Search our journals and articles

Georges Duby și economia rurală în Evul Mediu occidental

Magazine: 12 / 2016
Date: 2016
Dragoș DRAGOMAN
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-Umane
dragos.dragoman@ulbsibiu.ro

Abstract

Georges Duby and the rural economy in Western Middle Ages

The contrast between advanced urban economy of the Islam and the backward rural Western European economy during Early Middle Ages is sharp. Whereas Islam covers the large part of the known world, bridging up Western Africa, the Mediterranean Sea, the Middle East and the Indian Ocean, the Western economy retrenches inside ancient city walls and in rural, remote areas. While Muslim cities prosper due to large scale trade, the Western towns and villages thrive to survive the shrinking economy, heading towards autarchy. One of the most important actors of the economic take-off of the late Middle Ages in Western Europe are to be found among various abbeys, which manage to reconnect the former trade roads and to supply with coins the pale rural economy.
Keywords: Middle Ages, Western Europe, rural economy, abbeys.

Whole article

Powered By EmbedPress

Note bibliografice

1. Segmentarea cronologică a epocilor este cea occidentală, unde Evul mediu este despărțit în trei etape: Evul mediu timpuriu este cuprins între prăbușirea Imperiului Roman și sfârșitul dinastiei carolingiene (476-987), Evul mediu clasic se întinde până la urcarea pe tron a regelui Filip al IV-lea (987-1285), iar Evul mediu târziu se încheie cu recucerirea creștină a Spaniei și descoperirea continentului american (1285-1492).
2. Dragoș Dragoman, „Creștini, evrei și musulmani în Evul Mediu. Conflict și sinteză în Bazinul Mediteranei”, Transilvania, nr. 3, 2016, pp. 53-57.
3. Maurice Lombard, L’islam dans sa première grandeur
(VIIIe – XIe siècle), Paris, Flammarion, 2014.
4. Henri Pirenne, Mahomed și Carol cel Mare, trad. rom.
Sanda Oprescu, București, Editura Meridiane, 1996.
5. Georges Duby, Seigneurs et paysans. Hommes et structures
du Moyen Age (II), Paris, Flammarion, 1988.
6. Geografic, limita orientală a congregației cisterciene se
afla pe linia Carpaților meridionali, abația de la Cârța / Kerz
(județul Sibiu) fiind un avanpost în raport simetric cu această
linie față de avanpostul nordic al Bizanțului, mănăstirea
ortodoxă de la Cozia (județul Vâlcea).
7. Cum subliniază Duby, o echipă de cercetători ar
putea să plece pe urmele acestor rapoarte contabile de
inspecție realizate în cea mai mare parte a comunităților
religioase. Reunite din nou, ele ar putea oferi cea mai vastă
și mai concretă imagine a nivelului dezvoltării materiale a
comunității creștine la nivelul întregului continent.
8. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 35.
9. Maurice Lombard, L’islam dans sa première grandeur.
10. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 42.
11. Ibidem, p. 69.
12. Ibidem, p. 70.
13. Ibidem, p. 72.
14. Georges Duby, Anul 1000, trad. rom. Maria Ivănescu,
Iaşi, Polirom, 1996.
15. Georges Duby, Cele trei ordine sau imaginarul
feudalismului, trad. rom. Elena-Natalia Ionescu și Constanța
Tănăsescu, București, Editura Meridiane, 1998.
16. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 101.
17. Ibidem, p. 105.
18. Ibidem, p. 109.
19. Ibidem, p. 112.
20. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu. Studiu despre
formele de viață și de gândire din secolele al XIV-lea și al XV-lea
în Franța și Țările de Jos, trad. rom. H. R. Radian, București,
Humanitas, 2002.
21. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 119.
22. Ibidem, p. 123.
23. Regele Angliei, Henric I, instituie o donație de 100 mărci,
confirmată în 1136 de către regele Ștefan și în 1144-1148 de
către Geoffroy Plantagenêt (cf. Georges Duby, Seigneurs et
paysans, p. 257).
24. Renta este estimată de Duby la 400 livre (în monedă locală,
emisă la Cluny), ceea ce reprezenta transformarea pomenii de
1000 de monede de aur (numite popular mancus), promisă
de regele Ferdinand, pe care fiul său, Alfonso, o dublează în
jurul anului 1077 (cf. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p.
151). O altă estimare este de 100.000 deniers (monedă locală
a abației). În sistemul monetar al epocii, conversia unităților
de cont era un écu (4,04 grame aur) = 3 livre. O livră (80grame de argint fin) = 20 sous = 240 deniers (1 denier
cântărea un gram de aliaj cupru-argint). Pentru o estimare a
preturilor, un cal de povară valora 3 livre, un litru de vin 2
deniers, 60 de grame de piper costau 4 sous, o jumătate de
kilogram de migdale 14 deniers. Salariul zilnic al unui zidar era de 2 sous și 6 deniers (cf. „Vivre en ville au Moyen Age.
Les nouvelles découvertes”, număr special Sciences et Avenir,
octombrie-noiembrie 2016).
25. Abația de la Cluny era direct subordonată regelui Franței,
iar din punct de vedere religios autoritatea sa era asimilată
episcopilor. Grigore al VII-lea, reformatorul Bisericii, a fost
el însuși preot la Cluny, dar și alți preoți ai abației au devenit
ulterior papi. Renumele și influența abației erau foarte mari
nu doar în Franța, ci și în Anglia, Spania, Italia și în Sfântul
Imperiu Roman de Neam German.
26. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 126.
27. Idem, Saint Bernard. L’art cistercien, Paris, Flammarion,
1979.
28. Georges Duby, Seigneurs et paysans, p. 139.
29. Ibidem, p. 130.
30. Rolul economic al abațiilor cistericene în Transilvania
(Cârța/Kerz – 1205) și Banat (Igriș/Hégérieux, filială a
Abației de la Pontigny, Sânpetru Mare, județul Timiș –1179)
este puțin studiat.
31. La moartea Sfântului Hugues, abația adăpostea peste 400
de călugări, foarte numeroși muncitori angajați pe șantierul
noii biserici, hrănea și caza sute de oaspeți și întreținea
numeroși săraci. Înaintea Postului mare, abația distribuia
250 de porci (sub formă de carne sărată) celor peste 16.000
de săraci pe care îi întreținea (cf. Georges Duby, Seigneurs et
paysans, p. 146).
32. Parisul, cel mai mare oraș al Europei occidentale, atinge
o populație de la 200.000 la 300.000 de locuitori în secolul
al XIV-lea, în contrast cu puterea demografică demonstrată
de orașele islamului, ce cuprindeau populații de 100.000 –
200.000 de locuitori (Fez, Kūfa, Baṣra), 300.000 (Cordoba),
500.000 (Samarqand, Cairo) și 2.000.000 (Bagdad).

Bibliografie

Duby, Georges, Anul 1000 / The Year 1000, Iaşi, Polirom,
1996.
Duby, Georges, Cele trei ordine sau imaginarul
feudalismului / The Three Orders: Feudal Society
Imagined, București, Editura Meridiane, 1998.
Duby, Georges, Saint Bernard. L’art cistercien / Saint
Bernard. Cistercian Art, Paris, Flammarion, 1979.
Duby, Georges, Seigneurs et paysans. Hommes et structures
du Moyen Age (II) / Lords and Peasants, Paris,
Flammarion, 1988.
Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu. Studiu despre
formele de viață și de gândire din secolele al XIV-lea și
al XV-lea în Franța și Țările de Jos / The Waning of the
Middle Ages, București, Humanitas, 2002.
Lombard, Maurice, L’islam dans sa première grandeur
(VIIIe – XIe siècle) / Islam in its First Grandeur, Paris,
Flammarion, 2014.
Pirenne, Henri, Mahomed și Carol cel Mare / Mohammed
and Charlemagne, București, Editura Meridiane, 1996.