The relationships of the church law with the old Romanian books history
− the found books−
Accurate understanding of old Romanian books history is closely linked to the cultural traditions and to the canonic rules of the Greek Orthodox Church, because the way of using the books was settled from the very first centuries of the Primary Church. Church Law regulated even the case of the books which were stolen, found in different locations and which needed to be returned to their first owner. The reference zone for this study is the historical state called Tara Moldovei (The Country of Moldavia). The chronological limit is the middle of the 18-th Century and the documentary basis is formed of Church Law works and also by the notes found on the books from the geographical area we have already mentioned.
Keywords: Old Romanian Books, Church Law, The Found Books
1. Simpozionul Naţional „Istorie, cultură, Patrimoniu”, Ediţia a IV-a, Muzeul Literaturii Române, Iaşi, 27 – 28 septembrie 2011.
2. International Conference on Library and Information Science BIBLIO, Braşov, 06 – 08 iunie 2012 şi Conferinta „Text şi discurs religios”, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, Facultatea de Litere, 9-10 noiembrie 2012.
3. Mitropolitul Antim Ivireanul, de pildă, în Predica a IV-a, La Duminica Vameşului, îşi avertiza contemporanii: „vă voi pedepsi bisericeşte, cu Pravila” (Cf.
Constantin Erbiceanu, „Didahiile” ţinute în Mitropolia din Bucureşti de Antim Ivireanul, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, 1709 – 1716, Bucureşti, 1888, p. 25 – 26).
4. Nicodim Milaş, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Arad, Tipografia Diecezană, 1930, vol. I, partea I, p. 296, 343–344, 508–509; Nicolae N. Floca, Drept canonic ortodox, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, 1990, vol. II, p. 238-244; idem, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Arad, Tipografia Diecezană, 1993, p. 14–15, 47 şi 451-455; Zosima Târâlă, Haralambie Popescu, Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuri, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Speranţa”, 1933, p. 240 – 241; Nicodim Sachelarie, Pravila bisericească (Manual pentru duhovnicie), Iaşi, Editura „Credinţa strămoşească”, 2009, p. 115–116 şi 163.
5. Milaş, Canoanele Bisericii Ortodoxe, vol. I, partea I, p. 47.
6. Se consideră că în Răsăritul Europei, codificarea dreptului canonic s-a încheiat în anul 883, cînd a apărut Nomocanonul în 14 titluri, diferitele norme emise după
această dată de fiecare Biserică ortodoxă în parte nu se mai numesc canoane, dar împreună cu acestea formează dreptul bisericesc.
7. Carte românească de învăţătură <Iaşi, 1646>, ediţie critică coord. de Andrei Rădulescu, Bucureşti, Editura Academiei, 1961, glava 35, zaceala 1, p. 136, preluată în Indreptarea Legii, Tirgoviste, 1652, ediţie critică coord. de idem, Bucureşti, Editura Academiei, 1962, glava 258, zaceala 1, p. 257.
8. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, p. 47, 343-344, 419-420, 455, 492; Milaş, op. cit., p. 295-296; Sachelarie, op. cit., p. 162-164 şi 176-177.
9. Ioan Caproşu, Elena Chiaburu, Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei. Un Corpus, vol. I. Iaşi, Editura Demiurg, 2008, p. 255.
10. George Boroianu, Dreptul bisericesc, vol. I: Canoanele sfintei Biserici Ortodoxe de Răsărit aşezate după cestiuni şi cu interpretări, Iaşi, Tipografia Editoare „Dacia” P. Iliescu & D. Grossu, 1899, p. 227 – 229.
11. Caproşu, Chiaburu, op. cit., p. 87.
12. Ibidem, p. 246.
13. Ibidem, p. 453.
14. Ibidem, p. 510.
15. Carte românească de învăţătură <Iaşi, 1646>, 1961, pricina 15, zaceala 201, p. 75 – 76, preluată în Indreptarea Legii, Tirgoviste, 1652, p. 326. 16. Pe o Îndreptare a legii (Tîrgovişte, 1652), p. 682 şi 529 – 535, de la M-rea Putna, Inv. 819 (Caproşu, Chiaburu, op. cit., p. 431 şi 449.
