The Metamorphoses of Memory in the Prose Fiction of Borges and Eliade
In the present paper I propose a comparative approach Borges-Eliade, with a focus on what the two writers have in common, namely their philosophical or so-called fantastic short fiction. My treatment of the subject will not be guided however by free associations and momentary inspiration, but by a couple of distinct landamarks: (1) both Eliade’s and Borges’s prose fiction rejects historicism and psychologism; (2) at the same time, it has a spiritual meaning, different from all the other meanings disseminated by the commonplace readings. These landmarks will be Ariadne’s thread in the search for the hidden order of the text, the figure in the carpet that should be deciphered by a poetics of memory.
Keywords: memory, anamnesis, literary modernism, fantastic, chronos, aevum
1. Eliade, Mircea – „Introducere”, în La ţigănci – Pe strada Mântuleasa, Ed. Humanitas, Bucureşti , 2008, pp.9-10
2. Ed. Retromond, Bucureşti, 2000
3. Ruşti, Doina – „Hipermnezie şi evadare: Funes el memorioso de Jorge Luis Borges şi Tinereţe fără de tinereţe de Mircea Eliade”, în Philologica Jassyensia, An III, Nr. 1, 2007, pp. 235-241
4. Glodeanu, Gheorghe – „Proiecţii în universal: metamorfozele timpului la Jorge Luis Borges şi Mircea Eliade”, în Mircea Eliade. Poetica fantasticului şi morfologia romanului existenţial, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, p. 197
5. Cf. Ricoeur, Paul- Le conflit des interpretations. Essais d’hermeneutique, Seuil, Paris, 1969, p. 66
6. Corbin, Henry – En Islam iranien. Aspects spirituels et philosophiques. 1. Le shî’isme duodécimain, Gallimard, Paris, 1971, p. 152 [„littera (sensus historicus) gesta docet; quid credas, allegoria; moralis, quid agas; quid speras, anagogia. La lettre (le sens historique) enseigne ce qui s’est passé; l’allégorie, ce que tu dois croire; le sens moral, ce que tu dois faire; l’anagogie, ce que tu dois espérer”.]
7. Ficţiunea iniţiatică la Mircea Eliade, Ed. Pontica, Constanţa, 2003
8. Benga, Graţiela – Traversarea cercului. Centralitate, iniţiere, mit în opera lui Mircea Eliade, Ed. Hestia, Timişoara, 2006
9. Eliade, Mircea – Încercarea labirintului (convorbiri cu Claude-Henri Rocquet), Ed. Humanitas, Bucureşti, 2007, p. 96
10. Călinescu, Matei – Despre Ioan P. Culianu şi Mircea Eliade, Ed. Polirom, Iaşi, 2002, p. 135
11. Borges, Jorge Luis – „Nemuritorul”, în Proză completă, vol. II, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 32. Citatele ce urmează vor fi din această ediţie.
12. Fishburn, Evelyn – „«This Imminence of a Revelation»: A Study of Epiphanies in Borges’s Fiction”, în Variaciones Borges, nr. 31, 2011, pp. 111-112 [„In classical literature […] such an aperçu would be an instance of peripeteia, the reversal or turning point in a drama leading to a different or opposite outcome, but in the Borges story the two completely contradictory revelations co-exist, and what is more, are unmarked in the development of the plot”. ]
13. Eliade, Mircea – „Pe strada Mântuleasa”, în vol. În curte la Dionis (antologie proză fantastică), Ed. Cartea Românească, Bucureşti , 1980, p. 222
14. Borges, Jorge Luis – „Secta Fenix”, în Moartea şi busola. Proză completă, vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 505
15. ibidem
16. Steiner, George – „Tigers in the Mirror”, în Alazraki, Jaime (ed.) – Critical Essays on Jorge Luis Borges, G.K. Hall & Co, Boston, 1987, p. 122 [„the space of action in which a Borges figure moves is mythical but never social”]
17. Halbwachs, Maurice – Memoria colectivă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007, p. 63
18. Eliade, Mircea – Noaptea de Sânziene, Vol. I, Ed. Minerva, Bucureşti, 1991, pp. 162-163
19. Borges, Jorge Luis – „Sudul”, în Moartea şi busola. Proză completă, vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 512
20. idem, p. 514
21. Pouilloux, Jean-Yves commente Fictions de Jorges Luis Borges, Gallimard, Paris, 1992, p. 82 [„un nouveau genre littéraire qui tient à la fois de l’essai et de la fiction: ce sont des exercices d’intelligence sans faille et d’imagination heureuse, ils manquent de toute langueur, de tout élément humain, pathétique ou sentimental”]
22. Borges, Jorge Luis – Miscelánea, Random House Mondadori, Barcelona, 2011, p. 26 [„La novela característica, «psicológica», propende a ser informe. Los rusos y los discípulos de los rusos han demostrado hasta el hastío que nadie es imposible: suicidas por felicidad, asesinos por benevolencia […] Par otra parte, la novela «psicológica» quiere ser también novela «realista»: prefiere que olvidemos su carácter de artificio verbal y hace de toda vana precisión (o de toda lánguida vaguedad) un nuevo rasgo verosímil.”]
23. Borges, Jorge Luis – Poezii (traducere şi prefaţă de Andrei Ionescu), Ed. Polirom, Iaşi, 2005, p. 28 INSCRIPCIÓN EN CUALQUIER SEPULCRO No arriesgue el mármol temerario gárrulas transgresiones al todopoder del olvido, enumerando con prolijidad el nombre, la opinión, los acontecimientos, la patria. Tanto abalorio bien adjudicado está a la tiniebla y el mármol no hable lo que callan los hombres. Lo esencial de la vida fenecida – la trémula esperanza, el milagro implacable del dolor y el asombro del goce – siempre perdurará. Ciegamente reclama duración el alma arbitraria cuando la tiene asegurada en vidas ajenas, cuando tú mismo eres el espejo y la réplica de quienes no alcanzaron tu tiempo y otros serán (y son) tu inmortalidad en la tierra.
24. Boldy, Steven – A Companion to Jorge Luis Borges, Tamesis, Woodbridge, 2009, pp. 44-45 [„On a tombstone, name, fame, deeds and fatherland are so many baubles to be consigned to oblivion. The most intimate and defining moments of a man’s life are common to all men; one man is thus all men, immortality is assured through their repetition through time; «others’ lives» are thus one’s own life; each man is a reflection and replica of all others”.]
25. Eliade, Mircea – Mitul eternei reîntoarceri, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1999, pp. 42-50
26. idem, p. 38. Cf. şi Eliade, Mircea – Încercarea labirintului…, p. 153
27. Eliade, Mircea – Aspecte ale mitului, Ed. Univers, Bucureşti, 1978, p. 118 şi în general, cap. VII, „Mitologia memoriei şi a uitării”
28. Borges, Jorge Luis – „Relatarea lui Brodie”, în Opere complete, vol. II, op.cit, p.310
29. Culianu, Ioan Petru – Studii româneşti, vol. I, Ed. Nemira, Bucureşti, 2006, pp. 245-246
30. Borges, Jorge Luis – „Zidul şi cărţile”, în Eseuri: Alte investigări (1952), Polirom, Iaşi, 2006, p.160
31. Fishburn, Evelyn – „«This Imminence of a Revelation»: A Study of Epiphanies in Borges’s Fiction”, în Variaciones Borges, nr. 31, 2011, pp. 110 [„Whether central or marginally positioned, they [epifaniile] are, in some way or other, revelations which are mostly ironized, shown as being either mistaken, self-fashioned or, perhaps most devastatingly, of no consequence”. ]
32. idem, p. 246
33. Eliade, Mircea – „Les trois grâces”, în vol. În curte la Dionis…, p. 324
34. Borges, Jorge Luis – „Prolog pentru: «Léon Bloy – Mântuirea prin evrei. Sângele săracului. În beznă»”, în Eseuri…, p. 493
35. Borges, Jorge Luis – „Oglinda enigmelor”, în Eseuri: Alte investigări (1952), Polirom, Iaşi, 2006, p. 264
36. idem, p. 261
37. Borges, Jorge Luis – „Notă despre Walt Whitman”, în Eseuri: Discuţii (1932), Polirom, Iaşi, 2006, p.102
38. Borges, Jorge Luis – „Despre cultul cărţilor”, în Eseuri: Alte investigări (1952), Polirom, Iaşi, 2006, p. 252
39. Borges, Jorge Luis – „Lui Leopoldo Lugones”, în Proză completă, vol. II…, pp. 175-176. Citatele ce urmează vor fi din această ediţie.
40. Borges, Jorge Luis – „Făuritorul”, în Proză completă, vol. II…, p. 177. Citatele ce urmează vor fi din această ediţie.
41. Este cel mai vechi tratat de retorică antică de origine latină (90 a. Chr.), al cărui autor este necunoscut, deşi o perioadă îndelungată de timp s-a crezut că a fost scris de Cicero. Este unul din cele trei tratate de retorică antică în care este descrisă metoda tradiţională a Artei memoriei, metoda locus-urilor şi imaginilor. Conform acestui tratat antic există două tipuri de memorie:
– o memorie naturală, întipărită în minţile noastre, formată în acelaşi timp cu gândirea.
— o memorie artificiala, o memorie care se întăreşte printr-un antrenament specific/anume şi printr-un sistem de disciplină.
42. Borges, Jorge Luis – „Scriptura zeului”, în Proză completă, vol. II…, p. 115
43. ibidem
44. Borges, Jorge Luis – „La inocencia de Layamon”, în Sur, Buenos Aires, Nr. 197, martie 1951, reprodus în Miscelánea, Random House Mondadori, Barcelona, 2011, p. 410 [„«Nadie sabe quién es», afirmó Léon Bloy; de esa ignorancia íntima no hay símbolo mejor que este hombre olvidado, que abominó con impetu sajón de su estirpe sajona y fue el postrer poeta sajón y no lo supo nunca.”]
