George Bălăiță: Landmarks of Professional Evolution in the Provincial, Totalitarian “chronotrope”
The aim of this study focuses on the existence of a writer during the totalitarianism regime in Romania and it is interest in establishing the place of the writer George Balaita in the Romanian Literature. In a period when the censure reined the cultural life and the literary scene, it is difficult to talk about a natural and normal rise and evolution of an artist, especially, for those who lived in a provincial area, far away from the “cultural center”- Bucharest. Using the answer Balaita gave during his life in lots of interviews, searching in archive and looking for explanation in his books, we tried to reconfigure the trajectory of the professional life of the author of “The World in Two Days”.
Keywords: George Bălăiţă, communism, sixties generation, proletarian culture, interview, biography, communism, essayistic discourse, subjectivity
1. „Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”, adoptată în 1964, ca urmare a accederii la conducerea partidului şi a statului a lui Nicolae Ceauşescu, a reprezentat un document prin intermediul căruia noua conducere a încercat să impună în mentalul colectiv desprinderea de regimul opresiv a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi condamnarea abuzurilor comise în perioada „obsedantului deceniu” sub omnipotenţa doctrinară a regimului.
2. Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, București, Editura Fundației Pro, 2002, p.159.
3. C. Stănescu, „Între omul care vorbeşte şi omul care scrie este un gol de netrecut”, în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom.
4. Tania Radu , „Cubul este gândit. Sfera este ivită din neant” în George Bălăiţă, Marocco (II), în „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom, p.322.
5. Ştefan Agopian, „Copilul e vrăjitor şi filosof” în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom, pp.387-412.
6. Aurel Martin apud Marilena Donea în Cronologie la George Bălăiţă, Marocco (II), Iaşi, Editura Polirom, p.7.
7. Mărtusire confiată în carul unui interviu pe care ni l-a acordat în martie 2014.
8. Tania Radu, idem.
9. Mărturisire făcută în acelaşi cadru amintit.
10. Ştefan Agopian, „Copilul e vrăjitor şi filosof” în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom.
11. În cadrul interviurilor pe care i le-am luat personal.
12. Eugen Negrici, op.cit., p.157.
13. Tezele din iulie 1971 de la Mangalia au presupus înăsprirea metodelor administrative și reluarea propagandei pan-comuniste care au condus implicit la afectarea climatului de creație dominat de „psihoza revenirii realismului socialist”. Dar cu toate acestea, ideile „conducătorului” nu îşi găseau reflexie decât în literatura aservită partidului; la antipolul acestia, achiziţiile din deceniul al şaptelea nu s-au pierdut, scriitorii care aspirau spre normalitatea literaturii s-au preocupat de inventarea unor stratageme de supravieţuire în scris.
14. Exprimările îi aparţin scriitorului.
15. Ştefan Agopian, „Copilul e vrăjitor şi filosof” în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom.
16. George Bălăiţă, Marocco (II), „Tranzit”, Iaşi, Editura Polirom, p.167.
17. Idem.
18. C. Stănescu, „Între omul care vorbeşte şi omul care scrie este un gol de netrecut”, în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom, p.340.
19. Ştefan Agopian, „Copilul e vrăjitor şi filosof” în George Bălăiţă, Marocco (II), „Câinele în lesă”, Iaşi, Editura Polirom,
20. Ibidem.
