G. Călinescu, the Union of Patriots and the Beginning of Stalinization in Romania
The following article discusses about the relation between the literary critic G. Călinescu, the crypto-communist organization “The Union of Patriots” and the first steps to Romania’s Stalinization in the autumn of 1944. We bring some new details regarding the history of this political structure, which served so called anti-Fascist purposes during the Second World War (1942-1944). Besides, our intention is to spot the way the Communist Party used it as a middle of propaganda among the intellectuals. Furthermore, the aim of the paper is to prove that G. Călinescu, as a member of “The Union of Patriots”, served the ideology of the Communist Party and its short term political goals in a series of articles he published in the newspaper “Tribuna poporului” (“People’s Tribune”) in 1944. He sustained very promptly the “democratic” (Stalinist) signals and proposals that left extremism, under a populist and message, spread into Romanian public space at that time.
Keywords: G. Călinescu, The Union of Patriots, Stalinization, propaganda, populism, soviet democracy, “Tribuna poporului” (“People’s Tribune”).
1. Arhivele Naţionale Istorice Centrale (în continuare ANIC), Fond Uniunea Patrioţilor (nr. 2861), rola 211, f. 0058.
2. Rectorul Universităţii din Bucureşti şi apropiat al grupării paramilitare Apărarea Patriotică.
3. Fondatoare a Federaţia Femeilor Universitare în 1925. Prezenţa ei legitima discursul antidiscriminatoriu.
4. Probabil Gen. Grigore Constandache (Vezi General-maior conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, coord., Ghidul Arhivelor Militare Române, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei p. 42, nota 13).
5. Fost Guvernator al Băncii Naţionale a Românei între 1935 şi 1940.
6. Vezi Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Cartea Românească, Bucureşti, 2008, pp. 129-130. Discuţia despre acest subiect, de o evidenţă incontestabilă în opinia noastră, s-a purtat tot la nivel axiomatic. Între criticii şi istoricii literari tineri, Andrei Terian (n. 1979) a semnalat chestiunea în cartea lui de debut: „într-un sistem totalitar, orice gest public, oricât de insignifiant, capătă conotaţii politice”. Andrei Terian, G. Călinescu: a cincea esenţă, Cartea Românească, Bucureşti, 2009, p. 397.
7. Silviu Brucan, Fariseii democraţiei, în „Scânteia”, seria a III-a, anul XVI, nr. 531, 24 mai 1946, p. 1.
8. Am visat pe Virgil Madgearu, în „Tribuna poporului”, anul I, nr. 39, 23 octombrie 1944, p. 1, apud G. Călinescu, Opere. Publicistică, vol. V, 1940-1946, ediţie coordonată de Nicolae Mecu, text îngrijit, note şi comentarii de Alexandra Ciocârlie, Nicolae Mecu, Oana Soare, Pavel Ţugui, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2008, p. 374. Toate citatele din prezentul articolele criticului literar sunt reproduse după această ediţie.
9. Liberalul, s.n., anul I, nr. 35, joi, 21 martie 1946, rubrica „Fapte şi comentarii” (nesemnată), p. 4.
10. Nicolae Mecu, Notă asupra volumelor V şi VI, în G. Călinescu, „Opere. Publicistică”, vol. V, p. V.
11. ANIC, Fond U.P., rola 210, f. 0049, Material privind organizarea Uniunea Patrioţilor, 1 septembrie 1942.
12. ANIC, Fond U.P., rola 210, f. 00190, Manifest al Comitetului Uniunii Patrioţilor din 8 aprilie 1943.
13. Ibidem, f. 0211.
14. S. Homencu, ANIC, fond U.P., inventar, f. 2r, inventar încheiat la 24.V.1980.
15. Ibidem. După cum tot S. Homencu precizează: „organul de presă al Uniunii Patrioţior”. Cu apariţie neregulată până la 24 august 1944, revista a purtat câteva subintitluri: „Foaie de
informaţie a Frontului Unic Naţional de luptp pentru independenţă – democraţie – pâine”, „ziar patriotic” şi „organ al Uniunii Patrioţilor”).
16. Manifestul „Frontului Unic Muncitoresc” – „CĂTRE ÎNTREAGA CLASĂ MUNCITOARE! CĂTRE POPORUL ROMÂN” („primit spre publicare”), în „România liberă” (Rl), anul II, nr. 4, 26 mai 1944, p. 1. Au urmat: art. Frontul Unic Muncitoresc se încheagă!, în Rl, anul II, nr. 5, 16 iunie 1944, p. 2; un material informativ în Rl, anul II, nr. 7, 10 iulie 1944, p. 2; manifestul Către întreaga clasă muncitoare! Către masele largi populare („s-a primit spre publicare”), în Rl, anul II, nr. 8, 28 iulie 1944, p. 2.
17. Am primit cu rugămintea de a publica (Declaraţie PNL, PNŢ, PC şi PSD), în Rl, anul II, nr. 9, 10 august 1944, p. 1.
18. Claudiu Sfichirneţ, Concepţia călinesciană despre naţiune şi cultură naţională, în vol. G. Călinescu, Cultură şi naţiune, antologie, studiu introductiv şi note de Claudiu Sfichirneţ, Bucureşti, Albatros, 2002, p. 10-11.
19. Ibidem, p. 8-9.
20. Vezi Andrei Terian, op. cit., p. 369.
21. Nicolae Mecu, Notă asupra volumelor…, p. V.
22. „Un viitor strălucit stă înaintea naţiunii noastre. Trebuie privit înainte şi nu înapoi. Cei ce privesc înapoi greşesc. Şi în politică, greşelile se plătesc scump” (Căi de refacerea a ţării, art. nesemnat, în „Scânteia”, anul I, nr. 6, 26 septembrie 1944, p. 1).
23. „Comitetul Central al Partidului Comunist din România se adresează forţelor democratice ale ţării, conştiente de răspunderea ceasului de faţă şi tuturor partidelor, grupărilor, organizaţiilor democratice, invitându-le să adere la această Platformă pentru alcătuirea unui FRONT NAŢIONAL DEMOCRAT din sânul căruia să se formeze un guvern care să realizeze obiectivele stabilite în Platforma Frontului Naţional Democratic.” Proiect de Platformă a frontului naţional democratic din România. Elaborat de Comitetul Central al Partidului Comunist din România şi propus tuturor forţelor democratice, în „Scânteia”, anul I, nr. 6, 26 septembrie 1944, p. 1.
24. Ibidem, p. 1.
25. Lazăr Iliescu, Ediţia a III-a, în „Dreptatea”, seria a III-a, anul XXI, nr. 88, 23 mai 1946, p. 1.
26. Frontul Plugarilor din România aderă la Proiectul de platformă al Frontului Democratic propus de Comitetul Central al Partidului Comunist din România, în „Scânteia”, anul I, nr. 12, 2 octombrie 1944, p. 1.
27. Partidul Social-Democrat despre sarcinile politice ale clasei muncitoare. Răspuns la platformă al Partidului Comunist, în „Scânteia”, anul I, nr. 12, 2 octombrie 1944, p. 1.
28. Uniunea Patrioţilor aderă la Platforma Frontului Naţional-Democratic propusă Partidului Comunist din România, în „Scânteia”, anul I, nr. 11, 1 octombrie 1944, p. 1.
29. Uniunea Patrioţilor deschide lupta pentru realizarea platformei (secvenţă din ştirea amplă Marea manifestare de ieri a Uniunii Patrioţilor), în „Scânteia”, anul I, nr. 13, 3 octombrie 1944, pp. 1, 2. Se pare totuşi că sub genericul Marea manifestare de ieri a Uniunii Patrioţilor sunt reunite, aşa cum rezultă din expunerea faptelor, două reportaje privind două evenimente distincte. Pe de o parte, convocarea Uniunii Patrioţilor din Bucureşti (sâmbătă, 30 septembrie 1944) şi pe de altă parte, un miting al F.N.D. în Bucureşti, pe 1 octombrie 1944, când s-au transmis, printre altele, următoarele mesaje: „Moarte bandiţilor hitlerişti / Afară cu fasciştii din aparatul de Stat/ Cerem exproprierea moşiilor şi împărţirea lor la ţărani! / Vrem naţionalizarea industriei de bază !/ Vrem naţionalizarea marilor bănci!/ Vrem Guvern al Frontului Naţional Democrat!”. Confuzia din articol s-ar explica şi prin faptul că profesorul universitar Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, sociolog, liderul Uniunii Patrioţilor, a ţinut un discurs în Piaţa Universităţii, în acelaşi loc de unde a pornit şi mitingul F.N.D., reiterând doleanţele semnalate în citatul precedent. De asemenea, nu ar fi exclus să ne aflăm în faţa unei erori de cronologie provocată de neglijenţe redacţionale ori tipografice şi că este vorba de o singură acţiune a U.P., pusă în serviciul F.N.D.
30. „Scânteia”, anul I, nr. 15, 5 octombrie 1944, p. 1, 5. Articolul reaminteşte cele 15 puncte al Platformei P.C.R., publicate în „Scânteia” din 26 septembrie 1944.
31. Rezoluţie asupra şedinţei comune a delegaţiilor Comitetelor Centrale ale Partidelor Comunist şi Social-Democrat din România, 2 octombrie 1944, în „Scânteia”, anul I, nr. 16, 7 octombrie 1944, p. 1. Programul Frontului Unic Muncitoresc a apărut în acelaşi număr, la aceeaşi pagină în 17 puncte.
32. „Tribuna poporului”, anul I, nr. 24, p. 1, 2.
33. Ibidem.
34. Ibidem, p. 356.
35. Ibidem, p. 357-358.
36. Claudiu Sfichirneţ, Concepţia călinesciană…, în op. cit., p. 26.
37. Viaţa parlamentară, în „Tribuna poporului”, an I, nr 25, 9 octombrie 1944, p. 1, 6. Consultând aparatul de note din ediţia întrebuinţată, am găsit următoarele precizări: 1. „Reluat în «Naţiunea», anul I, nr. 73, 21 iunie 1946, p. 1, după care îl reproducem”; 2. „Textul din «Naţiunea» este precedat de următoarea precizare: «Cât de puţină ură de clasă nutrim noi, ce largă noţiune despre libertate avem faţă de aceia care fac atât caz de o libertate de care de fapt cred că poate rezulta din articolul de mai jos, publicat la 9 octombrie 1944, într-o vreme când opoziţia de azi era mai rezervată decât noi înşine. Abia azi articolul îşi capătă întreaga lui actualitate şi-l reproducem fără schimbări»”; 3. „Când a reluat articolul în «Naţiunea», Călinescu a suprimat două fraze din textul publicat în «Tribuna poporului»” (ed. cit., p. 1083).
38 Petre Constantinescu-Iaşi, Ministrul Informaţiilor şi Ministru ad-interim al Sănătăţii, în locul dr. Dumitru Bagdasar, la rândul său membru al P.N.P.; Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, preşedintele P.N.P., Subsecretar de stat la Subsecretariatul pentru Minorităţi, având rang de ministru.
39. Platforma-program a Blocului Partidelor Democratice, în „Scânteia”, seria a III-a, anul XVI, nr. 528, luni 20 mai 1946, p. 3. Schimbarea este însemnată, întrucât în Platforma-program a F.N.D., apărută în „Scânteia”, 7 octombrie 1944, se menţionează, printre priorităţi, doar faptul că se dorea „să fie stabilit în ţară un regim de reală democraţie parlamentară”, ceea ce ar fi putut implica modificarea statutului ţării, din regat în republică.
40. Miron Constantinescu, Complicii (I), în „Scânteia”, seria a III-a, anul XVI, nr. 524, 16 mai 1946, p. 1.
41. Mircea Bălănescu, Aceasta este legea dezvoltării istorice!, în „Scânteia”, seria a III-a, anul XVI, nr. 536, 30 mai 1946, p. 1.
