“Transylvanica” at Batthyaneum Library (III): Books from Alba Iulia (2)
The present study deals with the continuation of the author’s concerns upon the research and substantiation of the set libri transylvanici from Batthyaneum Library of Alba Iulia (branch of the Romanian National Library), and other 46 copies of old books printed in the former capital of the Principality of Transylvania between 1779 and 1820, starting with Ignatius de Batthyan’s work, Agamantis Palladii, Academiae Philaletorum Socii, Responsa […]. Anno MDCCLXXIX (1779), and up to Alexander Rudnay’s Litterae circulares (1820). Upon fixing the coordinates of the problems of the printed content, the theological and humanistic issues being prevailing for research, the author suggests that the substantiation of these libri transylvanici takes them into account as extension of the syntagm launched in the European historiography by the French historian François Furet who considered the books as ˝priviledged vehicles of ideas. As usual, selective research and the substantiatioon of several holographic and property notes, ex-libris, or various historical memos preserved in the pages of some libri transylvanici were highly employed. For this stage of valorization, there were tracked down several ex libris and notes that prove the book circulation in various geographical, political, social, and cultural environments of the Great Principality of Transylvania (the 17th and 18th century). Moreover, several historical notes certify the existence of some private or institutional libraries in Transylvania incorporated, in time, in the book fund of the library set in 1794 by count Ignatius Batthyani (1741-1798), a Roman Catholic bishop with residence in Alba Iulia.
Keywords: libri transylvanici, Batthyaneum Library, bishop’s printer, Sanctus Gerardus, Ignatius Batthyani, Josephus Martonfi, Antonius Szereday, property notes, ex libris, historical notes
1. Cf. Doina Hendre Biro, Les Batthýany une famille de magnats au service des Habsbourg dans la seconde moitié du XVIII-e siècle. Rédigée sous la Direction de M. Prof. Univ. Dr. Olivier Chaline, en vue de l’obtention du titre de Docteur en Histoire de l’Université Paris IV – Sorbonne, I, Paris, 2012, p. 351-352.
2. Direcţii de cercetare şi valorificare la Eva Mârza, „Transylvanica. Un obiect de studiu neglijat, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, p. 1-4.
3. Iacob Mârza, „Transylvanica” la Biblioteca Batthyaneum (I): cărţi de la Alba Iulia, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, p. 10-13.
4. Un posibil model pentru o abordare acestei categorii de tipărituri, păstrate în Biblioteca Brukenthal Sibiu, la Doina Nägler, Catalogul „transilvanicelor”, I (sec. XVI-XVII), II (sec. XVIII), Sibiu, 1974-1982.
5. Cărţile vechi de la Alba Iulia, despre care discutăm în cadrul cercetării, vor avea menţionate „signatura recens”, sub care pot fi astăzi identificate în Biblioteca Batthyaneum. Drept instrumente de identificare ale tipăriturilor vechi de la Alba Iulia, am folosit, în principal: Szabó Károly, Régi magyar könytár, I-II, Budapest, A mag. tud. akad. könyvkiadó, 1879-1885 (abreviat RMK); Régi magyarországi nyomtatványok 1473-1600, I-II, Budapest, Akad. Kiadó, 1971, 1983 (abreviat RMN).
6. Rămân utile, pentru cadrul general al problemei, sintezele: Mircea Tomescu, Istoria cărţii româneaţi de la începuturi pînă la 1918, Bucureşti, Edit. şt., 1968, passim; Fitz József, A magyar könyv törtenéte 1711-ig, Budapest, „Magyar Helikon”, 1959; Július
Valach, Staré tlačiarne a tlačiari na Slovensko, Martin, „Matica slovenská”, 1987; Eva Mârza, Din istoria tiparului românesc. Tipografia de la Alba Iulia 1577-1702, Sibiu, „Imago”, 1998; V. Ecsedy Judit, A könyvnyomtatás Magyarországon a kézisajtó korában 1473-1800, Budapest, „Balassi Kiado”, 1999; Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567-1702), Cluj-Napoca, „Clusium”, 2001; Viskolcz Noémi, Reformációs könyvek. Tervek az evangélikus egyház megújítására, Budapest, Univesitas Kiadó, 2006 etc. Contribuţii mai recente asupra tipăriturilor de la Alba Iulia au semnat: Ecsedy Judit, A gyulafehérvári fejedelmi nyomda eredete, în Magyar könyvszemle, 91, 1, 1975, pp. 9-24; idem, Ujabb adatok a gyulafehérvári fejedelmi nyomda történetéhez, în Magyar könyvzsemle, 107, 1-2, 1991, pp. 41-61; Jakó Zsigmond, A Hoffhalterek váradi és gyulafehérvári nyomdája, în Művelödés törtenéti tanulmányok,
Bucureşti, „Kriterion”, 1979, pp. 51-69, 219-221 + /30/ fig. Vezi şi Iacob Mârza, Cultura şi învăţămîntul (sec. XVI-XVIII), în Alba Iulia 2000, Alba Iulia, 1975, pp. 192-194, 198-202, 205-212; Ana Dumitran, Activitatea tipografică bălgrădeană din
secolul al XVII-lea – sursă de evaluare a influenţei Reformei asupra Bisericii româneşti din Transilvania, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai Theologia Graeco-Catholica Varadiensis, XLIV, 1-2, 1999, pp. 159-174; Csalla Rita, Tipărituri albaiuliene din secolele XVI-XVII în colecţia Bibliotecii Batthyaneum, în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti Arheologie – Muzeologie – Istorie, Alba Iulia, 6, 2000, pp.
107-112; Viskolcz Noémi, Johann Heinrich Bisterfeld és a gyulafehérvári tankönyvkiadás a XVII. században, în Magyar könyvszemle, 118, 3, 2002. epa.oszk.hu/00000/…/0004-21c.html.
7. Spre deosebire de tipăriturile ungare vechi, incluse într-un catalog de la fostul Institut Batthyány (A Batthyány – Intézet regi mágyar könytára, în Batthyaneum. Szerkeszti és kiadja Gyárfas Tihamér, II, Brassó, 1913, pp. 54-73), respectiv în Conscriptio librorum Hungaricorum Bibliothecae Batthyanianae per Josephum Lestyán 1922, în Biblioteca Batthyaneum Alba Iulia, ms., nr. inv. 1439, libri transylvanici discutate acum n-au constituit un subiect de cercetare şi valorificare instituţională.
8. Cf. Doina Hendre Biro, op. cit., I, 5. 5. Batthyaneum, idéal d’une vie ou gest d’un mécène? (pp. 345-359); 5.6. Les écrits d’Ignac/Igna ce Batthyány (pp. 3590-360). O dovadă concretă a preocupărilor cărturăreşti pot fi interpretate şi insemnările pe exemplarul editat Sanctus Gerardus, Scritpa et acta hactenus inedita, cum serie Episcoporum Chanadiensium, […], Albae Carolinae, Typis Episcopalibus, M DCC XC [1790] (Q 2 IV 30).
9. Ibidem, passim.
10. Vezi P – I, p. 194; N – II, p. 219, nr. 798-800.
11. P – I, p. 888; N – II, p. 238-239, nr. 878-879.
12. P – II, p. 686; N – II, p. 287, nr. 1092.
13. P- III, p. 533; N – II, p. 259, nr. 966-268.
14. P- III, p. 533; N – II, p. 246-247, nr. 909-910.
15. Cf. François Furet, Histoire du livre dans la société mo derne: recherches, méthodes, problématique, în Revue roumaine d’histoire, IX, 3, 1970, p. 507. Vezi şi Iacob Mârza, Cărţile – „vehicule privilegiate ale circulaţiei ideilor”, în Tribuna, XXX, 5 (1519), 1986, p. 2 („Privire în actualitate”).
16. Vezi, mai nou, György Lajos, Fejezetek Mártonfi József erdélyi püspök (1746-1815) életrajzából. Sajtó alá rendezte: Fejér Tamás, Budapest, 2009.
17. Eva Mârza, în Transilvania, XXXIX (CXV), 11-12, 2010, p. 1-4.
