Personality Rights – a Legal Institution in Actuality
The rights of the personality have returned to the legal actuality with the new regulation of the Romanian Civil Code, which entered into force in 2011. The significance of the protection of the fundamental values of the human being has gained new dimensions, and the solutions issued by the national courts must also meet the standards of protection established at European level. The main rights of the personality benefit not only from a new legislative optics but also from jurisprudential extensions, generated by the mandatory decisions of the European courts. We have identified, for some of the most important rights of the personality, the modern connotations of the object of protection, as they appear in the judicial practice of recent years. The right to life, the right to physical and mental integrity, have classical alignments, interpreted non-uniform way by national and European courts. There is a new generation of personality rights, which will be consolidated under the enforcement of the European regulations on the fair process and personal data protection segments.
Keywords: personality rights, right to life, right to integrity, jurisprudence, actuality, interpretation
1. Lege nr. 287/2009 de punere în aplicare a Codului civil în: Monitorul Oficial nr. 409/10 iunie 2011.
2. Eutanasia activă presupune atitudinea terţului de a administra bolna vului, în mod intenţionat, substanţe apte să îi provoace moartea, la cererea acestuia sau în baza hotărârii rudelor ori corpului medical; eutanasia pasivă implică omi siunea luării măsurilor necesare menţinerii vieţii.
3. Pacienta su ferea de o boală incurabilă degenerativă, care i-a afectat neuronii motori în interiorul sistemului nervos central şi i-a alterat treptat nervii care comandă muşchii corpului, inclusiv cei implicaţi în funcţii vitale: respiraţia, alimentarea, vorbi rea. Maladia fiind incurabilă şi presupunând o degradare fizică evi dentă, reclamanta a solicitat Procuraturii şi apoi instanţei com petente, angajamentul de a nu-l urmări penal pe soţul său, dacă acesta o va ajuta să se sinucidă.
4. Corneliu Bîrsan, Problema eutanasiei pe rolul Curţii de la Strasbourg: recunoaşte Con venţia existenţa unui „drept de a muri”?, în Pandectele Române, nr. 4/2002, p. 185.
5. Diane Poupeau, Fin de vie: CEDH juge la loi française suffisamment claire, material disponibil la adresa https:// www.dalloz-actualite.fr, accesat la 30 august 2017.
6. Invitat la conferinţa de lansare a parteneriatului între Hospice „Casa Spe ranţei” şi compania MSD pentru îmbunătăţirea accesului la servicii paliative al pacienţilor cu boli incurabile, preşedintele (la acel moment) al Colegiului Medicilor din România, pro fesorul Vasile Astărăstoae, a explicat necesitatea dezvoltării serviciilor de tip hospice şi instruirea specialiştilor din România în acest domeniu (http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/ presedintele-colegiului-me dicilor-despre-eutanasieremana-care-vindeca-nu-poate-fi-si-cea-care-ucide-217781. html, pagină consultată la data de 9 septembrie 2017).
7. Pentru prezentarea în amănunt a hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată, vezi Yvonne Lambert-Faivre, Stéphanie Porchy-Simon, Droit du dommage corporel. Systèmes d’indemnisation, 6e édition, Dalloz, Paris, 2008, p. 755-760.
8. În acest sens, Ion Turcu, Noul Cod civil republicat. Cartea a V-a. Despre obligaţii, art. 1164-1649, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 438).
9. Pentru comentarii, Sophie Hocquet-Berg, Le défaut d’information sur un risque de pathologie grave du foetus est constitutif d’une faute caractérisée. CE, 4e et 5e sur, 7 avril 2016, n° 376080, mentionné dans les tables du recueil Lebon, în Revue générale du droit on line, 2017, numéro 24894 (www.revuegeneraledudroit.eu/?p=24894). 10. Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date a fost publicat în Jurnalul Oficial L 119-1 din 4 mai 2016.
