From historiography of Romanian balneology in the XVIII-XIXth centuries
Balneology is one of the most frequently met subject in different areas: medicine, geography, chemistry, geology or history. However, people went to spas since Roman times, as evidence there are many artifacts and inscriptions from the well known thermae Călan (Hunedoara), Germisara (Hunedoara, today Geoagiu- Baths) and Herculane (CaraşSeverin). The study wants to present the evolution of Romanian balneology in XVIII-XIXth centuries when there were found many mineral waters and there were made some arrangements for springs abstraction. I identified some papers written especially in the XIXth century which present the natural therapeutic factors spread all over Romanian territory. Nyulas Ferentz’s paper about Rodna’s mineral springs, Vasilie Popp’s work about Covasna, Bodoc and Vâlcele (some spa villages from Transylvania), Ludovic Steege’s notices about Slănic Moldova spa or Dimitrie Apostolescu’s informations about Strunga Spa (from Iaşi, Moldavia) are some of the main papers which describe the mineral springs with suitable establishments. There were also made some chemical analyses to found out their composition and effects in treating various diseases. The papers focused on the waters from Transylvania, but there were also presented some spas from Moldavia and Romanian country. The literature of balneology from the XIXth century had a substantial contribution to the knowledge of healing powers of the mineral water springs because it gave many information about the chemical composition of the water, their therapeutic effects and their manner of use of the doctors and patients.
Keywords: mineral waters, terapeutic effects, spa, literature of balneology, chemical analyses.
Powered By EmbedPress
1. Cornel Dumitrescu, Dialog despre apele minerale, Bucureşti, Editura Albatros, 1984., p. 94.
2. Enciclopedie medicală românească de la origini până în prezent, sub redacția Nicolae Ursea, Bucureşti, Editura Universitară „Carol Davila”, 2009, p. 1973.
3. Stephanus Hathvani, Thermae Varadienses, Viennae, Apud Rudolphum Graeffer, 1777, p. 63-69, 163.
4. Alexandru Saabner-Tuduri, Apele minerale şi stațiunile climatice din România, Bucureşti, Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl, 1906, p. 3.
5. Iosif Spielmann, Un savant ardelean din Secolul al XVIIIlea: Nyulas Ferenc, în volumul Istoria medicinei, Studii şi cercetări, Editura Medicală, Bucureşti, 1957, p. 103-122.
6. Enciclopedie medicală, p. 1975.
7. Eva Mârza, Iacob Mârza, Elemente de balneologie la polihistorul Vasilie Popp (1789-1842), în Saşii şi concetățenii lor ardeleni. Studia in honorem Dr. Thomas Nägler, Alba Iulia, Editura Altip, 2009, p. 405.
8. Vasilie Popp, Apele minerale de la Arpătac, Bodoc şi Covasna, Sibiu, 1821, p. 17-28.
9. Sextil Rusu, Cea dintâi lucrare medicală în limba românească: „Despre Apele Minerale de Vasilie Pop”, Cluj, Editura „Cartea Românească”, 1935, p. 25-27.
10. Eva Mârza, Iacob Mârza, Elemente de balneologie, p. 410-411.
11. Ludovic Steege, Apele minerale de la Slănic în Moldova: în privirea analogiei lor cu ape minerale streine şi a lucrărei terapeutice – Les eaux minérales de Slanik en Moldavie: sous le rapport de leurs analogies avec les eaux minérales étrangères et de leur action thérapeutique, Ediția a II-a, Iaşii, Tipografia lui Adolf Bermann, 1856, p. 7-23.
12. Ibidem, p. 25-37.
13. Dimitrie Apostolescu, Isvórele minerale sulfuroase de la „Băile Strunga”din România, Iassy, Tipografia Curței Regale Pr. Th. Balassan, 1884, p. 5-19.
14. Dimitrie Cantemir (1847-1896), strănepot al domnitorului Dimitrie Cantemir, a urmat Şcoala Națională de Medicină din Bucureşti, iar în anul 1869 şi-a dat teza de doctorat la Torino. S-a preocupat de apele minerale din Moldova, pe care le-a studiat şi a pus bazele stațiunii Bălțăteşti, apud Elena Berlescu, Enciclopedia de balneoclimatologie a României, Ediția a II-a, Bucureşti, Editura All, 1996, p. 78.
15. Doctorul Dimitrie Cantemir, Băile minerale, Bucureşti, Tipografia Modernă, 24, 1894, p. 1-2.
16. Ibidem, p. 11-14.
17. Vasile Buțureanu (1858-1941), mineralog şi petrograf român, a devenit profesor de mineralogie şi petrografie la Facultatea de Ştiințe din Iaşi şi director al Institutului de Chimie din Iaşi în perioada 1889-1899. A adus constribuții în studiul apelor minerale prin cercetările şi analizele făcute la Vânătorii Neamțului şi Jitia, Poiana Mărului şi Copou, apud Elena Berlescu, Enciclopedia de balneoclimatologie, p. 76.
18. Vasile Buțureanu, L’analyse de l’eau minérale saline de Vânătorii Neamțului, Iaşi, Tipografia Editoare „Dacia” P. Iliescu & D. Grossu, 1899, p. 4-10.
19. Vasile Buțureanu, L’analyse des eaux minerales chlorurées sodiques sulfureuses de Jitia et Poiana Mărului du district Rîmnicul-Sărat, Iaşi, Tipografia Editoare „Dacia” P. Iliescu & D. Grossu, 1899, p. 6-13.
20. Moritz Wertheimer, Descrierea tuturor apelor minerale, Bucureşti, Tipografia Sf. Mitropolii, 1853, p. 15-22.
21. Anastasie Fătu (1816-1886), medic şi botanist român, membru titular al Academiei Române, a avut implicații deosebite în medicină: a fost primul medic pediatru din Moldova, a organizat prima creşă pentru copiii abandonați şi a întemeiat la Iaşi prima grădină botanică din țară (1856), fiind totodată profesor universitar la Catedra de Botanică şi Zoologie a Universității din Iaşi, apud http://biografii. famouswhy.ro/anastasie_fatu/. ( 15. 09.2015).
22. Enciclopedie Românească, p. 1978.
23. Anastasie Fătu, Descrierea şi întrebuințiare’a apei commune şi a apeloru minerali din România: Moldavia şi Muntenia, Iassy, Tipografia Grădinei Botanice, 1874, p. 73-145.
24. Ibidem, p. 258-303; 305-310.
Apostolescu, Dimitrie, Isvórele minerale sulfuroase de la „Băile Strunga”din România/ The sulphurous mineral springs Băile Strunga from Romania , Iassy, Tipografia Curței Regale Pr. Th. Balassan, 1884.
Berlescu, Elena, Enciclopedia de balneoclimatologie a României/ The encyclopedia of Romanian balneology, Ediția a II-a, Bucureşti, Editura All, 1996.
Buțureanu, Vasile, L’analyse de l’eau minérale saline de Vânătorii Neamțului/ The analyses of the saline mineral water from Vânătorii Neamț, Iaşi, Tipografia Editoare “Dacia” P. Iliescu & D. Grossu, 1899.
Buțureanu, Vasile, L’analyse des eaux minerales chlorurées sodiques sulfureuses de Jitia et Poiana Mărului du district Rîmnicul-Sărat/The analyses of the chlorinated sodium sulfide mineral waters from Jitia and Poiana Mărului from district Rîmnicul Sărat, Iaşi, Tipografia Editoare “Dacia” P. Iliescu & D. Grossu, 1899.
Cantemir, D., Băile minerale/ The mineral baths, Bucureşti, Tipografia Modernă, GR. Luis, str. Academiei, 24, 1894.
Cantemir, D., Sărurile minerale de Bălțăteşti (compoziția chimică şi întrebuințarea lor)/ The mineral salts of Bălțăteşti (their use and chemical composition), Bucureşti, Tipografia Curții Regale F. Göbl Fii, Pasagiul Român, 12, 1893.
Dumitrescu, Cornel, Dialog despre apele minerale/ Dialog about mineral waters, Bucureşti, Editura Albatros, 1984.
Enciclopedie medicală românească de la origini până în prezent/ Romanian medical encyclopedia from the origins until nowadays, sub redacția prof. univ. dr. Nicolae Ursea, Bucureşti, Editura Universitară „Carol Davila”, 2009.
Fătu, Anastasiu, Descrierea şi întrebuințiare’a apei commune şi a apeloru minerali din România: Moldavia şi Muntenia/ The description and use of the common and mineral water from Romania: Moldova and Muntenia, Iassy, Tipografia Grădinei Botanice, 1874.
Hathvani, Stephanum, Thermae Varadienses/ The baths from Oradea, Viennae, Apud Rudolphum Graeffer, 1777.
Mârza, Eva, Mârza, Iacob, Elemente de balneologie la polihistorul Vasilie Popp (1789-1842/ Balneology elements at polihistor Vasilie Popp (1789-1842)), în Saşii şi concetățenii lor ardeleni. Studia in honorem Dr. Thomas Nägler/ Saxons and their Transylvanian fellow citizens. Study in honour of Dr. Thomas N̆gler, Alba Iulia, Editura Altip, 2009.
Pavelescu, George, Amintiri şi descrieri/ Memories and descriptions, Bucureşti, Tipografia Universală Iancu Ionescu-14, 1911.
Popp, Vasilie, Apele minerale de la Arpătac, Bodoc şi Covasna/ Mineral waters from Arpătac, Bodoc and Covasna, Sibiu, 1821.
Rusu, Sextil, Cea dintâi lucrare medicală în limba românească: „Despre Apele Minerale de Vasilie Pop”/ The first medical paper in Romanian language: „About mineral waters of Vasilie Popp”, Cluj, Editura „Cartea Românească”, 1935.
Saabner-Tuduri, Alexandru, Apele minerale şi stațiunile climatice din România/ The mineral waters and climate resorts from Romania, Bucureşti, Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl, 1906.
Spielmann, Iosif, Un savant ardelean din Secolul al XVIIIlea: Nyulas Ferenc/ A Transylvanian scientist of the XVIIIth century: Nyulas Ferenc, în volumul Istoria medicinei, Studii şi cercetări/ The history of medicine, Studies and researches, Editura Medicală, Bucureşti, 1957.
Steege, Ludovic, Apele minerale de la Slănic în Moldova: în privirea analogiei lor cu ape minerale streine şi a lucrărei terapeutice-Les eaux minérales de Slanik en Moldavie: sous le rapport de leurs analogies avec les eaux minérales étrangères et de leur action thérapeutique/ The mineral waters from Slănic Moldova: through the analogy with other foreign mineral waters and their therapeutic effects, Ediția a II-a, Iaşii, Tipografia lui Adolf Bermann, 1856.
Wertheimer, Moritz, Descrierea tuturor apelor minerale/ The description of all mineral waters, Bucureşti, Tipografia Sf. Mitropolii, 1853.