents remaining from the lawyer and poet Vasile Aaron (1780-1821), preserved by the Sibiu County Department of the National Archives, a versified text dated 1801 can be found. This text reviews the types of marriage available to a young man, each with its own drawbacks. Signed with initials, the text may be attributed to Naum Petrovici, a Pestan versifier and clerk born in Banat. Our paper synthesizes what has been written up to now about this little known intellectual and tracks his literary and professional evolution. It also highlights his merits in organizing and modernizing the Romanian public education in territories under Hungarian jurisdiction at the beginning of that century. The paper also indicates his date of death as being August 1824 and establishes his place among the Enlightenment literati in Banat in the first decades of the XIXth century.
Keywords: Naum Petrovici, Vasile Aaron, Uroş Nestorovici, Atanasie Grabovski, Pierre Villaume, Enlightenment literati, Romanian public education, Banat, Pesta, book circulation
1. DJSAN, Fond Vasile Aaron. Corespondenţă, Doc. 670. 2. Regionalism cu sensul de „sărac”, „neisprăvit”, „fără căpătâi”.
3. *** Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, pp. 678-679.
4. Primii gramatici bănăţeni, în Foaia Diecezană, anul XXXVIII, Caransebeş, 29 ian./11 febr. 1923, nr.5.
5. Nicolae Bocşan, Contribuţii la istoria iluminismului românesc, Timişoara, Editura Facla, 1986, p. 179.
6. Verşuri celui de Înalt şi bun neam, iscusitului Domnului Uroş Ştefan Nestorovici, a preasfinţitei Kesaro-Krăeştei şi Apostoliceştei Maiestatei Consiliar, a tuturor shoalelor din Crăimea Ungariei de lege grecească neunite Româneşti, Serbeşti şi Greceşti mai marele Inspector, a crăeştilor Instituturi Pedagoghiceşti din Sânt-Andreiu, Arad şi Pesta Directorului, precum şi la Deputaţia, carea ocârmuiaşte Fundusurile a Shoalelor Naţionale Gheneralnic, şi a Preparandalelor Particularnic Purtătoriului de Prezidium, prea Milostivului Patron, la zioa numelui Mâriei Sale. Întru adâncă umilinţă dedicate prin Naum Petrovici. A mai sus lăudatei Deputaţiei juratul canţelist în 2-lea Dechemvrie 1815. Cu chieltuiala Domnului Nicolae Roja Cetăţeanului şi marelui Negoţiator din Pesta, precum şi la Prelăudata Deputăţie a Fundusurilor Shoalelor din Naţia Românească alesului condeputat tipărite. La Buda, În Crăiasca Typogr[afie]. a Universit[ăţii] Ungur[eşti].
7. Ceilalţi 5 „deputaţi” români din consiliu, Athanasie Grabovski, Athanasie Derra, Constantin Vrani şi E. Gojdu aparţineau aceleiaşi comunităţi aromâneşti care, în contact cu
ideile promovate de reprezentanţii Şcolii Ardelene, ajunsese la descoperirea identităţii naţionale şi la adoptarea idealurilor naţionale ale românilor. Vezi Maria Berenyi, Şcoala românească din Pesta. Articol disponibil la pagina web: http://mariaberenyi.hu/Simpozion1997.pdf, accesat 3 oct. 2012.
8. Versuri celui de bun neam născutului Domnului Athanasie Grabovski,Cetăţeanului şi marelui negoţiator din Pesta, precum şi a Shoalei Naţionale Româneşti de acolea Curator, ca unui bun şi spre cultura rumânilor învăpăiatului Patron, la zioa numelui Domniei sale în 18-lea Ianuarie 1816. Cu mare reverinţă dedicate prin Naum Petrovici. A măritei Deputaţiei, carea ocârmuieşte Fundusurile a Shoalelor Naţionale Gheneralnic, şi a Preparandalelor Particularnic Juratul Canţelist. La Buda, în Crăiasca Typogr[afie] a Universit[ăţii] U[n]gur[eşti], 1816. Fraţii Athanasie şi Constantin Grabovski erau reprezentanţi de frunte ai comunităţii românilor macedoneni – bogaţi negustori, industriaşi sau finanţişti – din actuala capitală a Ungariei. Stabiliţi la Pesta în jurul anului 1790, au primit cetăţenia în 1806, respectiv în 1809, iar în 1823 au fost înnobilaţi de împăratul Francisc I. De numele lor, mai ales de al lui Athanasie (1779-1840), sunt legate numeroase acţiuni naţional-filantropice de sprijinire a învăţământului românesc, a Bisericii Ortodoxe şi a tipăririi de cărţi în limba română. Salonul literar pe care l-a găzduit cu generozitate a constituit locul predilect de întâlnire a intelighenţiei româneşti din Buda şi din Pesta acelor vremi. În casa lui Grabovski a locuit din 1823 până în 1829 Atanasie Şaguna (viitorul Andrei Şaguna, 1809-1873, episcop apoi mitropoli t al Bisericii Ortodoxe din Transilvania), pe vremea studiilor liceale şi universitare. Pentru mai multe informaţii vezi studiul Mariei Berenyi, Familia Grabovski din Pesta. Articol disponibil la pagina web: http://mariaberenyi.hu/ Lumina2011.pdf, accesat 3 octombrie 2012.
9. *** Mărturii privind lupta românilor din părţile Aradului pentru păstrarea fiinţei naţionale prin educaţie şi cultură. Documente referitoare la Episcopia ortodoxă a Aradului, Arad, 1986, p. 74.
10. Ibidem, nota de la p. 76.
11. Maria Bereny, Şcoala românească din Pesta. Articol disponibil la pagina web: http.//mariaberenyi.hu/Simpozion 1997. pdf, accesat 3 oct. 2012.
12. *** Mărturii…, p. 77.
13. Neujahrs Geschenk den Herren und Frauen Bürger und Bürgerinen Walachischer Nation zu Best, am Abend des 31-ten Dezember 1819, dargebracht von Petrovich K. B-r. Ofen gedruckt mit königl. Ung. Universitätschriften. Descrisă în BRV III, p. 313, nr. 1046, ca fiind un -8 mic, de 14 pagini. Cercetătoarea Maria Berenyi afirmă că broşura are 24 de pagini. Vezi Maria Berenyi, Activitatea unor femei celebre pentru întărirea ortodoxiei româneşti din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea, în volumul Comunicările celui de al XVII-lea simpozion al cercetătorilor români din Ungaria (Budapesta, 24-25 noiembrie 2007), Giula, 2008. Articol disponibil la pagina web: http://mariaberenyi.hu/Simpozioon2008.pdf, accesat 3 oct. 2012. (în continuare, Berenyi, Activitatea…)
14. Berenyi, Activitatea…
15. Tristă cuvântare la îngroparea strălucitului şi înalt învăţatului Domn Naum Petrovici…. Descrisă în BRV III, p.443, nr. 1215. Un exemplar al acestei rarităţi bibliografice se păstrează în fondul de carte veche al Bibliotecii ASTRA din Sibiu.
16. Conform celor scrise de cercetătorul Florian Dudaş, Toma Popovici este viitorul cărturar Damaschin T. Bojincă (1802-1869). Vezi Florian Dudaş, A german pedagogic work widely diffused in western Romania (O lucrare pedagogică germană larg răspândită în vestul României) în Revue des études sud-est européennes, Tome XVII–1979, no 3 (Juillet-Septembre), Editura Academiei R.S.R., p. 638.
17. Descrisă în BRV, III, nr. 993, pp. 247-250.
18. Pierre/Peter Villaume (1746-1825) este autor al mai multor lucrări de teorie şi practică pedagogic. Cea adaptată realităţilor româneşti de Naum Petrovici se intitulează Methode jugen Leuten zu der Fertigkeit zu verhelfen, ihre Gedanken schriftlich auszudrüken şi a apărut anul 1786. Scrierile lui au circulat şi în spaţiul transilvănean. O dovadă în acest sens o constituie catalogul cărţilor existente în 1792 în librăria sibiană a lui Gänselmayr
(publicat de Liliana Popa în volumul Oameni şi cărţi în Sibiul de altădată, apărut în anul 2010). El cuprinde şi patru titluri ale unor volume semnate de pedagogul german, între care şi cel aflat acum în discuţie, prezent în trei exemplare.
19. Există lucrări, precum acel studiu despre cărturarul Paul Iorgovici (1764-1808) din Foaia Diecezană, amintit deja, în care acest preot şi om al şcolii din Seleuş de lângă Ineu este confundat cu Nicolae Horga-Popovici, cărturarul care tipărise la Buda, în anul 1807, cartea de îndrumare morală Oglinda arătată omului înţelept. Or se ştie că acel Nicolae, fiu al preotului Simion Horga, a fost învăţător şi inspector şcolar la Şiria. Cărturar illuminist, cunoscător de latină, slavonă, maghiară, germană şi sârbă, născut pe la 1741, el decedase la 25 februarie 1811!
20. Nicolae Bocşan, Contribuţii…, p. 130.
21. Ibidem, p. 93.
22. Florian Dudaş, A german pedagogic…, p. 646.
23. Ibidem, p. 644.
24. Nicolae Bocşan, op. cit., p. 168.
25. Ibidem, pp.193-196.
26. Adrian Alui Gheorghe, Valori din fondul G.T.Kirileanu din Piatra-Neamţ. http://convorbiri-literare.dntis.ro/ALUImai.html, accesat 29 nov 2011.
27. Olimpia Mitric, Un document bibliografique moins connu: L’inventare de la Bibliotheque de l’Université de Tchernitsi, évacuée a Sibiu en 1944 (Un document bibliografic mai puţin cunoscut:Invent arul Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi evacuate la Sibiu în 1944) http.//atlas.USV.ro/www/ codru_net/2cc13/22_Olimpia_Mitric .pdf, accesat 3 octombrie 2012.
28. Otilia Urs, Catalogul cărţii româneşti vechi din Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2011, p. 627.
29. Nicolae Bocşan, op. cit., p.179.
