Petre Andrei. The parliamentary lesson of a national pedagogue
This study focuses on an aspect which is pervasive in the concerns embraced by Petre Andrei in his activity as a member of parliament during the National Peasants’ Party legislature throughout the period 1928-1933: education. During his spell in office, this scholar from Iaşi was not only a deputy in the Inferior Chamber of the Romanian Parliament but also a vice-secretary of state within the Ministry of Public Instruction and Religious Affairs. The scholar’s speeches and interventions as a rapporteur for a series of fundamental laws, in response to the objections of other members of parliament or as chairman of formal meetings, sketch the portrait of a politician who never forgot that, first of all, he was a Teacher. As a matter of fact, Petre Andrei’s work and destiny cannot be properly understood if we ignore what the scholar thought about the role of education and, within this framework, about the mission of universities and university teachers in particular.
Keywords: Petre Andrei, education, university, sociology, pedagogy, Romanian Parliament
1.[1] Aşa cum au fost schiţate şi în Introducerea la Petre Andrei: Discursuri parlamentare, Ediţie îngrijită de Doru Tompea şi V. F. Dobrinescu, Iaşi, Editura Ankarom, 1996, p. 7-15.
2.[1] Este şi titlul unui excelent şi pasionat studiu semnat de Ion Străchinaru în Comemorări UNESCO, Comunicări prezentate la sesiunea ştiinţifică de comemorare a 100 de ani de la naşterea lui Petre Andrei, Iaşi, Fundaţia Academică „Petre Andrei”, 1991, p. 7.
3.[1] Dumitru Stan, Studiu introductiv, în Petre Andrei, Sociologie generală, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2010, pp. 9-13.
4.[1] Comemorări UNESCO, p. 7.
5.[1] Petre Andrei, Sociologie generală, op. cit, p. 208
[1] După cum sintetizează Mihaela Puica Podaru, Tineretul în viziunea lui Petre Andrei, în Comemorări UNESCO, op. cit., pp. 201-202.
7.[1] Ibidem, p. 210.
8.[1] Ibidem, pp. 37-38.
9.[1] Ibidem, p. 39
10.[1] Ibidem, p. 40
11.[1] Asupra acestui aspect insistă şi unul dintre cei mai avizaţi cunoscători ai vieţii şi operei sociologului ieşean, Mircea Mâciu, într-unul dintre puţinele studii dedicate acestuia înainte de 1989: Petre Andrei. Activitatea – concepţia – opera, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p.32
12.[1] Ion Străchinaru, Petre Andrei – pedagog naţional, în Comemorări UNESCO, op. cit, p. 10-11
13.[1] Petre Andrei: Discursuri parlamentare, op. cit., p. 76.
14.[1] Discursuri, p. 76.
15.[1] Discursuri, p. 77.
16.[1] Discursuri, p. 78.
17.[1] Discursuri, pp.79-80.
18.[1] Discursuri, pp. 157-158.
19.[1] Discursuri, p. 12.
20.[1] Discursuri, p. 501.
21.[1] Discursuri, p. 550.
22.[1] Discursuri, p. 557.
23.[1] Discursuri, p. 553.
24.[1] Discursuri, p. 578.
25.[1] Discursuri, p. 652.
26.[1] Discursuri, p. 509 şi, respectiv, 582.
27.[1] Discursuri, p. 547.
28.[1] Discursuri, p. 586.
29.[1] Discursuri, p. 582.
30.[1] Introducerea la Discursuri, p. 14.
31.[1] Discursuri, pp.. 386 – 387.
32.[1] Leon Kalustian, Simple note, Bucureşti, Editura Eminescu, 1980, p. 160.
